Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 157/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 157/2008
Ședința publică din 4 decembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Crețoiu Victor judecător
- - -JUDECĂTOR 2: Doriani Ana
- - -asistent judiciar
- - - asistent judiciar
- - -grefier
Pe rol se află judecarea acțiunii civile formulată de reclamanții reclamant, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, CURTEA DE APEL ALBA -I, pârât TRIBUNALUL HUNEDOARA -D, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care față de actele și lucrările de la dosar instanța trece la soluționarea cauzei și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL,
Deliberând asupra acțiunii civile de față;
Constată că prin acțiunea în conflict de muncă înregistrată la această instanță sub dosar nr-, prin trimitere de la TRIBUNALUL HUNEDOARA, conform Încheierii din data de 05.08.2008, urmare apariției nr.OUG 75/2008, reclamantele, au chemat în judecată pe pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, CURTEA DE APEL ALBA -I și TRIBUNALUL HUNEDOARA -D solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța:
- să fie obligații pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și TRIBUNALUL HUNEDOARA la plata drepturilor salariale restante reprezentând diferența între coeficienții de multiplicare ce se aplică grefierilor cu studii medii și coeficienții de multiplicare ce se aplică grefierilor arhivari și grefierilor registratori, începând cu luna ianuarie 2007;
- să se acorde în continuare aceste drepturi până la prevederea lor și pentru grefierii arhivari și grefierii registratori, în legea specială de salarizare.;
- să fie obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice la alocarea fondurilor necesare achitării acestor drepturi.
În motivarea acțiunii lor reclamantele arată că, fac parte din corpul grefierilor cu studii medii (grefier arhivar, grefier registratori) și că sunt tratate inegal din punct de vedere a salarizării, discriminate fără un criteriu obiectiv și rațional față de ceilalți grefierii cu studii medii ( grefieri, grefieri- statisticieni și grefieri- documentariști cu studii medii), în ce privește coeficienții de multiplicare ce se aplică acestora din urmă, prin nr.OG 8/2007.
În drept se invocă: art. 3 alin.1și 4 din nr.OG 8/2007, art.33 și art.36 cu art.38 din Legea nr. 567/2004, art.6 alin.2, nr.OG 137/2000 aprobată prin Legea nr. 48/2002, modificată prin Legea nr. -, art. 20 din Constituția României, Declarația Universală a Drepturilor Omului, pactele și celelalte tratate la care România este parte.
Prin întâmpinarea depusă de Ministerul Justiției se solicită respingerea acțiunii, invocându-se în primul rând excepția lipsei calității procesual pasive a acestui pârât, față de împrejurarea că acest minister nu are atribuții de legiferare, ci doar de aplicarea a legilor în vigoare, iar pe fond pretențiile reclamantelor sunt nefondate, deoarece reclamantele au beneficiat de drepturile salariale în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile. Totodată, pârâtul susține că reglementarea prin lege sau printr-un act normativ a unor drepturi în favoarea unor persoane excede cadrul legal stabilit de nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, iar solicitarea reclamantelor de acordare în continuare nu poate fi primită întrucât se referă un drept viitor care nu s-a născut încă.(21-29).
Prin întâmpinarea depusă de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA se solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătându-se că nu există cadrul legal pentru acordarea acestora.(29).
Prin întâmpinarea depusă de pârâtul se solicită respingerea acțiunii, invocându-se lipsa calității procesual pasive în cauză a acestei instituții, față de prev. nr.OG 137/2000, care îi conferă doar competența să se pronunțe cu privire la caracterul discriminatoriu a unei fapte și ca atare nu poate fi citată în calitate de pârâtă.(30,32).
Prin întâmpinarea depusă de pârâtul TRIBUNALUL HUNEDOARA se solicită respingerea acțiunii formulate în cauză de reclamante ca neîntemeiată arătând că aspectele invocate de acestea nu conturează existența unei discriminării.(34,35).
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor solicită respingerea acțiunii pentru lipsă calitate procesual pasivă, față de prev. nr.HG386/2007 și Legii nr. 500/2002, iar pe fondul cauzei, ca neîntemeiată arătând că ordonatorii principali de credite au obligația să se încadreze în cheltuielile de personal.(47,48).
