Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 163/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 163
Ședința publică de la 09 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 2: Cristina Mănăstireanu Beatris Manuela
Asistent Judiciar - -
Asistent Judiciar
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind acțiunea formulată de în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Curtea de Apel Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen și că prin serviciul registratură s-a depus la dosar practică judiciară de către reclamantă, întâmpinare de către pârâtul Ministerul Justiției, comunicată reclamantei, și întâmpinare de către pârâta Curtea de Apel Iași, necomunicată reclamantei. S-a solicitat judecata în lipsă.
Instanța constată că s-a depus la dosar întâmpinare de către pârâta Curtea de Apel Iași peste termenul prevăzut de lege. Având în vedere vă s-a solicitat judecata în lipsă, mai constată acțiunea în stare de judecată și rămâne în pronunțare pe fondul cererii și pe excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor și lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
După deliberare,
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată la Curtea de APEL IAȘI cu nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții CURTEA DE APEL IAȘI, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII solicitând obligarea acestora la remunerarea muncii ei cu aceleași drepturi salariale cu care este remunerată munca grefierilor de ședință, a grefierilor documentariști și a grefierilor statisticieni, începând cu data de 17.03.2008 până în prezent și pe viitor.
În motivarea cererii, s-a arătat că, în baza deciziei Curții de APEL IAȘI, s-a dispus transformarea posturilor de arhivar în posturi de grefier - arhivar începând cu data de 01.01.2005.
Legea nr. 567/2004 reglementează statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea. Invocând dispozițiile art. 1, art. 3 alin. 1 și 2 din acest act normativ, reclamanții arată că sunt grefieri - arhivari cu studii medii.
Art. 21 face distincție între grefierii cu studii juridice și grefierii fără studii juridice sub aspectul perioadei de pregătire la Școala Națională de Grefieri.
Au mai fost invocate dispozițiile art. 60 și 70 din Legea nr. 567/2004, precum și modificările aduse acestui act normativ prin Legea nr. 17/2006, în sensul că perioadele prevăzute de art. 21 au fost reduse, respectiv la 6 luni pentru grefierii cu studii juridice superioare.
S-a adus o modificare și art. 38 alin. 1, în sensul că poate fi numită în funcția de grefier - arhivar, grefier registrator, agent procedural, aprod sau șofer persoana care are studii medii și îndeplinește condițiile prevăzute la art. 33 alin. 1 lit. a, d).
Potrivit art. 33 alin. 2, așa cum a fost modificat prin Legea 17/2006, la numirea în funcția de grefier, pentru îndeplinirea condiției prevăzute la alin. 1 lit. e), este necesară absolvirea de studii superioare juridice sau de studii medii. Persoanele care au studii superioare de altă specialitate, altele decât cele prevăzute la alin. 3 și 4, sunt asimilate celor cu studii medii din punct de vedere al încadrării.
Potrivit art. 37 387/2005 la judecătorii, tribunale, tribunale specializate cu Curți de Apel funcționează personal auxiliar de specialitate și personal încadrat în departamentul economico - financiar și administrativ.
Art. 62 reglementează atribuțiile grefierului arhivar.
Potrivit art. 156 alin. 1 din nr. 387/2005 personalului angajat în baza unui contract individual de muncă îi sunt aplicabile dispozițiile din legislația muncii în ceea ce privește încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractului individual de muncă.
De asemenea, reclamanta a citat dispozițiile art. 5 Codul muncii, arătând că legiuitorul sancționează discriminările față de angajați, discriminări bazate pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală.
3 enumeră și alte criterii de discriminare (discriminare directă), decât cele prevăzute la alin. 2, respectiv actele și faptele de excludere, deosebire, restricție sau preferință, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. 2 care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării drepturilor prevăzute în legislația muncii, iar în alin. 4 sunt reglementate cazurile de discriminare indirectă, adică actele și faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la alin. 2, dar care produc efectele unei discriminări directe.
Au mai fost citate dispozițiile art. 6 alin. 3, 39 alin. 1 lit. a, art. 40 alin. 2 lit. c, art. 154, art. 157 alin. 2 și art. 166 alin. 1 Codul muncii.
Susține reclamanta că discriminările care se fac sub aspectul salarizării sunt următoarele:
Deși art. 70 din Legea nr. 567/2004 nu distinge între grefierii care participă la ședințele de judecată și cei care nu participă, aceștia din urmă (grefier documentarist, grefier statistician) beneficiază de aceleași drepturi salariale ca și grefierii de ședință; astfel se încalcă art. 1 alin. 2 din OG 137/2000.
