Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 162/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 162
Ședința publică de la 09 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 2: Cristina Mănăstireanu Beatris Manuela
Asistent Judiciar - -
Asistent Judiciar
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind acțiunea formulată de reclamanții, -, - și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Vaslui, Ministerul Economiei și Finanțelor - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice V și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen și că s-a solicitat judecata în lipsă.
Instanța, având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, constată acțiunea în stare de judecată și rămâne în pronunțare pe fondul cererii și pe excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor și prescripției dreptului la acțiune.
După deliberare,
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată cu nr. 884/45/9.10.2008 pe rolul Curții de Apel Iași, reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL VASLUI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII solicitând obligarea primilor doi pârâți la plata, în favoarea fiecărui reclamant, a despăgubirilor reprezentând echivalentul sporului de risc și suprasolicitare psihică, în procent de 50%, prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, calculat din indemnizația de bază brută lunară, pentru perioada lucrată în calitate de asistenți judiciari, respectiv magistrați consultanți, în cuantum actualizat cu indicele de inflație până la data achitării integrale sumelor datorate, precum și obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice la alocarea fondurilor necesare achitării acestor drepturi.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că au calitatea de asistenți judiciari în cadrul Tribunalului Vaslui
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar fost reglementat prin Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, care în art. 47 stabilea că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată la data de 10.03.2008 în dosarul nr. 5/2008, ca urmare recursului în interesul legii formulat de Procurorul General al României, s- constatat îndreptățirea magistraților la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din indemnizația de bază brută lunară și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000.
Reclamanții mai arată că, deși au fost remunerați în permanență în raport cu coeficientul de ierarhizare, respectiv indemnizația brută a magistraților, în mod discriminatoriu nu au beneficiat și de sporul de risc și solicitare neuropsihică acordat, de Legea nr. 50/1996, judecătorilor.
Se mai arată că îndreptățirea lor la despăgubiri pentru neplata acestui spor rezultă și din faptul că acest spor a fost plătit și personalului auxiliar de specialitate.
În dovedirea acțiunii, reclamanții au depus înscrisuri.
Pârâtul Ministerul Justiției formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Se arată în acest sens că asistenții judiciari nu au fost niciodată beneficiarii sporului de risc și solicitare neuropsihică.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. III din OUG nr. 179/1999 privind modificarea și completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească: "Art.III-(1) Asistenții judiciari sunt remunerați lunar cu coeficientul de ierarhizare salariului de bază pentru judecătorul stagiar anul I-II în raport cu timpul efectiv lucrat. Perioada în care o persoana desfășoară activitate de asistent judiciar constituie vechime în munca și vechime în specialitate."
Aceeași situație se regăsește și în OUG nr. 27/2006, act normativ ce abrogat nr.OUG 177/2002, prevăzând că: "Art. 16- (1) Asistentii judiciari numiți în condițiile <LLNK 12004 304 11 201 0 18>Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările ulterioare, sunt salarizați cu o indemnizație de încadrare bruta lunară potrivit coeficienților de multiplicare prevăzuți, după caz, la lit. A din anexa, nr. crt. 28-31, în raport cu vechimea în funcții juridice."
Având în vedere aceste dispoziții legale, precum și decizia nr. 21/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Justiției susține că asistenții judiciari nu fac parte din categoriile de personal cărora li se aplică dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996.
Pârâtul a invocat și excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 2000-2005.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor formulat întâmpinare prin care invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, menționând dispoziții ale nr.HG 386/2007 și Legii nr. 500/2002.
Examinând excepțiile invocate de pârâți, instanța constată următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR este neîntemeiată.
Calitatea procesuală pasivă a pârâtului este justificată prin prisma dispozițiilor art. 1 din nr.OUG 22/2002 aprobată prin Legea nr. 288/2002, conform cărora executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Nu s-a solicitat obligarea la plata unor sume către reclamanți, cu care pârâtul nu are raporturi juridice, și nici finanțarea, de către un ordonator principal de credite, a altui ordonator principal de credite. Ceea ce se solicită este alocarea, în buget, a sumele necesare efectuării plăților, în condițiile în care printre atribuțiile pârâtului, reglementate de Legea nr. 500/2002, se regăsește și coordonarea acțiunilor care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general de execuție.
Neîntemeiată este și excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, în condițiile în care, prin pct. 3.2. Cap. VI Anexa 2 la HG nr. 232/2005, ce reglementează planul de acțiune pentru implementarea Strategiei de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007, se prevede plata sumelor datorate ca drepturi salariale magistraților și personalului auxiliar de specialitate pentru care nu există hotărâri judecătorești, aferente perioadei 2000-2004. Această prevedere echivalează cu o recunoaștere a drepturilor salariale solicitate de magistrați, la care se raportează discriminarea invocată de reclamanți, în conformitate cu dispozițiile art. 16 lit. a din Decretul nr. 167/1958 și art. 166 alin. 2 Codul muncii, care a întrerupt cursul prescripției extinctive.
În consecință, cele două excepții vor fi respinse.
Pe fondul cauzei se reține că reclamanții au calitatea de asistenți judiciari în cadrul Tribunalului Vaslui.
