Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1886/2009. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1886/R-CM
Ședința publică din 08 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Simona Păștin JUDECĂTOR 2: Paulina Ghimișliu
JUDECĂTOR 3: Laura
Judecător -
Grefier
S-au luat în examinare pentru soluționare recursurile declarate de intimații STATUL ROMÂN - MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE REPREZENTAT DE DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE V și MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, împotriva sentinței nr.670 din 23 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit recurenții-intimați, intimatele-revizuiente și și intimații Curtea de APEL PITEȘTI și Tribunalul Vâlcea.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă, curtea constată recursurile în stare de judecată și trece la soluționarea lor.
CURTEA
Constată că prin cererea înregistrată la data de 14 mai 2009 reclamantele și au solicitat revizuirea sentinței civile nr.249/17.03.2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr- al Tribunalului Vâlcea, solicitând încuviințarea cererii de revizuire, iar pe fond schimbarea în parte a sentinței și acordarea sporului de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică.
În motivarea cererii de revizuire se arată că prin hotărârea judecătorească mai sus menționată s-a admis cererea de acordare a sporului de 50% din salariul de bază brut lunar față de toți reclamanții din dosarul nr- al Tribunalului Vâlcea, mai puțin față de reclamante care au statut de personal auxiliar de specialitate, lucrând în funcția de aprod.
Revizuientele au apreciat că sunt discriminate în raport de colegii din alte instanțe, care beneficiază de acordarea acestui spor și în acest sens au depus înscrisuri și practică judiciară.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul Ministerul Justiției și Libertăților a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, arătând că nu s-a invocat nici unul dintre motivele de revizuire prevăzute limitativ de art.322 Cod procedură civilă, ci doar s-a menționat decizia în interesul legii pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, privind interpretarea art.47 din Legea nr.50/1996.
Cu privire la pretențiile aprozilor de acordare a sporului de 50% intimatul a arătat că nr.OG8/2007 nu prevede pentru personalul conex de specialitate beneficiul acordării sporului de 50%, întrucât acesta a fost prevăzut pentru magistrați și personalul auxiliar de specialitate.
Prin sentința civilă nr.670/23.06.2009 a fost admisă cererea de revizuire, a fost schimbată în parte sentința civilă nr.249/17.03.2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-, în sensul că a fost admisă în parte acțiunea reclamantelor și și au fost obligați pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL PITEȘTI și Tribunalul Vâlcea să plătească reclamantelor sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică pentru perioada 19.09.2004 - la zi și în continuare. A fost obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să aloce primilor trei pârâți fondurile necesare plăților.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că rin p. sentința civilă nr.249 din 17 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr- a fost admisă în parte acțiunea reclamanților - personal auxiliar de specialitate și au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL PITEȘTI și Tribunalul Vâlcea să plătească acestora sporul de risc și suprasolicitate neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de încadrare lunară, actualizat în funcție de indicele de inflație, după cum urmează:, Nora, -, (fostă ), pentru perioada 19 septembrie 2004 - la zi și în continuare; reclamanta pentru perioada 19 septembrie 2004 - 01 septembrie 2007, iar începând cu data de 01 ianuarie 2008 la zi și în continuare; reclamantei pentru perioada 19 septembrie 2004 - 01 februarie 2008; reclamantei pentru perioada 19 septembrie 2004 - 01 mai 2007; reclamantei pentru perioada 19 septembrie 2004 - 15 octombrie 2007; reclamantei 19 septembrie 2004 - 15 octombrie 2007; reclamantei pentru perioada 19 septembrie 2004 - 204 aprilie 2006 și de la data de 29 ianuarie 2007 la zi și, în continuare; reclamantei pentru perioada 21 mai 2005 la zi și, în continuare; reclamantei începând cu data de 19 septembrie 2004 - 01 ianuarie 2006, iar de la 05 noiembrie 2007 la zi și, în continuare; reclamantei începând cu data de 01 ianuarie 2005 la zi și în continuare; reclamantei începând cu data de 08 februarie 2006 la zi și în continuare; reclamantei începând cu data de 03 iulie 2006 la zi și în continuare; reclamantei - începând cu data de 01 iulie 2007 la zi și în continuare.
