Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1639/2009. Curtea de Apel Pitesti

Operator date 3918

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZI A CIVILĂ NR. 1639/R-CM

Ședința publică din 10 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Nicoleta Simona Păștin judecător

JUDECĂTOR 2: Paulina Ghimișliu

JUDECĂTOR 3: Laura

Grefier

S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL PLOIEȘTI și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, împotriva sentinței civile nr.318 din 2 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Buzău, în dosarul nr-.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit recurenții-pârâți Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, intimații-reclamanți și și intimații-pârâți Tribunalul Buzău și Casa Județeană de Pensii

Procedura este legal îndeplinită.

Recursurile sunt scutite de plata taxei de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă în conformitate cu dispozițiile art.242 alin. 2 Cod procedură civilă, curtea constată recursul în stare de judecată și trece la soluționarea acestuia.

CURTEA

Asupra recursurilor civile de față, constată că prin acțiunea înregistrată la data de 12.03.2008 pe rolul Tribunalului Buzău, reclamantele și au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, în prezent Ministerul Justiției și Libertăților, Tribunalul Buzău, Casa Județeană de Pensii B și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligați pârâții la plata sumelor rezultate ca urmare a recalculării contribuției prin aplicarea coeficientului de 9,5%, conform art. 23 din Legea nr. 19/2000 iar Tribunalul Buzău să elibereze anexa 4 la Legea nr. 203 pe anii 2005, 2006 și 2007, în vederea revizuirii deciziei de pensie.

În motivarea acțiunii, reclamantele au arătat că în cursul lunii octombrie 2007 s-a efectuat plata drepturilor salariale restante de către intimați și din drepturile prevăzute în hotărârea judecătorească li s-a reținut un procent de 9,5% reprezentând contribuția asigurărilor sociale. Reținerea sumelor de bani aferentă procentului de 9,5% a fost motivată prin aplicarea dispozițiilor Legii nr. 250/2007 și a Ordinului nr. 680/1.08.2007 a Ministerului muncii emis în aplicarea Legii nr. 250/2007. Intimații au considerat Legea nr. 250/2007 se aplic i drepturilor salariale restante, chiar dac perioada de referin ță pentru care s-au ob inut aceste drepturi salariale este mult anterioar acestei modific ri.

Textul din vechea reglementare, respectiv Legea nr. 19/2000 limita re inerea la o baz de calcul ce nu putea dep ăș i plafonul de 5 ori salariul mediu brut pe economie. Prin interpretarea dat de âți s-a retroactivat aplicabilitatea Legii nr. 250/2007, dar mai ales a art. 1 din Ordinul nr. 680/2007, la drepturi i venituri salariale ale asigura ilor scute cu mult nainte de intrarea n vigoare a legii (1.08.2007), dar ne ncasate din motive neimputabile reclamantelor.

Au arătat reclamantele principiul neretroactivit ății legii nu poate fi nfr nt printr-un ordin al unui ministru, astfel ar contraveni prevederilor art. 15 alin. 2 din Constitu ie.

Prin întâmpinare, tul Consiliul Na ional pentru Combaterea Discrimin rii a invocat excep ia lipsei calit ăț ii procesuale pasive.

tul Tribunalul Buzăua formulat nt mpinare, prin care a solicitat respingerea ac iunii ca nefondat, arătând că reclamantele au beneficiat de sporul de vechime din martie 2004 n baza sentin ei civile nr. 573/2007, sumele cuvenite fiind indexate i actualizate cu indicele de infla ie. Pentru stabilirea sumelor nete cuvenite s-au calculat i re inut contribu iile obligatorii reglementate de legisla ia n vigoare la data efectu rii pl ății, precum i a cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferen a dintre venitul brut i contribu iile obligatorii. La data efectu rii pl ății - 11.10.2007 era n vigoare Legea nr. 250/2007 prin care s-au modificat prevederile art. 23 din Legea nr. 19/2000, n sensul baza de calcul a -ului este venitul brut realizat lunar, elimin ndu-se astfel plafonarea bazei de calcul a la 5 salarii.

A mai arătat pârâtul că adeverin ele anexa 4 la Legea nr. 303/2004 nu sunt influen ate de modific rile survenite n baza de calcul a -ului, nefiind necesar revizuirea deciziilor de pensie.

Prin întâmpinarea formulată, Curtea de APEL PLOIEȘTIa solicitat respingerea ac iunii, arătând că au fost efectuate pl ăț ile către reclamante privind drepturi salariale, reprezent nd spor de vechime pentru perioada 2003-2006, plat cut n luna octombrie 2007, dar plata acestor drepturi s-a cut dup intrarea n vigoare a Legii nr. 250/2007, lege fiscal de imediat aplicare i obligatorie, astfel n mod corect s-au re inut contribu iile de asigurări sociale, prin raportare la ntreaga sum brut.

