Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1643/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1643/R-CM
Ședința publică din 11 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Lică Togan JUDECĂTOR 2: Maria Ploscă
JUDECĂTOR 3: Irina Tănase
Judecător: - -
Grefier: - -
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de pârâții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, și MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, împotriva sentinței civile nr. 1004 din 17 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Călărași, în dosarul nr.--.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, având în vedere că se solicită judecata în lipsă, constată recursurile în stare de judecată și trece la soluționarea lor, pronunțându-se următoarea decizie.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față:
Prin ac iunea nregistrată la data de 19 mai 2008, la Tribunalul Călărași, reclamanții, G, -, și au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel București, Ministerul Economiei și Finanțelor și Tribunalul Călărași, pentru a fi obligați la plata drepturilor salariale reprezentând diferențele de drepturi pentru perioadele efectiv lucrate de fiecare reclamant, calculate pe baza valorii de referin ță sectorială pentru postul de demnitate publică dar și numite și drepturile primite astfel:
- pentru perioada 01.05.2005-30.09.2005, la valoarea de referință sectorială de 264,7 lei, conform nr.9/2005;
- pentru perioada 01.02.2006-31.08.2006, la valoarea de referință sectorială de 312,3 lei, conform nr.3/2006;
- pentru perioada 01.09.2006-31.12.2006, la valoarea de referință sectorială de 331 lei, conform nr.3/2006;
- pentru perioada 01.01.2007-31.03.2007, la valoarea de referință sectorială de 358 lei, conform nr.10/2007;
- pentru perioada 01.04.2007-30.09.2007, la valoarea de referință sectorială de 365 lei, conform nr.10/2007;
- pentru perioada 01.10.2007-31.12.2007, la valoarea de referință sectorială de 405 lei, conform nr.10/2007; valori de referință sectorială în raport de care trebuiau calculate salariile în perioadele respective.
S-a solicitat și indexarea sumelor cu indicele de inflație.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că prin art.11din nr.83/2000, ținându-se seama de caracterul justiției de putere în stat, s-a statuat că personalul din justiție, magistrații și personalul auxiliar de specialitate vor fi salarizați luându-se ca bază de calcul valoarea de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite din cadrul autorităților legislative și executive. Aceleași drepturi sunt menționate și de nr.177/2002.
Prin nr.27/2006 acest drept a fost omis din salarizarea magistraților, creându-se o discriminare vădită între puterile legislativă, executivă și cea judecătorească.
Prin întâmpinare, Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii, motivat pe lipsa textului legislativ care să consacre aceste drepturi fără să facă nicio referire la discriminare.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a depus la dosar note scrise prin care s-a arătat instanței liniile directoare de care trebuie să se țină cont în procesul de soluționare a unei petiții.
Prin sentința civilă nr.1004 din 17 iunie 2008, Tribunalul Călărașia admis acțiunea și a obligat pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel București și Tribunalul Călărași la plata către reclamanți a drepturilor salariale reprezentând diferențele de salariu dintre salariul primit în perioada 01.05.2005-31.12.2007 și salariul la care aveau dreptul, după cum urmează:
- pentru perioada 01.05.2005-30.09.2005, la valoarea de referință sectorială de 264,7 lei, conform nr.9/2005;
- pentru perioada 01.02.2006-31.08.2006, la valoarea de referință sectorială de 312,3 lei, conform nr.3/2006;
- pentru perioada 01.09.2006-31.12.2006, la valoarea de referință sectorială de 331 lei, conform nr.3/2006;
- pentru perioada 01.01.2007-31.03.2007, la valoarea de referință sectorială de 358 lei, conform nr.10/2007;
- pentru perioada 01.04.2007-30.09.2007, la valoarea de referință sectorială de 365 lei, conform nr.10/2007;
- pentru perioada 01.10.2007-31.12.2007, la valoarea de referință sectorială de 405 lei, conform nr.10/2007; valori de referință sectorială în raport de care trebuiau calculate salariile în perioadele respective.
Au mai fost obligați pârâții să indexeze cu indicele de inflație sumele de mai sus de la data nașterii fiecărui drept în parte și până la plata efectivă a acestora.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor Publice a fost obligat să aloce pârâtului Ministerul Justiției fondurile necesare plății drepturilor de mai sus.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Într-o societate democratică, principiile generale de drept privind funcționarea organelor de stat are putere de lege.
Dintre aceste principii, ca un corolar al democrației, se impune principiul separării puterilor în stat, "putere" ce în lumina evoluției sociale a fost înlocuită cu noțiunea de autoritate.
Autoritățile legislativă, executivă și judecătorească sunt principalele autorități publice ce funcționează într-un stat de drept în mod separat, dar toate pentru întronarea în societate a democrației constituționale.
Ca să fie separate, aceste autorități trebuie să fie mai întâi egale, subordonarea intervenind de regulă acolo unde există inegalități.