Reclamantele au depus răspuns la întâmpinarea pârâtului TRIBUNALUL HUNEDOARA solicitând a se constata că există o evidentă discriminare între cele două categorii profesionale -grefieri arhivari și grefier- cu atât mai mult cu cât persoanele sunt în situații similare și nici decum diferite.(58,60).
Reclamantele și-au precizat ulterior acțiunea (70, 76) solicitând: să fie obligații pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și TRIBUNALUL HUNEDOARA la plata în favoarea fiecărui reclamant a despăgubirilor echivalente cu diferențele de drepturi salariale neacordate în mod discriminatoriu, diferențe dintre: drepturile salariale cuvenite reclamanților calculate în funcție de treapta profesională a acestora și de coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefieri, grefieri statisticieni și grefieri-documentariști cu studii medii și respectiv drepturile salariale primite efectiv de reclamanții, care au fost calculate în funcție de treapta profesională a reclamanților și de coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefieri-arhivari și grefieri-registratori, diferențe calculate începând cu data de 27.01.2007 și până la data încetării stării de discriminare;
Să fie obligat pârâtul Ministerul Economie și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății despăgubirilor solicitate.
Se solicită respingerea excepțiilor invocate de pârâții, ca nelegale și netemeinice, reinterându-se motivele din acțiunea introductivă.
Se atașează practică judiciară: sentința civilă nr. 306/2008 pronunțată de Tribunalul Mureș rămasă irevocabilă.
CURTEA, analizând actele și lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor legale incidente constată următoarele:
Prealabil, analizării fondului pricinii, în temeiul art. 137 Cod procedură civilă instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor lipsei calității procesual pasive care s-au invocat în cauză.
Astfel, în ce privește Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării se constată că aceasta este întemeiată, deoarece, potrivit art.16-20 din nr.OG137/2000, această instituție este abilitată și investită să aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare pe teritoriul țări, să constate și să sancționeze contravențiile prevăzute de acest act normativ și ca atare nu este subiect de drept al raportului obligațional în cauză.
Este de menționat că prin nr.OUG 75/2008 s-a modificat nr.OG 137/2000, așa încât potrivit art. V din acest act normativ sesizările având ca obiect măsurile legislative adoptate în contextul stabilirii politicii de salarizare a personalului din sistemul bugetar nu intră în competența de soluționare a acestei autorități. În acest context acțiunea promovată de reclamanții față de această parte urmează a fi respinsă, pe excepția lipsei calității procesual pasive.
De asemenea, conform art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care sunt ordonatori principali de credite, între care figurează și Ministerul Justiției și nu repartizează sume de la buget acestora.
Alocarea acestor sume se realizează potrivit destinațiilor bugetare, conform Legii bugetului de stat, ceea ce conduce la concluzia că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să efectueze o plată pentru salariații altei instituții.
Rezultă în acest context că, Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate avea calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
În speță, se solicită obligarea la plata unor drepturi rezultate din lege și din contractul de muncă, iar cererea reclamanților a declanșat un litigiu de muncă la care se referă art.282 din Codul muncii.
Față de aceste considerente, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a D, precum și a Ministerul Economiei și Finanțelor, acțiunea urmând a fi respinsă față de aceste părți, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane care nu au calitate procesual pasivă.
În ce privește excepția lipsei calității procesual pasive ridicate de pârâtul Ministerul Justiției, având în vederea calitatea acesteia de ordonator principal de credite potrivit Legii nr. 304/2004, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
Pe fondul pricinii, acțiunea dedusă judecății este neîntemeiată, pentru considerentele prezentate în continuare:
Reclamantele sunt angajate grefier arhivar la Judecătoria Hațeg, conform adeverinței nr. 903/25.11.2008 emisă de TRIBUNALUL HUNEDOARA -28.
Pretențiile salariale de față sunt fundamentate juridic pe situația discriminatorie creată prin nr.OG 8/2007 cu referire la coeficienții de multiplicare pentru stabilirea salariilor de bază prev. la lit.A din Anexele nr.1 a, 1b și 1c; coeficienții diferiții pentru această categorie profesională față de la grefieri, inclusiv grefierii- informaticieni, grefierii- statisticieni și grefierii- documentariști.
Or, în lipsa unei reglementări legale în acest sens, invocarea de către reclamante a unei situații discriminatorii, nu justifică pretențiile acestora. Este de menționat că instanța nu poate acorda ceva ce nu își are izvorul în norma legală deoarece instanța aplică legea, nu o creează, acesta fiind un atribut exclusiv al legiuitorului.