Și pârâtul Ministerul Justi iei și Libertăților a formulat nt mpinare, prin care a solicitat respingerea ac iunii pe acelea i argumente ca i ceilal i âț

Prin sentința civilă nr. 318/2.04.2008, Tribunalul Buzăua admis acțiunea și a respins excep ia invocat de Consiliul Na ional pentru Combaterea Discrimin rii.

A obligat âții la plata tre reclamante a sumelor rezultate ca urmare a recalcul rii contribu iei prin aplicarea coeficientului de 9,5%, conform art. 23 din Legea nr. 19/2000.

Prin aceeași hotărâre a fost obligat Tribunalul Buzăus elibereze anexa 4 la Legea nr. 303/2004 pe anii 2005, 2006, 2007 n vederea revizuirii deciziei de pensie.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în fapt și în drept următoarele:

Reclamantelor li s-au achitat la data de 11.10.2007 drepturile salariale reprezent nd spor de vechime, stabilite prin hot ri judec tore ti. La punerea n executare a acestor sentin e civile, respectiv plata efectiv a drepturilor salariale restante, s-a efectuat re inerea contribu iei de asigur ri sociale de tre departamentul contabil economic al tribunalului, n conformitate cu dispozi iile art. 3 din Legea nr. 250/2007, unde se precizeaz baza de calcul a contribu iilor de asigur ri sociale n cazul reclamantelor este venitul brut lunar.

A considerat instan a aceast modalitate de re inere a este eronat ntruc t, de i contribu iilor de asigur ri sociale li se aplic regimul legal n vigoare la momentul pl ăț ii (obliga ie ce se na te prin dob ndirea periodic lunar a drepturilor salariale), n spe ță re inerile legale trebuie aplicate asupra unor sume restante i ob inute prin hot ri judec tore ti pronun ate anterior intr ării în vigoare a Legii nr. 250/2007.

S-a reținut că, fa ță de data pronun ță rii sentin elor t i fa ță de faptul aceste hot ri au caracter definitiv i executoriu de drept, âții trebuiau achite sumele restante i re in în termenul legal.

n această situa ie, s-a constatat că fa ță de neplata sumelor restante i a aferente la data la care acestea erau datorate âții sunt n culp ntruc t neplata acestor sume i re inerea -ului datorat în conformitate cu dispozi iile art. 23 din Legea nr. 19/2000 modificat, unde se precizeaz ă " baza de calcul a contribu iei, indemniza iile de asigur ri sociale n cazul asigura ilor nu poate dep ăș i plafonul de 5 ori salariu mediu brut", a fost efectuat cu nt rziere, duc nd la prejudicierea reclamantelor urmare a apari iei Legii nr. 250/2007.

Instan a de fond a constatat discriminarea intervenit prin aplicarea unor dispozi ii legale mai pu in favorabile reclamantelor.

Fa ță de cele re inute, n baza art. 72-79 din Legea nr. 168/1999 i a dispozi iilor art. 282-283 din Codul muncii, a fost admisă acțiunea i obligați âț ii (mai pu in Consiliul Na ional pentru Combaterea Discrimin rii) la plata tre reclamante a sumelor rezultate ca urmare a recalcul ării contribu iei prin aplicarea coeficientului de 9,5%, i art. 23 din Legea nr. 19/2000 în formularea existent nainte de modificarea acestei dispozi ii legale prin Legea nr. 250/2007.

În privin a Consiliului Na ional pentru Combaterea Discrimin rii, instan a de fond a constatat că acesta are calitate procesual pasiv conform ar. 27 din nr.OG 137/2000, av nd n vedere că reclamantele i-au fundamentat ac iunea i pe discriminare.

Împotriva sentinței au formulat recurs în termen legal pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Ministerul Justiției și Libertăților.

Primul dintre recurenți a criticat sentința pentru nelegalitate, în sensul că s-a reținut greșit calitatea procesuală pasivă a acestuia și s-a stabilit în sarcina tuturor pârâților obligația de plată a drepturilor salariale către reclamante.

Arată recurentul că potrivit art. 16-22 din nr.OG 137/2000 republicată poate fi introdus în cauzele având ca obiect repararea prejudiciului suferit prin discriminare în calitate de expert în domeniul nediscriminării, de monitor al acestor cazuri și de organ care aplică legislația antidiscriminare în România, pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibilă încălcare a acesteia.

Prin urmare, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării nu poate fi obligat la a face ceva în favoarea reclamantelor.