Prin dispozițiile art. 47 din Legea nr.50/1996, republicată, s-a prevăzut că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Prin decizia nr. 21 din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
Prin considerentele acestei decizii, s-a reținut că " au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice".
De asemenea, s-a mai constatat de către Înalta Curte de Casație și Justiție că " dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea".
Mai mult, s-a reținut că "efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 și ale art. 231din Legea nr. 56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege."
În temeiul dispozițiilor art. 329 Cod proc. civilă, decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție este obligatorie pentru instanțe, sub aspectul constatării supraviețuirii normei ce reglementa sporul de risc și după apariția nr.OG83/2000, însă, având în vedere că hotărârile judecătorești în privința cărora a fost sesizată instanța supremă nu se refereau la salarizarea asistenților judiciari, nu se poate reține că prin această decizie s-ar fi stabilit sfera persoanelor îndreptățite la acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică doar la cele numite în funcția de magistrați, magistrați-asistenți și personal auxiliar de specialitate.
În ceea ce privește salarizarea asistenților judiciari, se reține că, spre deosebire de celelalte categorii de personal din sistemul justiției, drepturile salariale ale asistenților judiciari (magistraților consultanți) au fost reglementate în primă fază chiar în cuprinsul Legii nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească.
În conformitate cu dispozițiile art. III din OUG nr.179/1999 privind modificarea și completarea Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, asistenții judiciari sunt remunerați lunar cu coeficientul de ierarhizare salariului de bază pentru judecătorul stagiar anul I-II în raport cu timpul efectiv lucrat. Perioada în care o persoana desfășoară activitate de asistent judiciar constituie vechime în munca și vechime în specialitate.
Ulterior, prin dispozițiile art. II din OUG nr. 20/2002 privind modificarea și completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească s- stabilit că magistrații consultanți beneficiază, în raport cu vechimea în specialitate juridică, de drepturile de salarizare prevăzute pentru judecătorii de la judecătorii de <LLNK 11996 50 11 201 0 17>Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Magistrații consultanți care nu îndeplinesc condiția de vechime în specialitate prevăzută la art. 69^1 alin. 1 sunt mentinuti în funcție, fiind salarizați cu indemnizația prevăzută de lege pentru magistrații stagiari, în raport cu vechimea în specialitate juridică pe care o poseda, pana la împlinirea vechimii stabilite de lege.
Prin art. 17 ind.1 din Legea nr. 50/1996, articol introdus prin nr.OG 83 din 2000, s- stabilit că asistenții judiciari numiți în condițiile Legii nr. 92/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt remunerați cu indemnizația lunară corespunzătoare coeficientului de multiplicare prevăzut la nr. crt. 29 din cap. al anexei nr. 1.
Începând cu data de 01.01.2003, drepturile salariale cuvenite asistenți-lor judiciari au fost stabilite prin OUG nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților. Astfel, printr-un capitol separat al nr.OUG 177 din 2002, și anume Capitolul III " Salarizarea și alte drepturi ale magistraților consultanți" au fost reglementate toate drepturile salariale ale acestei categorii profesionale, nr.OUG 177/2002 fiind, similar magistraților, singurul act normativ incident în materia salarizării acestei categorii profesionale.
Prin acest act normativ s- stabilit, potrivit art. 15, că magistrații consultanți numiți în condițiile <LLNK 11992 92 11 201 0 17> Legii nr. 92/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt remunerați cu indemnizația corespunzătoare nivelurilor de salarizare prevăzute, după caz, la nr. crt. 28-32 din cap. A al anexei nr. 1, în raport cu vechimea în funcții juridice. Magistrații consultanți beneficiază de drepturile prevăzute la art. 5, 21, art. 25 alin. (1), art. 27, 28 și 30.
Prin nr.OUG 27/2006, act normativ care abrogat OUG nr.177/2002, salarizarea asistenților judiciari, fost stabilită după cum urmează:
Art. 16- (1) Asistentii judiciari numiți în condițiile <LLNK 12004 304 11 201 0 18>Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările ulterioare, sunt salarizați cu o indemnizație de încadrare bruta lunară potrivit coeficienților de multiplicare prevăzuți, după caz, la lit. A din anexa, nr. crt. 28-31, în raport cu vechimea în funcții juridice.
(2) Asistentii judiciari beneficiază în mod corespunzător de drepturile prevăzute la art. 5, 7, 18, 24 și 25.
Legea nr. 45 din 6 martie 2007pentru aprobarea <LLNK 12006 27180 301 0 46>Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, modificat articolul 16, alineatul (2) în sensul că asistentii judiciari beneficiază în mod corespunzător de drepturile prevăzute la art. 4 ind. 1, 5, 7, 18, 24 și 25.
Potrivit dispozițiilor art. 5 din Codul muncii, în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii, fiind interzisă atât discriminarea directă, cât și cea indirectă.
Se mai reține că, potrivit dispozițiilor art. 155 din Codul muncii, act normativ aplicabil și reclamanților, salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri, iar art. 154 alin. 3 din cod prevede că la stabilirea și acordarea salariului este interzisă orice discriminare.
