Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1538/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi salariale ale pers. just.-
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1538
Ședința publică din 3 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Sas Laura
JUDECĂTOR 2: Bratu Ileana
JUDECĂTOR 3: Mitrea Muntrean
Grefier
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în mun. B, sector 5,-, împotriva sentinței civile nr. 379 din 3 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit reprezentanții pârâtului recurent, pârâților intimați Curtea de APEL SUCEAVA și Tribunalul Suceava, precum și reclamanții intimați, și.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare asupra acestuia.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Botoșani la data de 28 noiembrie 2007, reclamanții, - și au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA și Tribunalul Botoșani, solicitând obligarea acestora la plata drepturilor salariale restante, reprezentând diferența de inndemnizație lunară de 10 % din salariul brut, actualizată cu indicii de inflație pentru perioada 2004 - 31 septembrie 2005, în privința reclamantei, pentru lunile februarie și iulie 2005, august 2006 și iunie 2007 pentru, pentru luna iulie 2007 pentru reclamanta - și pentru perioada 2004 - 2007 pentru reclamanții și.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că sunt grefieri la Judecătoria Dorohoi și în perioadele sus-menționate au fost delegați la birourile de executări civile și penale ale instanței, iar potrivit art. 19 alin. 3 din Legea 50/1996 ar fi trebuit să beneficieze pentru activitatea respectivă de o indemnizație lunară de 10 % din salariul brut or, în fapt indemnizația ar fi fost calculată în funcție de salariul de bază.
În drept, au invocat disp. art. 19 alin. 3 din Legea 50/1996.
Reclamanții nu au solicitat încuviințarea de probe, conform art. 287 Codul muncii, sarcina probei revenind angajatorului.
Pârâtul Ministerul Justiției nu a formulat întâmpinare.
Pârâtul Tribunalul Botoșani, prin adresele nr- din 1 februarie 2008 și 29 februarie 2008 a precizat că indemnizațiile de care au beneficiat reclamanții au fost calculate la salariul de bază brut. De asemenea, a depus un calcul de principiu al diferențelor de indemnizație de 10% pentru perioadele indicate de reclamanți în petitul acțiunii.
Prin aceleași adrese s-a menționat că în privința reclamantelor și - s-a pronunțat sentința civilă nr. 1267/2007 a Tribunalului Botoșani prin care s-a dispus plata unei despăgubiri egale cu 10 % din salariul brut de la 30.08.2004 până la 1.02.2007, și din salariul de bază brut după această perioadă, respectiv până în 30.08.2007.
Față de aceste precizări, instanța a invocat din oficiu excepția puterii de lucru judecat a sentinței civile nr. 1267/2007 a Tribunalului Botoșani referitor la reclamantele și -, excepție ce a fost admisă, constatându-se în privința acestora existența identității de părți, cauză și obiect cu cele din acțiunea pendinte, încât față de aceste reclamante acțiunea va fi respinsă ca inadmisibilă.
Prin sentința civilă nr. 379 din 3 martie 2008, Tribunalul Botoșania admis excepția puterii de lucru judecat sentinței civile nr. 1267/2.11.2007 a Tribunalului Botoșani cu privire la reclamantele și - și a respins acțiunea formulată de acestea în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA și Tribunalul Botoșani, ca inadmisibilă.
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA și Tribunalul Botoșani.
Au fost obligați pârâții să plătească reclamanților diferențele de indemnizație lunară de 10% rezultate din aplicarea acestei indemnizații la salariul brut în loc de salariul de bază brut, diferențe actualizate în funcție de indicii de inflație la 31.12.2007, după cum urmează:
- suma de 447 lei reclamantei pentru perioada 1.12.2004 - 30.09.2005;
- suma de 519 lei reclamantei pentru perioada 1.12.2005 - 31.12.2007;
- suma de 799 lei reclamantului pentru perioada 1.12.2004 - 31.12.2007; sume ce vor fi actualizate în funcție de indicii de inflație începând cu 1 ianuarie 2008 și până la data plății efective.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanții au calitatea de grefieri la Judecătoria Dorohoi iar în perioadele indicate în cuprinsul cererii de chemare în judecată au fost delegați la biroul de executări civile, respectiv penale, din cadrul instanței.