A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce primilor trei pârâți fondurile necesare efectuării plăților.
A fost respinsă ca prescrisă acțiunea pentru perioada 01 august 2004 - 19 septembrie 2004, precum și capătul 3 din acțiune.
Prin aceeași sentință a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții, și.
Împotriva sentinței civile nr.249/17 martie 2008 Tribunalului Vâlcea - Secția Civilă au declarat recurs, în termen legal, reclamanții, și și pârâții Ministerul Justiției și Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor - Direcția -ă a Finanțelor Publice a județului
Prin decizia nr. 497/R-CM/18 iunie 2008 Curții de APEL PITEȘTIs -au respins ca nefondate recursurile.
Împotriva sentinței civile nr.249/17.03.2008 a Tribunalului Vâlceas -a formulat cerere de revizuire de către reclamantele și.
Tribunalul Vâlceaa apreciat că cererea de revizuire este întemeiată, reținând că prin decizia în interesul legii nr.21/10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, s-a statuat că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001. Hotărârile pronunțate în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite sunt obligatorii pentru celelalte instanțe.
Instanța a apreciat că decizia în interesul legii constituie un act nou ce nu a putut fi înfățișat dintr-o împrejurare mai presus de voința revizuientelor la data soluționării cauzei, motiv pentru care sunt aplicabile dispozițiile art.322 pct.5 Cod procedură civilă.
Ca atare, a fost admisă cererea de revizuire și s-a procedat la rejudecarea în fond a cauzei, tribunalul reținând următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
În ceea ce privește personalul auxiliar de specialitate, tribunalul constată că acesta este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT.
Conform art.3 alin.3 din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea funcțiile de agent procedural, aprod și șofer.
Legea cadru de salarizare a acestei categorii profesionale este nr.OG8/2007, act normativ ce reglementează salarizarea și alte drepturi ale personalului auxiliar de specialitate și personalului conex din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum este definit la art.3 din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările și completările ulterioare.
Conform art.901din Legea nr.567/2004, prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și personalului conex al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cu excepția dispozițiilor art.68, 682, 683și 684, referitoare la pensia de serviciu.
Cu alte cuvinte, personalul auxiliar la care se referă decizia Înaltei Curți este compus din personalul auxiliar prevăzut de Legea nr.50/1996, republicată, dar și din personalul auxiliar conex.
Acest aspect a fost confirmat și prin adresa nr.24956/5 martie 2009 emisă de Ministerul Justiției și Libertăților, adresă potrivit căreia statuările instanței supreme în recursul în interesul legii cu privire la acordarea sporului de 50% de stres și suprasolicitare neuropsihică se aplică și aprodului și agentului procedural.
Față de aceste considerente, a fost admisă în parte acțiunea reclamantelor și și au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL PITEȘTI și Tribunalul Vâlcea să plătească reclamantelor sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică pentru perioada 19.09.2004 - la zi și în continuare.
În baza art.19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, a fost obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să aloce primilor trei pârâți fondurile necesare plăților.
În termen legal sentința a fost recurată de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice.
Ministerul Justiției și Libertăților a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând dispozițiile art.304 pct.4 și 9 Cod procedură civilă, după cum urmează:
1. Instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești, în sensul că a acordat reclamantelor - personal conex - un drept care nu mai este prevăzut de legislația în vigoare, în condițiile în care dispozițiile Legii nr.50/1996 au fost abrogate prin art.30 din nr.OG8/2007. Pronunțarea unei hotărâri prin care se acordă drepturi salariale peste cele prevăzute expres de lege a fost considerată ca o depășire a puterii judecătorești de către Curtea Constituțională prin decizia nr.838/27.05.2009, prin care s-a statuat că Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora.
