Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 17/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 17/
Ședința publică din 21 ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Anca Pîrvulescu Izabela Mușat
Asistent judiciar - -
Asistent judiciar
Grefier
Pe rol fiind soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă, Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, având ca obiect "drepturi salariale ale personalului din justiție".
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă consilier juridic pentru pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă, lipsă fiind reclamanții, pârâții Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B, Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală și chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Reprezentanta pârâtului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă, atașează la dosar delegație.
Instanța pune în discuția părții cererea de introducere în cauză a Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, solicitată de pârâtului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă,prin întâmpinarea depusă la fila 35 dosar tribunal.
Reprezentanta pârâtului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă, solicită admiterea cererii și introducerea în cauză a Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, pentru considerentele expuse în întâmpinare.
Instanța, respinge cererea formulată de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă privind introducerea în cauză a Casei Naționale de Pensii și alte drepturi de Asigurări Sociale, având în vedere că aceasta nu este întemeiată în drept pe de o parte, iar pe de altă parte nu sunt întrunite nici condițiile pentru chemarea în judecată a altor persoane astfel cum este reglementată de dispozițiile art. 57 și următoarele Cod procedură civilă.
De asemenea, instanța pune în discuția părții excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, invocată de acesta prin întâmpinarea aflată la fila 25 dosar tribunal.
Reprezentanta pârâtului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice.
Instanța, deliberând, respinge excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, invocată de acest pârât pentru următoarele motive: Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice justifică calitatea procesual pasivă întrucât acest minister execută dispozițiile legii bugetare și îi revine sarcina de a face propuneri, de a elabora proiectul legii bugetului de stat, precum și a legilor de rectificare, conform art. 28 Legea 500/2002. Acest pârât are obligația de a vira fonduri de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natură salarială, tocmai în recunoașterea calității pe care însuși acest pârât și-o invocă în cadrul întâmpinării formulate, respectiv " rolul de a răspunde de elaborarea proiectelor bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite".
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă, invocată de acesta prin întâmpinare (fila 38 dosar tribunal), o unește cu fondul cauzei. De asemenea, cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, formulată de pârâtul anterior arătat, considerând că este o apărare de fond, instanța se va pronunța prin hotărâre.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată, în temeiul art. 150 Cod procedură civilă declară dezbaterile încheiate și acordă cuvântul pe fond, punând în vedere părții să formuleze concluzii și cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă și cu privire la cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice.
Reprezentanta pârâtului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă, solicită admiterea cererii de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice și să se dispună obligarea acestuia să asigure sumele necesare achitării pretențiilor solicitate de reclamanți. Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă, consideră că se impune admiterea acesteia, având în vedere faptul că procedura de restituire a sumelor reprezentând contribuție individuală de asigurări sociale reținute de la asigurați, plătită în plus față de plafonul maxim, se aprobă de către conducătorul Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale.
Pentru motivele prezentate pe larg în întâmpinare, solicită respingerea acțiunii.
CURTEA:
Constată că, prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții, în calitate de procurori, înregistrată la 11.06.2008, s-a solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală și Ministerul Finanțelor Publice, ca prin sentința ce se va pronunța instanța:
1.să oblige pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală la plata sumelor reținute nelegal ( cu dobânda legală și indicele de inflație al monedei naționale la data plății efective) începând din luna august 2007 și până la remedierea situației, cu titlu de contribuție individuală de asigurări sociale la suma reprezentând venitul brut realizat și nu suma reprezentând de 5 ori salariul mediu brut cum ar fi fost corect.
2. Pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală să fie obligați la plata sumelor reținute nelegal cu dobânda legală și indicele de inflație al monedei naționale la data plății efective) în perioada 01.01.2007-01.08.2007 cu titlu de contribuție individuală de asigurări sociale peste limita sumei de 512 lei (contribuția individuală fiind majorată ca urmare a creșterii salariului mediu brut la 603 lei).
3. Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor Publice să fie obligat să aloce în buget sumele necesare efectuării plăților.
În motivarea cererii se arată că baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile și adausurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă și/sau veniturile asiguraților prevăzuți la art.5 alin.1 pct.I, II, VI din Legea 19/2000.
Art.23 alin.3 și OUG 147/2002 conțin dispoziții referitoare la baza de calcul.
În continuarea motivării sunt redate dispozițiile art.183 din Legea 19/2000 și ale art.2 din Legea 250/2007.
