Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 144/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 144/
Ședința publică de la 10 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Ștefăniță Izabela Mușat
Asistenți judiciari: - -
-
Grefier:
Pe rol fiind judecarea litigiului de muncă intervenit între reclamanții -, -, - și - în contradictoriu cu pârâții STATUL R prin MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR PUBLICE, MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE INALTA C DE CASATIE SI JUSTITIE, PARCHETUL DE PE CURTEA DE APEL B, PARCHETUL DE PE TRIBUNALUL B și CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMARII, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă consilier juridic pentru pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, lipsă fiind reclamanții, -, - și -, precum și pârâții Statul Român - Ministerul Economiei și Finanțelor, MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎCCJ, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, precum și a participantului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței, că la dosar, prin serviciul registratură, s-a depus o notă de ședință de pârâtul MINISTERUL PUBLIC, cu privire la prevenirea și sancționarea formelor de discriminare.
De asemenea, se constată depusă la dosar întâmpinare de către pârâtul MEF prin care invocă excepția lipsei calității procesual pasive și excepția prescripției dreptului material la acțiune și totodată solicită a fi citat la reprezentantul în teritoriu DGFP B, sens în care depune mandatul de reprezentare.
S-a mai depus la dosar întâmpinare de chematul în garanție MEF, prin care invocă excepția inadmisibilității.
Instanța comunică reprezentantei pârâtului Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, un exemplar din întâmpinările depuse la dosar, care arată că nu solicită termen pentru studierea lor.
Instanța acordă cuvântul asupra excepției lipsei calității procesual pasive a MEF, reprezentantei pârâtului Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, care solicită respingerea acestei excepții întrucât acest pârât are obligația de a aloca fondurile necesare din bugetul de stat. De asemenea solicită respingerea excepției de inadmisibilitate invocată de chematul în garanție MEF, considerând că această excepție este ca o apărare de fond.
În ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată prin întâmpinări de MEF și MP, reprezentanta Parchetului Curții de Apel solicită admiterea pentru motivele arătate în întâmpinare.
Instanța deliberând, respinge excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, invocată de acest pârât prin întâmpinarea aflată la fila 64 dosar pentru următoarele motive:
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor justifică calitatea procesual pasivă întrucât acest minister execută dispozițiile legii bugetare și îi revine sarcina de a face propuneri, de a elabora proiectul legii bugetului de stat, precum și a legilor de rectificare, conform art.28 Legea 500/2002. Acest pârât are obligația de a vira fonduri de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natură salarială, tocmai în recunoașterea calității pe care însuși acest pârât și-o invocă în cadrul întâmpinării formulate, respectiv "rolul de a răspunde de elaborarea proiectelor bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite".
De asemenea respinge excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor invocată de acesta prin întâmpinarea depusă la fila 69 dosar, întrucât în litigiile de muncă, dispozițiile codului d e procedură care reglementează cererea de chemare în garanție nu limitează formularea acestei cereri în funcție de natura litigiilor.
Cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune, instanța se va pronunța odată cu fondul.
Instanța constatând, că reclamanții nu și-au îndeplinit obligațiile dispuse prin încheierea de ședință de la termenul anterior, de a depune la dosar hotărârilor judecătorești pronunțate cu privire la sporurile solicitate prin acțiune, va analiza și se va pronunța asupra pretențiilor în raport cu actele depuse judecății.
Întrebată fiind de către instanță, reprezentanta pârâtului Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, arată că nu mai are alte cereri de formulat, probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat, instanța în baza art.150 Cod procedură civilă declară dezbaterile închise și acordă cuvântul pe fond.
Consilier juridic solicită respingerea acțiunii formulată de reclamanți pentru considerentele expuse în întâmpinare.
CURTEA,
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 6.XI.2008 reclamanții, -, - și -, au chemat in judecata pe pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând obligarea acestora la plata diferențelor de drepturi salariale echivalente cu sporul de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 1.01.2001-1.04.2004 și pentru viitor, precum și cele echivalente sporului de vechime pentru perioada 1.01.2001-6.07.2003, drepturi actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legala până la data achitării.
De asemenea se solicită obligarea la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de munca al fiecărui reclamant și obligarea MEF la fondurilor necesare plății drepturilor solicitate.
În motivarea acțiunii se arată că reclamanții funcționează ca procurori, în cadrul Parchetul de pe lângă Judecătoria Făgăraș.
Potrivit dispozițiilor art. 47din Legea 50/1996 republicată, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar"
Ulterior, prin art. 50 din OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele a fost abrogat și art. 47 din legea nr. 50/1996, abrogare ce a fost înlăturată prin art. 41 din OUG27/2006 prin faptul că acest ultim act normativ a abrogat în totalitate OUG177/2002.
În aceste condiții, prin motivele acțiunii se arată că dreptul prevăzut de art. 47 din Legea 50/1996 este și a rămas în vigoare de la apariția actului normativ care-l reglementează alături de celelalte sporuri prevăzute de Legea nr. 45/2007 și, pe cale de consecință el trebuia acordat în continuare magistraților și personalului auxiliar, lucru ce nu s-a întâmplat.
Referitor la petitul privind acordarea sporului de vechime în muncă, prin acțiune se invocă dispoziții obligatorii ale deciziei nr.34 din 7.05.2007 pronunțată de ÎCCJ în cadrul recursului în interesul legii.