Din adresele depuse la dosar rezultă că până la 31 decembrie 2007 indemnizația de 10% pentru activitatea depusă la acest sector a fost calculată în funcție de salariul de bază brut.
Ori, conform art. 19 alin. 3 din Legea 50/1996 " care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, a celor de executare penală și executare civilă, a actelor comisiei pentru cetățenie, precum și cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii beneficiază de o indemnizație lunară de 10% din salariul brut, calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activități".
Prin urmare, în temeiul acestei dispoziții legale reclamanții trebuiau să beneficieze de indemnizația de 10% calculată în raport de salariul brut, și nu de cel de bază brut.
Împotriva acestei sentințe declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției, criticând-o pentru nelegalitate, conform art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă.
În motivarea recursului său, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a arătat în esență că, nu are calitate procesuală în cauză, întrucât nu se găsește în culpă în ceea ce privește majorările salariale pretinse de reclamanți. Pentru a avea calitate de parte în proces, trebuie să existe corespondență cu calitatea de titular al dreptului și respectiv al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecății.
Or, numai faptul că Ministerul Justiție este ordonator principal de credite în raport cu instanțele nu poate duce la concluzia că au calitatea procesuală pasivă, atâta timp cât între reclamanți și Ministerul Justiției nu există nici un raport juridic de muncă.
Prin încheierea nr. 35 din 25 iunie 2008, pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA în dosarul nr-, s-a dispus în temeiul art. II alin. 3 din nr.OUG 75/2008 scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea spre competentă soluționare, Înaltei Curți de Casație și Justiție.
La termenul din 12 noiembrie 2008, a invocat din oficiu, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I și II din OUG nr. 75/2008 în raport de prevederile art. 115 alin. 4 și 6 din Constituția României, fiind sesizată în acest sens Curtea Constituțională iar cauza a fost scoasă de pe rol până la soluționarea excepției.
Prin decizia nr. 326 din 12 martie 2009 Curtea Constituțională a respins, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției.
Prin decizia nr. 5044 din 29 aprilie 2009 Înalta Curte de Casație și Justiție (dosar nr-) a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL SUCEAVA.
Dosarul a fost reînregistrat sub nr-.
Analizând hotărârea recurată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, cât și a motivelor invocate în recurs, curtea constată neîntemeiat recursul.
Potrivit HG 83/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, art. 4, pct. X, Ministerul Justiției fundamentează, elaborează proiectul bugetului de stat pentru activitatea proprie, a instituțiilor aflate sub autoritatea sa în calitate de ordonator principal de credite și repartizează alocațiile bugetare ordonatorilor secundari de credite, controlând modul de folosire a acestora, astfel încât justifică calitate procesuală pasivă în cauză.
Într-adevăr, curțile de apel și tribunalele sunt instituții cu personalitate juridică și au calitate de ordonatori de credite secundari și terțiari însă, acest fapt nu este de natură a înlătura necesitatea opozabilității hotărârii față de ordonatorul principal de credite.
De urmare, faptul că raportul juridic de muncă al reclamanților s-a încheiat cu ordonatorul terțiar sau secundar, nu are nicio relevanță în cauză.
Pentru aceste aspecte, în temeiul art. 312 al. 1 din Codul d e procedură civilă, Curtea constată neîntemeiat recursul pârâtului Ministerului Justiției.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
D CIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în mun. B, sector 5,-, împotriva sentinței civile nr. 379 din 3 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 3 decembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud.
Tehnored.
Ex. 2
21.12.2009
Președinte:Sas LauraJudecători:Sas Laura, Bratu Ileana, Mitrea Muntrean