2. În mod greșit instanța de fond a apreciat că în speță sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.322 pct.5 Cod procedură civilă, cu toate că actul nou invocat - decizia nr.21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - a fost publicat la data de 13.06.2008, fiind deci cunoscut de instanța de recurs, cu toate că nu a existat o împrejurare mai presus de voința părții care să o fi împiedicat să prezinte acest înscris (actul existând și putând fi procurat cu o normală diligență) și cu toate că înscrisul nu a fost determinant.
Ministerul Finanțelor Publice a criticat sentința sub următoarele aspecte:
1. Cererea de revizuire este tardiv formulată, cu depășirea termenului de o lună prevăzut de art.324 pct.4 Cod procedură civilă, având în vedere că decizia nr.21/10.03.2008 a fost publicată în Monitorul Oficial din 13.06.2008.
2. În mod greșit instanța de fond a apreciat că Statul Român are calitate procesuală pasivă, deși acesta este terț față de raportul juridic dedus judecății, neavând calitatea de ordonator de credite pentru revizuiente.
3. Soluția pronunțată de Tribunalul Vâlcea este greșită, întrucât în speță nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.322 pct.5 Cod procedură civilă. Astfel, înscrisul nou invocat nu exista la data pronunțării sentinței ce se cere a fi revizuită, așadar nu se mai pune problema imposibilității prezentării înscrisului din cauza părții potrivnice sau a unor împrejurări mai presus de voința părții.
În cadrul acestui motiv de recurs se mai arată că a fost încălcată decizia nr.838/2009 a Curții Constituționale, care a statuat că Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența constituțională de a institui, modifica sau abroga norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora.
Analizând, cu prioritate, primul motiv de recurs formulat de Ministerul Finanțelor Publice, privind tardivitatea formulării cererii de revizuire, curtea reține următoarele:
Cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art.322 pct.5 teza I Cod procedură civilă, potrivit cărora se poate solicita revizuirea unei hotărâri dacă, după pronunțarea ei, s-au descoperit înscrisuri doveditoare reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.
Conform art.324 alin.1 pct.4 Cod procedură civilă, termenul de revizuire este de o lună și el se socotește, în cazul prevăzut la art.322 pct.5 teza I, din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă.
Înscrisul nou analizat de prima instanță este decizia nr.21/10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr.5/2008, în recurs în interesul legii. Această decizie a fost publicată în Monitorul Oficial al României din data de 13.06.2008. La această dată practic decizia în interesul legii a fost adusă la cunoștința publicului, astfel că acesta trebuie considerat ca fiind momentul în care reclamantele au descoperit înscrisul invocat.
Cu toate acestea, cele două reclamante au formulat cererea de revizuire în data de 14.05.2009, deci la un interval de 11 luni de la publicarea deciziei în Monitorul Oficial.
Rezultă așadar că în speță a fost depășit termenul de o lună reglementat de art.324 alin.1 pct.4 Cod procedură civilă, situație față de care prezenta cerere de revizuire este tardiv formulată.
Față de aceste considerente, curtea, în temeiul art.304 pct.9 și art.312 Cod procedură civilă, va admite recursul și va modifica sentința, în sensul că se va respinge cererea de revizuire ca fiind tardiv formulată.
Față de soluționarea prezentei cauze pe excepția tardivității, curtea apreciază că nu se mai impune analizarea celorlalte motive de recurs formulate de cei doi pârâți și care se referă la excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român, precum și la probleme de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de intimații STATUL ROMÂN - MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5, reprezentat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE V, cu sediul în Râmnicu V,-, județul și MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.670 din 23 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-, intimați fiind și, ambele cu domiciliul ales la Judecătoria Râmnicu Vâlcea, cu sediul în Râmnicu V, - - nr.2, județul V, CURTEA DE APEL PITEȘTI, cu sediul în Pitești,-, județul A și TRIBUNALUL VÂLCEA, cu sediul în Râmnicu V,-, județul
Modifică sentința în sensul că respinge cererea de revizuire.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - secția civilă pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
11 ex./09.12.2009
Jud. fond:
Președinte:Nicoleta Simona PăștinJudecători:Nicoleta Simona Păștin, Paulina Ghimișliu, Laura