Prin art.2 din Legea 250/2007 a fost modificat alin.3 al art.23 din Legea 19/2000, modificare care are drept consecințe: înlocuirea limitării bazei de calcul, astfel încât aceasta poate depăși plafonul de maximum 5 ori salariul mediu lunar pe economie și, implicit, au rămas fără obiect de aplicare prevederile art.183 alin.3 din aceeași lege, fapt ce a determinat abrogarea sa expresă ulterioară prin art.11 din OUG 91/2007.
Reclamanții evidențiază faptul că prin Legea 250/2007 nu au fost modificate, completate sau abrogate celelalte dispoziții ale art.183 din Legea 19/20000, respectiv alineatele 1, 2 și 4 care rămân în vigoare.
Se arată că în cauză trebuie aplicate prevederile art.183 alin.1, 2, 4 din Legea 19/2000 și trebuie calculate și majorate drepturile salariale cu suma reprezentând diferența între contribuția datorată anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii 250/2007, după care, această majorare să fie reținută pentru acoperirea noului cuantum (majorat) al contribuției de asigurări sociale.
Astfel sunt invocate dispozițiile art.183 din Legea 19/2000 și ale art.52 din Legea 24/2000.
Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat întâmpinare prin care a solicită respingerea acțiunii ca nelegală și netemeinică, art.183 din Legea nr.19/2000 face parte din capitolul "Dispoziții tranzitorii", iar din partea dispozitivă a actului normativ, ce reprezintă conținutul propriu-zis al reglementării, alcătuit din totalitatea normelor juridice instituite pentru sfera raporturilor sociale ce fac obiectul acestuia.
Or, în conformitate cu prevederile art.52 al Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, modificată și completată:
"1. Dispozițiile tranzitorii cuprind măsurile ce se instituie cu privire la derularea raporturilor juridice născute în temeiul vechii reglementări care urmează să fie înlocuită de noul act normativ.
2. Dispozițiile tranzitorii trebuie să asigure, pe o perioadă determinată, corelarea celor două reglementări, astfel încât punerea în aplicare a noului act normativ să decurgă firesc și să evite retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive".
O dispoziție legală de această natură nu poate institui reglementări aplicabile nelimitat în timp, după+ cum nu poate reprezenta o dispoziție ce constituie conținutul propriu-zis al reglementării acelui act normativ, ci poate privi doar instituirea unor măsuri cu privire la soarta unor raporturi juridice născute sub imperiul reglementării anterioare în raport de noile dispoziții legale.
Aceste prevederi sunt înscrise în capitolul "Dispoziții tranzitorii", ceea ce înseamnă că acționează numai în cadrul termenelor prevăzute în aceste texte de lege.
Este de observat că aplicabilitatea dispozițiilor art.183 din Legea 19/2000 a fost asigurată prin HG Nr.403/19.04.2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art.183 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, act normativ în prezent abrogat.
A fost formulată și cerere de chemare în garanție împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor, în situația în care Ministerul Public ar cădea în pretenții, obligația plății diferențelor de CAS să fie în sarcina chematului în garanție care trebuie să includă în bugetul alocat Ministerului Public, sumele ce reprezintă pretențiile reclamanților.
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs, Curtea reține următoarele:
Asupra excepțiilor lipsei calității procesual pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor instanța s-a pronunțat în sensul respingerii la termenul din 21.01.2009, conform preambulului prezentei hotărâri.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Public, invocată de acesta, instanța o va respinge având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, raportul obligațional dintre reclamanți și acest pârât, calitatea sa de ordonator principal de credite.
Cu privire la fondul cauzei se reține că pretențiile sunt neîntemeiate.
Potrivit art.23 alin.1 din Legea 19/2000 baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie salariile individuale brute realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, în cazul asiguraților prevăzuți la art.5 alin.1 pct.
Art.23 alin.3 a fost modificat de art.4 alin.4 din OUG 147/2002 prin majorarea plafonului la 5 salarii medii brute lunare pe economie.
Ulterior același articol 23 alin.3 a fost modificat prin art.I pct.3 din Legea 250/2007, în sensul că "baza de calcul prevăzută la alin.1 și 2 este venitul brut realizat lunar".
Prin art.1 pct.11 din OUG 91/2007 au fost abrogate dispozițiile alin.3 al art.23 din Legea 19/2000.
Art.183 din Legea 19/2000 conține dispoziții cu privire la modul de calcul al contribuției de asigurări sociale.
Astfel, la data intrării în vigoare a Legii 19/2000 contribuția de asigurări sociale, suportată de asigurații prevăzuți la art.5 alin.1 pct.I, II și VI nu va diminua venitul net al acestora (alin.1).