Art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice prevede că toate persoanele sunt egale în fața legii și sunt îndreptățite fără nici o discriminare la protecție egală din partea legii. În acest sens, legea trebuie să interzică orice discriminare și să garanteze tuturor persoanelor protecție egală și efectivă împotriva discriminării în baza oricărui criteriu.
Potrivit Protocolului nr. 12 la Convenția europeană privind drepturile omului și libertăților fundamentale, paragraful 1, exercițiul drepturilor și libertăților recunoscute delege trebuie să fie garantate fără nici o discriminare pe nici un temei precum sexul, rasa, culoarea, limba, religia, opinia politică sau alt tip de opinie, originea națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea sau alt statut. Nimeni nu poate fi discriminat de nici o autoritate pe nici un criteriu precum cele menționate în paragraful 1.
Potrivit art. 171din Legea nr. 50/1996, asistenții judiciari numiți în condițiile Legii nr. 92/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, erau remunerați cu indemnizația lunară corespunzătoare coeficientului de multiplicare prevăzut la nr. crt. 29 din cap. al anexei nr. 1 pentru magistrați și astfel cum a constatat Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 21/2008, au supraviețuit dispozițiilor de abrogare prevăzute în nr.OG83/2000, normele art. 47 din Legea nr. 50/1996 ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică pentru magistrați și personal auxiliar de specialitate, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice.
Se mai reține că, potrivit dispozițiilor art. 55 din Legea nr. 304/2004, asistenții judiciari constituie, împreună cu judecătorii, completele ce soluționează cauzele privind conflictele de muncă, participă la deliberări cu vot consultativ și semnează hotărârile, opinia acestora consemnându-se în sentință, având și obligația motivării opiniei lor separate.
De asemenea, conform art. 111-113 din Legea nr. 304/2004, asistenții judiciari se supun numai legii, aplicându-li-se toate dispozițiile legale privind obligațiile, interdicțiile și incompatibilitățile, abaterile și sancțiunile disciplinare, precum și motivele de eliberare din funcție prevăzute de lege pentru judecători și procurori.
Avându-se în vedere toate aceste dispoziții legale, se reține că, deși asistenții judiciari au fost în permanență remunerați cu indemnizația unei anumite categorii din corpul magistraților, că aceștia participă la activitatea de judecată, la pronunțarea și motivarea hotărârilor în cauze în care legiuitorul, urmând exemplul jurisdicțiilor de dreptul muncii și securității sociale din alte state, a considerat imperios necesară opinia acestora la pronunțarea soluțiilor, respectiv în conflictele de muncă și în litigiile de asigurări sociale, se constată că, prin excluderea de la plata sporului de risc și solicitare neuropsihică, aceștia au suferit un prejudiciu cauzat prin discriminare directă, pentru care, potrivit dispozițiilor art. 269 și 295 din Codul muncii, sunt îndreptățiți la plata unei despăgubiri.
Astfel, se reține că, pentru o justă și integrală despăgubire, urmează să se admită acțiunea formulată de reclamanți, corespunzător perioadei în care au desfășurat activitatea de asistenți judiciari.
În temeiul prevederilor HG nr. 83/2005 și ale Legii nr. 304/2004, care stipulează că activitatea instanțelor este finanțată de la bugetul de stat, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonând acțiunile privind sistemul bugetar, respectiv pregătind proiectele legilor bugetare anuale și de rectificare, urmează să se admită și cererea de obligare pârâtului să aloce fondurile necesare plății drepturilor bănești dispuse prin prezenta hotărâre.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepțiile lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor și prescripției dreptului la acțiune.
Admite acțiunea formulată de reclamanții, - și, toți cu domiciliul ales în V,- în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, Tribunalul Vaslui, cu sediul în V, str. - cel M 54, Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 5 și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B, sector 1, nr. 1-3,. 2, camera 212.
Obligă Ministerul Justiției și Tribunalul Vaslui să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50% din indemnizația brută lunară în cuantum actualizat cu indicele de inflație până la data plății efective pentru următoarele perioade:
- reclamantei, începând cu 17.11.2000 până la 01.07.2005;
- reclamantei -, începând cu 17.11.2000 până la 25.02.2005;
- reclamantelor și, începând cu data de 01.07.2004 până la 01.07.2005;
- reclamantului -, începând cu data de 01.07.2008 și în continuare, pe viitor;
- reclamantului, începând cu data de 28.07.2008 și în continuare, pe viitor.
Obligă să aloce sumele necesare efectuării plății la care primii pârâți au fost obligați.
Definitivă. Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 09.12.2008.
PREȘEDINTE JUDECPTOR
Asistenți judiciari
Grefier
Red.
Tehnored./
2 ex.
24.12.2008
Asupra cauzei de față / deliberând asupra apelului / recursului declarat împotriva. constată următoarele
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Pronunțată în ședința publică de la 09 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Asistent Judiciar, - - |
Asistent Judiciar, | ||
Grefier, |
15 2008
Președinte:Carmen BancuJudecători:Carmen Bancu, Cristina Mănăstireanu Beatris Manuela