Reclamanta a depus înscrisuri.
Prin întâmpinarea formulată, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că, în temeiul art. 27 din OG nr. 137/2000, nu poate fi chemat în judecată în calitate de pârât, ci în calitate de expert în domeniul discriminării, pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de discriminare.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive. Susține pârâtul că nu are raporturi juridice cu reclamanta, iar în calitate de ordonator principal de credite, nu are posibilitatea asigurării fondurilor necesare unui alt ordonator de credite, pentru plata drepturilor salariale ale angajaților proprii.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată pentru următoarele motive:
Stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept și o obligație a legiuitorului, iar modul de stabilire prin legi a unor drepturi nu este o problemă ce poate fi apreciată din punct de vedere al discriminării, depășind cadrul legal reglementat prin Ordonanța Guvernului nr. 137/2000.
Dispozițiile referitoare la salarizarea grefierilor arhivari și a grefierilor registratori, prin raportare la salarizarea grefierilor de ședință, a grefierilor documentariști și a grefierilor statisticieni nu sunt discriminatorii, diferențierea de salarizare justificându-se prin criterii obiective constând în condițiile specifice prevăzute de lege pentru ocuparea funcției de grefier, natura funcției, atribuțiile și responsabilitățile deosebite, vechimea.
Astfel, se arată că opțiunea legiuitorului de a delimita o parte însemnată a personalului de specialitate utilizând termenul unitar de grefier nu trebuie interpretată în sensul că salarizarea tuturor grefierilor, independent de orice alte împrejurări care determină diferențe obiective să fie egală.
În acest sens, pârâtul subliniază condițiile diferite cerute de dispozițiile art. 33 și art. 34 alin. 1 din Legea nr. 567/2004 pentru numirea în funcția de grefier, respectiv de grefier arhivar și grefier registrator.
Se mai arată că nu numai condițiile de acces în funcție sunt deosebite pentru diferite categorii de grefieri, dar și atribuțiile, competențele, complexitatea sarcinilor, nivelul cunoștințelor necesare pentru îndeplinirea acestora sunt deosebite, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 67 din Hotărârea nr. 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, dispoziții care vizează atribuțiile de serviciu ale personalului de specialitate informatică.
În concluzie, pretențiile reclamantei nu au nici un temei legal, drepturile salariale fiind stabilite în mod corect, în conformitate cu conținutul concret al atribuțiilor de serviciu și complexitatea acestora.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta Curtea de APEL IAȘIa solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Examinând excepția lipsei calității procesuale a Ministerului Economiei și Finanțelor, se constată că aceasta este întemeiată, urmând a fi admisă, întrucât în cauză pârâtul, cu toate că nu are calitatea de angajator sau ordonator de credite, a fost chemat în judecată de către reclamantă pentru a fi obligat la plata unor despăgubiri suferite de către aceștia în desfășurarea raporturilor de muncă.
În consecință, se va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII este neîntemeiată, în condițiile în care reclamanta invocă existența discriminării și solicită plata despăgubirilor, iar art. 27 alin. 3 din OG nr. 137/2000 prevede că judecata cauzei are loc cu citarea obligatorie a Consiliului.
Pe fondul cauzei, se reține că reclamanta îndeplinește funcția de grefier arhivar la Judecătoria Răducăneni, începând cu data de 17.03.2008.
Potrivit dispozițiilor art. 5 din Codul muncii, în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii, fiind interzisă atât discriminarea directă, cât și cea indirectă. Art. 155 din Codul muncii prevede că salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri, iar art. 154 alin. 3 prevede că la stabilirea și acordarea salariului este interzisă orice discriminare.
Conform art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, toate persoanele sunt egale în fața legii și sunt îndreptățite fără nici o discriminare la protecție egală din partea legii. În acest sens, legea trebuie să interzică orice discriminare și să garanteze tuturor persoanelor protecție egală și efectivă împotriva discriminării în baza oricărui criteriu.
Potrivit Protocolului nr. 12 la Convenția europeană privind drepturile omului și libertățile fundamentale, paragraful 1, exercițiul drepturilor și libertăților recunoscute de lege trebuie să fie garantat fără nici o discriminare pe nici un temei, precum sexul, rasa, culoarea, limba, religia, opinia politică sau alt tip de opinie, originea națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea sau alt statut. Nimeni nu poate fi discriminat de nici o autoritate pe nici un criteriu precum cele menționate în paragraful 1.