Potrivit art.2 și 4 al art.183 "Aplicarea prevederilor alin.1 pentru asigurații prevăzuți la art.5 alin.1 pct.I, II și VI se realizează prin majorare a drepturilor salariale și a veniturilor asigurate corespunzător cotei de contribuție de asigurări sociale suportate de aceștia conform prezentei legi. - aplicarea prevederilor referitoare la baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, respectiv la majorarea drepturilor salariale și a veniturilor asigurate, astfel încât contribuția de asigurări sociale suportată de asigurați să nu conducă la diminuarea venitului net al acestora se va face pe baza normelor metodologice aprobate de Guvern".
dispozițiilor art.183 din Legea 19/2000 a fost asigurată prin HG 403/19.04.2001 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor art.183 din Legea 19/2000, act normativ în prezent abrogat.
Astfel, potrivit art.1 alin.1 din Normele metodologice s-a prevăzut că "Drepturile salariale ale asiguraților prevăzuți la art.5 alin.1 pct.I și II din Legea 19/2000, stabilite pentru luna martie 2001, se majorează începând cu data de 1.04.2001, corespunzător creșterii cotelor de contribuții de asigurări sociale suportate de aceștia potrivit prevederilor prezentelor norme, astfel încât veniturile nete să nu fie diminuate".
Având în vedere scopul acestor prevederi legale, de a proteja veniturile nete ale asiguraților ca urmare a majorării corespunzătoare a cotelor de contribuție la asigurările sociale, precum și faptul că în cazul magistraților creșterile salariale intervenite ulterior aplicării HG 403/2001 au acoperit procentul prevăzut de acest act normativ, instanța reține inaplicabilitatea în speță a dispozițiilor art.183 din Legea 19/2000 privind acordarea compensării pentru majorare cotelor de contribuții la asigurări sociale.
Pe de altă parte, prin Ordinul nr. 1646 din 17.10.2007 emis de MEF s-a aprobat procedura de restituire a sumelor reprezentând contribuție individuală de asigurări sociale reținută de la asigurați, plătită în plus față de plafonul maxim admis prin prevederile Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, pe perioada de timp în care a fost instituit plafon maximal de impunere.
Potrivit anexei 1, pentru restituirea sumelor în cauză solicitanții vor depune la Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de asigurări Sociale o cerere pentru certificarea dreptului la restituire. După verificarea cererii, Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale va emite o dispoziție de restituire a unor sume de la bugetul de asigurări sociale de stat. Prin dispoziția de restituire aprobată de conducătorul Casei naționale de pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, acesta va confirma sumele plătite în plus față de obligația fiscală, pe fiecare an în parte. După aprobare, dispoziția de restituire se comunică solicitantului.
În cazul în care dispoziția de restituire a fost aprobată, iar dreptul la restituire a fost confirmat, solicitantul va formula și depune o cerere de restituire a sumelor în cauză la organul fiscal în a cărui administrare se află, potrivit prevederilor legale la care se anexează, în original, dispoziția de restituire.
În speță, din analiza motivelor acțiunii și a dispozițiilor legale incidente în cauză, rezultă faptul că pretențiile reclamanților pot fi valorificate prin depunerea unei cereri la Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, care se soluționează de către aceasta printr-o dispoziție de restituire. După parcurgerea acestei etape, beneficiarii se pot adresa cu o cerere de restituire a sumelor în cauză la organul fiscal în a cărui administrare se află, potrivit prevederilor legale la care se anexează, în original, dispoziția de restituire. Această cerere urmează a fi analizată de organul fiscal, iar partea nemulțumită de soluție se poate adresa instanței de contencios administrativ, competentă potrivit legii.
Pentru aceste considerente, Curtea va respinge cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată de reclamanți și drept consecință va respinge și cererea de chemare în garanție
Pentru aceste motive,
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții, ( cu domiciliu ales la sediul T Serviciul Teritorial Brașov cu sediul în B-) în contradictoriu cu pârâții 1. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă B (cu sediul în B- sector 5), 2. Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală (cu sediul în B- sector 5) 3. Ministerul Finanțelor Publice B ( cu sediul în B str. - nr. 17 sector 5).
Respinge cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă împotriva chematului în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor (actualmente Ministerul Finanțelor Publice B).
Definitivă.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 21.02.2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Cu votul consultativ al asistenților judiciari,
- -
Grefier,
Red./22.01.2009
Tehnoredact./02.02.2009/ 17 ex.
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Anca Pîrvulescu Izabela Mușat