Nici din motivarea sentinței nu reiese că ar fi ținut de vreo obligație față de reclamante, însă prin dispozitiv s-a stabilit în sarcina tuturor intimaților obligația de plată a drepturilor salariale solicitate.

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării nu a lezat în niciun fel drepturile și interesele reclamantelor, iar răspunzător pentru o pretinsă încălcare a drepturilor salariale poate fi numai angajatorul sau ordonatorul de credite.

În drept, recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.

Critica de nelegalitate și netemeinicie invocată de recurenta-pârâtă Curtea de APEL PLOIEȘTI este următoarea:

Instanța de fond a admis în mod greșit acțiunea.

Plata drepturilor salariale restante s-a făcut după intrarea în vigoare a Legii nr. 250/2007, care prevede că baza de calcul a contribuției de asigurări sociale este venitul brut realizat.

Legea fiscală fiind de aplicare imediată și obligatorie, în mod corect s-au reținut contribuțiile de asigurări sociale prin raportare la întreaga sumă brută.

Normele de aplicare a Legii nr. 250/2007 prevăd că baza de calcul a include și venituri aferente unor perioade anterioare, care se plătesc în luna pentru care se calculează contribuția.

Recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.

Critica este reiterată în recursul pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților și argumentată astfel:

Reținerea, calcularea și plata drepturilor salariale sunt operațiuni care se supun legislației fiscale. Normele de drept fiscal care au ca obiect de reglementare modalitățile de realizare a veniturilor publice la bugetul de stat prin perceperea de taxe și impozite sunt de natură imperativă.

Același caracter imperativ îl au și normele juridice care reglementează modalitățile de realizare a veniturilor publice la bugetul asigurărilor sociale de stat prin perceperea unor contribuții din care urmează a se achita indemnizații, ajutoare și pensii.

Contribuția la asigurările sociale de stat are natura juridică a unei obligații financiar-bugetare întrucât este reglementată în mod asemănător cu alte obligații fiscale, este instituită în mod public iar neplata integrală și la termenele legale a acesteia atrage aplicarea dispozițiilor privind administrarea impozitelor, taxelor și contribuțiilor prevăzute la art. 1 alin. (3) Cod procedură fiscală.

Prin Legea nr. 250/2007 art. 23 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 a fost modificat în sensul că baza de calcul a este venitul brut realizat lunar.

Legea nr. 250/2007a intrat în vigoare la data de 22.07.2007, împrejurare în care angajatorul are obligația de a aplica pentru viitor cota de 9,5 la noua bază de calcul.

În acest context legislativ, susține recurentul-pârât, modalitatea de determinare a este legală iar soluția instanței de fond vădit neîntemeiată.

Folosirea unei baze de calcul plafonate la 5 salarii medii brute pe economie excedează prevederilor legale în vigoare, încălcându-se totodată principiul neretroactivității legii.

În drept, recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.

Recursurile au fost înaintate spre soluționare Curții de APEL PITEȘTI prin Încheierea nr. 7551/15.09.2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Civilă și de Proprietate Intelectuală, în dosarul nr-.

Recursul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării este fondat.

Obiectul acțiunii îl formează restituirea drepturilor bănești despre care se pretinde a fi fost reținute nelegal cu titlu de

Se susține că aceste rețineri au fost efectuate de către intimații chemați în judecată la momentul plății drepturilor salariale restante.

Atribuții legate de efectuarea acestor plăți către magistrați sau personalul auxiliar al instanțelor judecătorești au numai angajatorul și ordonatorii de credite, așa cum rezultă din prevederile art. 43 și următoarele din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată.

Astfel, o eventuală pretenție de restituire a sumelor de bani reținute necuvenit din drepturile salariale se poate îndrepta numai împotriva acestora.

Invocarea principiului nediscriminării în susținerea acțiunii nu conferă Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării calitatea de intimat într-o asemenea cauză.

Citarea obligatorie a acestei instituții spre soluționarea acțiunilor în despăgubire pentru discriminare este prevăzută de dispozițiile art. 27 din nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, în considerarea competențelor de autoritate de stat în domeniul discriminării, de garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării, care urmează să prezinte în cauză un punct de vedere cu privire la existența sau nu a tratamentului discriminatoriu.

Fără a preciza ce atribuții revin Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării în efectuarea operațiunilor de plată a drepturilor salariale ale reclamantelor, instanța de fond a admis acțiunea formulată împotriva acestuia și l-a obligat, alături de ceilalți intimați, la plata către reclamante a sumelor rezultate din recalcularea prin aplicarea coeficientului de 9,5% conform art. 23 din Legea nr. 19/2000.