La întronarea principiului egalității autorităților în stat a contribuit din plin și esențial atât Legea nr.154/1998 privind modul de stabilire a salariilor de bază în sistemul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, dar mai ales nr.83/2000 care modifică Legea nr.50/1996 privind salarizarea magistraților.
Prin acest act normativ s-a făcut o reparație atât morală, dar mai ales legală, prin asimilarea magistraților și prin urmare a autorității judecătorești celorlalte autorități publice cu de puteri în stat.
Egalitatea în drepturi a puterilor (autorităților) legislativă, executivă și judecătorească este un garant al separării lor, fiind unanim recunoscut că diferența de remunerare dă un grad mai mic sau mai mare de subordonare.
Abrogarea acestui principiu prin nr.OUG27/2006 încalcă principii de bază din legea fundamentală care consacră funcționarea puterilor în stat, ceea ce este de neacceptat.
Prin urmare, constatându-se încălcarea flagrantă a drepturilor magistraților prin nr.OUG27/2006, acțiunea reclamanților a fost admisă așa cum s-a arătat.
Împotriva sentinței civile nr.1004/17 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Călărași, au formulat în termen recurs pârâții Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice C și Ministerul Justiției și Libertăților, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Motivând recursul, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice critică sentința întrucât nu prevede temeiul legal în baza căruia a fost obligat să aloce fondurile necesare plății drepturilor bănești acordate reclamanților.
Mai mult, susține că nu poate avea calitate procesuală pasivă, între acest minister și reclamanți neexistând vreun raport juridic care să justifice îndreptățirea sa de a sta într-un astfel de proces.
Deși nu încadrează în drept criticile formulate, din conținutul acestora rezultă că se vizează motivul de modificare prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, respectiv aplicarea greșită a legii.
La rândul său, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților critică sentința pentru nelegalitate în sensul motivelor de casare și modificare prevăzute de art.304 pct.4 și 9 Cod procedură civilă, invocând faptul că instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești, cât și aplicarea greșită a legii.
Motivând recursul pârâtul susține că instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești, întrucât invocând o stare de discriminare a legiferat acordarea unui drept salarial neprevăzut în legislația specifică categoriei profesionale a judecătorilor.
A doua critică se referă la aplicarea greșită a legii, respectiv actele normative reținute de instanța de judecată ca temei al admiterii acțiunii, privesc sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, și nu pot fi aplicate altor categorii.
În considerarea celor de mai sus, se solicită de ambii pârâți admiterea recursurilor.
Examinând cu prioritate criticile formulate de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, se constată că recursul este fondat.
În ce privește critica întemeiată pe dispozițiile art.304 pct.4 Cod procedură civilă, aceasta nu este întemeiată întrucât, Curtea consideră că este atributul instanței de judecată a verifica dacă aplicarea reglementărilor în domeniul salarizării personalului din autoritățile și instituțiile publice, în executarea raporturilor juridice de muncă este conformă regulilor și principiilor de drept consacrate în materie de norme interne și internaționale.
Sunt întemeiate însă celelalte critici formulate de acest pârât, întrucât instanța de fond a ignorat faptul că "salarizarea judecătorilor și procurorilor se stabilește prin lege specială".
Începând cu intrarea în vigoare a Legii nr.347/2003, care a modificat art.2 din nr.OUG177/2002, nu există temei legal pentru ca indemnizațiile personalului din cadrul autorității judecătorești să fie stabilite pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite din cadrul autorităților legislativă și executivă.
Actele normative reținute de instanță ca temei al admiterii acțiunii, respectiv nr.OG9/2005, nr.OG3/2006 și nr.OG10/2007, reglementează creșterile salariale ce s-au acordat în anii 2005, 2006 și 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr.II și III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, și nu pot fi aplicate altor categorii de personal.
Așa fiind, având în vedere cele expuse mai sus se apreciază că recursul Ministerului Justiției și Libertăților este fondat și conform dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă va fi admis, urmând ca pe cale de consecință a fi admis și recursul formulat de Ministerul Finanțelor Publice. Se va casa sentința și pe fond va fi respinsă acțiunea reclamanților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în C,--8, județul C și MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr. 1004 din 17 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Călărași, în dosarul nr.-, intimați fiind reclamanții, G, și, toți cu domiciliul ales la Tribunalul Călărași, cu sediul în C,-, județul C, pârâții CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, cu sediul în B,-, sector 4, TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI, cu sediul în C,-, județul C și expertul în domeniul discriminării CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B,--3, sector 1.
Casează sentința și pe fond respinge acțiunea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- -, - -, - -,
Grefier,
- -,
Red.
Tehnored.
Ex.20/30.11.2009.
Jud.fond:.
.
Președinte:Lică ToganJudecători:Lică Togan, Maria Ploscă, Irina Tănase