În ceea ce privește prescripția dreptului material la acțiune, reclamanții apreciază că deciziile ÎCCJ pronunțate ca urmare a soluționării recursurilor în interesul legii dau naștere unui drept material nou, distinct, de la data pronunțării acestor decizii constitutive de drepturi - și anume 7 mai 2007 și 10 martie 2008 - începând să curgă prescripția dreptului material la acțiune pentru următoarele considerente:
- prin Legea nr.125/2000 Guvernul a fost abilitat să modifice și să completeze, iar nu să abroge Legea nr.50/19096 nici total și nici parțial. În acest fel, prin emiterea OG Nr.83/2000 au fost depășite limitele legii speciale de abilitare adoptată de Parlamentul României, încălcându-se astfel dispozițiile art.108 alin.3 cu referire la art.73 alin.1 din Constituția României;
- culpa adoptării OG nr.83/2000 cu nerespectarea dispozițiilor legii de abilitare nu poate fi transferată justițiabilului, această culpă aparține organelor statului prin adoptarea unor acte normative fără a avea competența necesară, iar această culpă a statului nu trebuie să priveze cetățeanul de drepturile sale legale și legitime pe care le-ar fi obținut în lipsa acestei culpe a statului cu privire la legiferare. În acest sens s-a pronunțat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în mod constant (vezi "cazul Sunday Times împotriva Regatului Unit, 1979").
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎCCJ a formulat cerere de chemare în garanție a MEF pentru ca, acesta să ia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2008 care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile din acțiune.
Prin întâmpinare, MINISTERUL PUBLICa solicitat respingerea acțiunii ca prescrisă pentru următoarele considerente:
Potrivit art.83 alin.1 lit.c din Codul muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune în situația în care obiectul conflictului individual de muncă consta în plata unor drepturi salariale neacordate. Potrivit art.295 alin.1 din Codul muncii, dispozițiile acestuia se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă, cu dispozițiile legislației civile. Cum Codul muncii nu conține prevederi privind prescripția dreptului material la acțiune se aplică dispozițiile Decretului nr.167/1058 privind prescripția extinctivă.
Prin întâmpinarea formulată de se invocă lipsa calității procesuale pasive a acestei pârâte având în vedere că nu există nici un fel de raporturi juridice între această instituție și reclamanți iar, pe de altă parte, nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Acțiunea este scutită de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în conformitate cu prevederile art. 285 raportate la cele ale art. 281 din legea nr. 53/2003 - Codul muncii.
Cu privire la excepțiile lipsei calității procesual pasive a MEF și a inadmisibilității cererii de chemare în garanție, curtea s-a pronunțat înainte de închiderea dezbaterilor.
Analizând actele și lucrările dosarului curtea reține următoarele:
Reclamanții au calitatea de procurori, în cadrul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Făgăraș.
Prin dispozițiile deciziei nr.21, pronunțată de ÎCCJ în cadrul recursului în interesul legii la data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În ceea ce privește excepția prescripției, curtea reține că potrivit art. 166 și art. 283 Codul muncii, termenul de prescripție a dreptului la acțiune cu privire la drepturile salariale coincide cu termenul general de prescripție de 3 ani și curge "de la data când drepturile respective erau datorate". Cu privire la cauzele de întrerupere, suspendare și încetare a cursului prescripției sunt aplicabile dispozițiile de drept comun, astfel cum acestea sunt reglementate prin D - privitor la prescripția extinctivă. În acest sens, art. 295 Codul muncii prevede că dispozițiile codului se întregesc, în măsura în care nu sunt incompatibile și cu dispozițiile legislației civile.
În speță, dreptul la acțiunea în restituirea drepturilor salariale echivalente cu sporul de vechime în muncă începe să curgă de la data la care acest drept pretins nu a mai fost recunoscut și nu a mai fost acordat de către angajator, reclamanții neinvocând nici o cauză de întrerupere sau de suspendare a cursului prescripției dintre cele reglementate de lege. În cazul de față, momentul din care reclamanții a cunoscut sau trebuia să cunoască prejudiciul invocat coincide cu data intrării în vigoare a OG nr. 83/2000 care a înlăturat sporul de vechime în muncă pentru magistrați. Reclamanții nu pot pretinde că a fost în imposibilitatea de a lua cunoștință de situația existentă în domeniul salarizării magistraților.
De asemenea, pentru a se întrerupe cursul prescripției potrivit art. 166 al. 2 Codul muncii, este necesară "o recunoaștere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale", ori, în cauză nu s-a invocat și nici nu s-a făcut vreo dovadă în acest sens.
Curtea nu poate reține nici apărarea potrivit căreia deciziile în interesul legii pronunțate de ÎCCJ asupra problemelor de drept ce fac obiectul judecății ar constitui momentul de la care începe să curgă cursul prescripției.
Aceste decizii tranșează într-un anumit sens o problemă de drept ce exista anterior și asupra căreia instanțele ordinare pronunțau soluții diferite. Prin urmare, reclamanții, aveau posibilitatea de a promova aceste acțiuni înainte de deciziile ÎCCJ, astfel cum au făcut și alți magistrați. Deciziile pronunțate în interesul legii consacră o anumită interpretare a legii cu scopul de a unifica practica instanțelor judecătorești și nu pot fi considerate ca "întemeietoare" de drepturi.
Față de aceste considerente acțiunea reclamanților va fi respinsă ca prescrisă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune și în consecință respinge ca prescrisă acțiunea reclamanților, -, - și -, toți cu domiciliul ales la Parchetul de pe lângă Judecătoria Făgăraș,-, jud.B, în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul ales la reprezentantul în teritoriu DGFP B, B- - nr.7 jud.B, MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎCCJ, cu sediul în B, sector 5,-, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, cu sediul în B,- și Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, cu sediul în B,-.
Respinge cererea de chemare în garanție a MEF, cerere formulată de MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎCCJ.
Definitivă.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 10 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Cu votul consultativ al asistenților judiciari;
- - -
Grefier,
Red: CȘ/11.12.2008
Dact: MD/15.12.2008 - 12 ex.
Președinte:Anca PîrvulescuJudecători:Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță Izabela Mușat