Art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în forma modificată prin Protocolul 12, garantează fără discriminare exercițiul drepturilor și libertăților recunoscute de lege. În același sens sunt și dispozițiile art. 1 alin. 2 lit. i din OUG nr. 137/2000.
În plus, în jurisprudența, cauza Von Kamann Nord - 14/83, s-a statuat că ordinea juridică comunitară permite tuturor persoanelor care se consideră nedreptățite de o discriminare rezultată din acte normative să o invoce efectiv în litigiile de pe rolul tribunalelor naționale.
În cauză, sunt îndeplinite cumulativ condițiile necesare existenței discriminării, în sensul arătat în doctrină și nr.OG 137/2000, art.16 din Constituția României, Protocolul 1 și 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 25 alin. (1) din Declarația Universală a Drepturilor Omului, respectiv: existența unor persoane sau situații aflate în poziții comparabile, în condițiile în care art. 3 din Legea nr. 567/2004 a inclus în corpul grefierilor și persoanele numite în funcțiile de arhivari și registratori; existența unui tratament diferențiat: salarizarea diferită a grefierilor, grefierilor-statisticieni și grefierilor-documentariști, chiar a celor cu studii medii, prin luarea în considerare pentru aceștia a coeficienților de ierarhizare mai mari prevăzuți în Anexele 1a-1c. pct. 5-8, față de cei stabiliți pentru grefierii arhivari și registratori, ale căror drepturi bănești se calculează în raport de coeficienții de ierarhizare prevăzuți în Anexele 1a-1c. pct. 9-12; tratamentul diferențiat nu este justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop nu sunt adecvate și necesare.
Astfel, nu se poate reține, ca justificare a acestor diferențieri salariale între grefieri, motivația dată de Ministerul Justiției prin întâmpinare, în sensul că pentru numirea în aceste funcții se cer condiții deosebite în privința studiilor, potrivit art. 33 și 34 alin. 1 din Legea nr.567/2004, întrucât tratamentul discriminatoriu se constată chiar în cadrul aceleiași categorii de grefieri, respectiv a celor cu studii medii.
Având în vedere atribuțiile stabilite pentru grefierii din cadrul instanțelor judecătorești, prin art. 50-54, 60, 61, 62 și 67 din Hotărârea nr. 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, din care rezultă că, deși sarcinile de serviciu sunt deosebite, complexitatea muncii și responsabilitățile sunt însemnate pentru toate categoriile de grefieri, se mai reține că nici acestea nu pot justifica un tratament salarial diferențiat.
Pentru aceste considerente, constatând, în temeiul dispozițiilor art. 2 din nr.OG 137/2000, art. 16 din Constituția României, Protocolul 1 și 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 25 alin. (1) din Declarația Universală a Drepturilor Omului și art. 5 din Codul muncii, că aplicarea dispozițiilor nr.OG 8/2007 produce efectele unei discriminări directe, instanța va admite în parte acțiunea și va obliga pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL IAȘI, în baza art. 269 din Codul muncii, să repare prejudiciul produs reclamantei, prin plata unei despăgubiri egale cu diferența dintre drepturile salariale cuvenite acesteia, calculate în funcție de treapta profesională și coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefieri, grefieri statisticieni și grefieri documentariști cu studii medii, și drepturile salariale primite efectiv de reclamantă, calculate în funcție de treapta profesională și coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefierii arhivari și grefieri-registratori, diferențe calculate începând cu data de 17.03.2008, până la încetarea stării de discriminare.
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, invocată de I prin întâmpinare și, în consecință:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 5.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, invocată de acesta prin întâmpinare.
Admite acțiunea formulată de reclamanta, cu domiciliul ales la Tribunalul Iași,-, județul I, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, Curtea de APEL IAȘI, cu sediul în I, strada -, nr. 25 și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminări B, cu sediul în B, nr. 1 - 3, sector 1.
Obligă pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL IAȘI să plătească reclamantei o despăgubire egală cu diferențele de drepturi salariale dintre drepturile salariale cuvenite reclamantei, calculate în funcție de treapta profesională a acesteia și coeficientul de multiplicare prevăzut de lege, pentru grefieri, grefieri statisticieni și grefieri documentariști, cu studii medii și drepturi salariale primite efectiv de către reclamantă începând cu 17 martie 2008, și până la încetarea stării de discriminare.
Prezenta hotărâre va fi opozabilă Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 9 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, ASISTENȚI JUDICIARI, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
30.12.2008
Președinte:Carmen BancuJudecători:Carmen Bancu, Cristina Mănăstireanu Beatris Manuela