Deși în considerente se arată că vor fi obligați la plată intimații, mai puțin Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, acțiunea este admisă împotriva tuturor intimaților, mai mult excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării este respinsă.

Soluția pronunțată astfel va fi modificată în baza art. 312 pr.civ. pentru motivul de nelegalitate și netemeinicie prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, în sensul respingerii acțiunii față de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Și celelalte două recursuri sunt fondate pentru următoarele considerente:

Plata drepturilor bănești restante - spor de vechime pe anii 2003-2006, pentru care reclamantele dețin titlu executoriu, a fost efectuată în luna octombrie 2007, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 250/2007, prin care au fost modificate dispozițiile art. 23 alin. (3) din Legea nr. 19/2000.

Inițial, textul de lege prevedea că baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților nu poate depăși plafonul a de 3 ori salariul mediu brut lunar pe economie.

Modificarea textului în vigoare în perioada martie 2003 - 21.07.2007 a stabilit plafonul la 5 salarii medii brute.

Textul de lege, în forma în vigoare la data executării hotărârii judecătorești, prevedea că baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților este venitul brut realizat lunar.

De astă dată baza de calcul a -ului nu mai are o limită maximă.

Reclamantele pretind că prin aplicarea acestei norme care desființează plafonul -ului se încalcă principiul neretroactivității legii iar, pe de altă parte, sunt discriminate față de acei salariați care, deși au avut în perioada ianuarie 2003 - martie 2007 venituri mai mari decât 5 salarii medii brute, au contribuit la bugetul asigurărilor sociale de stat cu o sumă de bani mai mică pin aplicarea procentului la o bază de calul limitată.

Nu este vorba în cauză despre aplicarea retroactivă a legii deoarece potrivit art. 28 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, contribuția individuală de asigurări sociale se reține din salariul sau, după caz, din venitul brut al asiguratului, iar angajatorul calculează, reține și virează contribuția lunară datorată de asigurat în funcție de veniturile salariale pe care i le va acorda pe luna respectivă, altfel spus prin raportare la plățile ce se vor efectua către angajat în luna pentru care se depune declarația nominală.

Din interpretarea sistematică a prevederilor art. 22 și 23, 28 și următoarele din Legea nr. 19/2000, cu modificările ulterioare, formele în vigoare anterior și în cursul lunii octombrie 2007, rezultă că baza de calcul a este cea reglementată pentru drepturile salariale achitate sau lichidate pe luna în curs.

De altfel, potrivit art. 30 alin. (1) din lege, plata salariilor și a contribuțiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat se efectuează simultan, ceea ce înseamnă că sunt supuse acelorași reguli.

Legea nu trimite la veniturile datorate de angajator și nerecunoscute de acesta, ci se raportează atât atunci când stabilește termenele de plată a, cât și atunci când definește baza de calcul a la veniturile efectiv achitate angajatului, pe luna în curs.

Rezultă că reținerile cu titlu de S efectuate de către ordonatorii de credite în baza actului normativ în vigoare la momentul lichidării drepturilor bănești, respectiv prin raportare la o bază de calcul a nelimitată la 5 salarii medii brute este legală.

Discriminarea a fost greșit reținută câtă vreme comparația se face față de o categorie de persoane pentru care plata efectivă a drepturilor salariale restante a operat într-o altă perioadă, în care era în vigoare o altă formă a art. 23 din Legea nr. 19/2000.

Pe de altă parte, nu a rezultat din înscrisurile aflate la dosar dacă până la modificarea bazei de calcul a prin lege reclamantele obținuseră deja titlul executoriu și solicitaseră executarea silită, pentru a se verifica în ce condiții a fost sau nu întârziată achitarea drepturilor bănești.

Față de cele reținute, în temeiul art. 304 pct. 9 coroborat cu art. 312 Cod procedură civilă, vor fi admise recursurile iar sentința va fi modificată în sensul că se va respinge acțiunea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B,-, sector 5, CURTEA DE APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P,-, județul P și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B,--3, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 318 din 2 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Buzău, în dosarul nr-, intimați fiind reclamantele, cu domiciliul în B,-, județul B și, cu domiciliul ales în B,-, județul B și pârâții TRIBUNALUL BUZĂU, cu sediul în B,-, județul B și CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în B,-, județul

Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 10 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

Red.

Tehnored.

11 ex./18.11.2009

Jud. fond: /

Președinte:Nicoleta Simona Păștin
Judecători:Nicoleta Simona Păștin, Paulina Ghimișliu, Laura

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1639/2009. Curtea de Apel Pitesti