În acest sens, jurisprudența Curții Constituționale este constantă în sensul că" prevederile art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederile cuprinse în alte acte normative"- Decizia nr. 819/03.07.2008 publicată în Of. nr. 537/16.07.2008.
Potrivit art.1 alin.3 din OG.nr.137/2000" exercitarea drepturilor enunțate în cuprinsul prezentului articol privește persoanele aflate în situații comparabile". Nu orice diferență de tratament semnifică discriminare iar pentru a fi reținut tratamentul diferențiat, injust este necesar să se stabilească că persoanele aflate în situații analoage sau comparabile, în materie, beneficiază de un tratament preferențial, iar dacă o asemenea distincție între situații analoage sau comparabile există, ea să nu-și găsească nici o justificare obiectivă sau rezonabilă.
diferite de salarizare ale diferitelor categorii profesionale fac să nu poată fi reținută o situație comparabilă între categoriile profesionale din instituții diferite. Diferența de tratament instituită prin reglementările care guvernează sistemul de salarizare al diverselor categorii profesionale are o justificare obiectivă prin raportare la deosebire dintre aceste grupuri.
În concluzie, situațiile deosebite în care se găsesc diferitele categorii de salariații determină soluții diferite ale legiuitorului în ce privește salarizarea acestora, fără ca prin aceasta să se încalce principiul egalității, care nu semnifică uniformitate (deciziile Curții Constituționale nr.168/1988, 294/2001). Prin Hotărârile Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării nr.23/2007 și 318/2007 - Colegiul Director a reținut că situațiile deosebite în care se găsesc diferitele categorii de salariații determină soluții diferite ale legiuitorului în ce privește salarizarea acestora, fără ca prin această soluției să se încalce principiul egalității.
În fine, Curtea Constituțională, în acord cu practica constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, a statuat că principiul egalității în drepturi și al discriminării se aplică doar situațiilor egale ori analoage. Tratamentul juridic diferențiat instituit în temeiul unor situații obiective diferite nu constituie privilegii ori discriminări.
Nefiind un drept reglementat printr-un act normativ în vigoare nu face obiectul protecție normelor constituționale, precum a convențiilor și tratatelor invocate de recurentă. Art.14 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, așa cum a statuat CEDO, în jurisprudența sa( cazul Thimmenos contra Greciei) nu are o existență independentă, întrucât are efect doar în relație cu drepturile și libertățile protejate de prevederile Convenției și Protocoalele sale".
Altminteri, înseamnă că orice instanță de judecată poate să adauge la lege și,in terminis,ea să creeze o nouă lege -lex tertia- cea ce este vădit inacceptabil și contravine rolului și funcției puterii judecătorești.
În fine, trimiterea făcută de reclamante la soluțiile pronunțate în spețe similare, nu are relevanță juridică în cauză, deoarece hotărâri judecătorești reflectă aplicabilitatea textului de lege la cazul concret al speței date; în plus în sistemul nostru de drept practica judiciară nu are valoarea unui izvor de drept.
Față de cele ce preced, urmează a fi respinsă ca nelegală și netemeinică acțiunea în conflict de drepturi cu care reclamanții au investit instanța.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H OTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin H și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Justiției
Respinge acțiunea în conflict de drepturi formulată de reclamantele, cud omiciliul procesual ales la Judecătoria Hațeg,-,jud.H împotriva pârâților Ministerul Justiției - B, cu sediul în B,-, sector 1;Ministerul Finanțelor Publice cu sediul în B,-, sector 1, Curtea de APEL ALBA IULIA, cu sediul în A I, str.-, nr.1 jud.A, TRIBUNALUL HUNEDOARA,cu sediul în D, jud.H și,cu sediul în B, ța - -, nr.1-3, sector 1.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 4.12. 2008.
Președinte, JUDECĂTOR 3: Nașcu Sebastian Pașca Mihai Trifan Maria
- - - -
Asistenți Judiciari
- - - -
Grefier,
- -
Red.DA
Tehnored.TM/2 ex
Președinte:Crețoiu VictorJudecători:Crețoiu Victor, Doriani Ana, Nașcu Sebastian Pașca Mihai Trifan Maria
