Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 266/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.266/2010
Ședința publică de la 18 februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vesa Nicoleta judecător
- - -JUDECĂTOR 2: Fiț Carmen
- - -JUDECĂTOR 3: Crețoiu Victor
- - -grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâții Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile numărul 1554/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-a solicitat judecarea în lipsă împrejurare față de care instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Constată că, prin acțiunea în conflict de drepturi înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara sub nr- reclamanții, și, au chemat în judecată pârâții Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA și Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, solicitând
-obligarea acestora să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate, din salariul de bază, începând cu data de 01.12.2007 și până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești, inclusiv pentru viitor, actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului, pentru fiecare reclamant și până la data executării hotărârii judecătorești, să fie obligat ordonatorul principal de credite să stabilească prin ordin cuantumul sporului de confidențialitate și condițiile de acordare în funcție de nivelul de secretizare, stabilit în certificatele ORNIS atribuite reclamanților și să se efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că au calitatea de personal auxiliar de specialitate la parchetele din județul H și că în conformitate cu prev. articolul unic pct.1 din Legea nr.444/2006, pentru aprobarea OG nr.19/2006, privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului auxiliar, funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, pentru păstrarea confidențialității, în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul (avizul de securitate deținut) personalul mai sus menționat, beneficiază de un spor lunar de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază.
De asemenea mai menționează că, în temeiul art.15 al.1 din OG nr.6/2007, sporul de confidențialitate de până la 15% se acordă nu numai categoriilor de funcționari publici prevăzute de Legea nr.444/2006, ci și aparatului de lucru al Guvernului, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe și altor instituții.
Apreciază că, întrucât, conform art.28 din Legea nr.182/2002, dețin certificate ORNCS și gestionează informații clasificate, sunt îndreptățiți la plata sporului de confidențialitate, iar prin neacordarea lui s-a creat o discriminare, în sensul reglementat de OG nr.137/2000 și art.5 și 6 din Codul Muncii.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii reclamanților ca inadmisibilă, având în vedere că și-au întemeiat acțiunea pe disp.OG nr.137/2000, iar prin decizia nr.821/03.07.2008 a Curții Constituționale, s-a analizat constituționalitatea unor prevederi legale și s-a stabilit că disdp.art.2 și 27 din OG nr.137/2000, sunt neconstituționale, din perspectiva art.1 al.4 din Constituție, ce reglementează principiul separației puterilor în stat, a art.126 al.6, ce garantează controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, în măsura în care sunt interpretate, în sensul că se dă în căderea instanței de judecată atribuția de a reține încălcarea principiului egalității în fața legii prin examinarea și cenzurarea soluțiilor cuprinse în legi și ordonanțe.
De asemenea, consideră că dacă instanța ar acorda reclamanților sporul de confidențialitate și pe viitor, ar depăși atribuțiile puterii judecătorești, adăugând la lege, deoarece, numai legiuitorul poate stabili acordarea sau neacordarea unor drepturi.
Pârâtul, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a chemat în garanție Ministerul Finanțelor Publice, pentru ca această instituție să ia act de obligativitatea adaptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2009, care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamanților.
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii, întrucât reclamanții nu sunt cadre militare în activitate sau militari angajați pe bază de contract pentru a beneficia de prevederile legii nr.444/2006 și nici funcționari publici, astfel că nu le sunt aplicabile nici dispozițiile Legii nr.360/2002.
Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI H, prin întâmpinare, a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție, pe cale de excepție pentru lipsa calității procesuale pasive, iar pe fond ca neîntemeiată și nefondată.
Pe cale de excepție arată că este ordonator principal de credite, doar pentru instituțiile din subordinea sa și nu poate fi obligat să adopte proiecte de rectificare a bugetului Ministerului Public, întrucât rectificarea bugetului de stat îi revine doar Guvernului României.
Pe fondul cauzei arată că, între această instituție și Ministerul Public nu există nici o obligație de garanție, astfel că nu sunt îndeplinite cerințele prev.de art.60-63 Cod Procedură Civilă.
Prin Sentința civilă nr.1554/LM/2009, instanța de fond admite în parte acțiunea în conflict de drepturi formulată de reclamanții, (), și, obligă pârâții să plătească reclamanților drepturile bănești cuvenite acestora, reprezentând sporul de confidențialitate în procent de 15% din indemnizația brută lunară, respectiv din salariul de bază brut lunar, raportat la perioada efectiv lucrată de fiecare reclamant, după cum urmează:
- reclamanților (), și, începând cu data de 01.02.2008 și în continuare;
- reclamantului, începând cu data de 01.03.2008 și în continuare;
- reclamantului, începând cu data de 01.12.2007 și în continuare;
- reclamantei, începând cu data de 01.05.2008 și în continuare;
- reclamantei, începând cu data de 10.11.2008 și în continuare; dispune actualizarea acestor sume cu indicii de inflație, de la data scadenței fiecărei plăți și până la achitarea efectivă; obligă pârâtul PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL ALBA IULIA, să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
fost respinsă cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, împotriva chematului în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE precum și celelalte cereri formulate de reclamanți.
Pentru hotărî astfel, instanța reținut că, este fondată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice
Excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fost respinsă ca neîntemeiată având în vedere decizia nr.46/15.12.2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pe fondul cauzei,instanța reținut că anterior pronunțării acestei acțiuni, Înalta Curte de Casație și Justiție, a pronunțat decizia nr.46/15.12.2008, prin care a stabilit, cu putere de lege că: "judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate, au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar".
Mai reține instanța că având în vedere adresa nr.1944/X/21/29.04.2009, emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, din care rezultă data încadrării fiecăruia dintre reclamanți va respinge acțiunea pentru perioadele anterioare încadrării.
În vederea unei reparații totale a prejudiciului suferit de reclamanți, prin neplata la timp a acestui spor, instanța a dispus actualizarea acestor sume cu rata inflației, dând astfel eficiență principiului ce guvernează răspunderea civilă, respectiv principiul reparării integrale a prejudiciului.
Împotriva hotărârii au declarat recurs pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA și Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, care solicită admiterea recursului pentru motivul de recurs prev. de art. 304 punct 9 Cod procedură civilă cu aplicarea art. 304 indice 1 pr.civ. modificarea sentinței atacate în sensul respingerii ca neîntemeiate a capetelor de cerere privind actualizarea cu indicele de inflație a drepturilor salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă, respectiv ca lipsit de obiect pe cel referitor la plata pe viitor a acestor drepturi bănești, precum și admiterea cererii de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, așa cum a fost formulată.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată următoarele: instanța de fond a dispus în mod nelegal plata și pe viitor a drepturilor salariale solicitate, adăugând la lege, ceea ce reprezintă o ingerință în atribuțiile puterii legiuitoare, în contextul intrării în vigoare a Legii nr. 330/2009; instanța de fond a dispus în mod nelegal plata drepturilor solicitate actualizate cu rata inflației, în situația în care recurentul este o instituție bugetară și ca atare nu poate să înscrie în bugetul propriu nici o plată fără bază legală pentru respectiva cheltuială; cererea de înscriere a acestui spor în carnetul de muncă al reclamanților este neîntemeiată față de dispoz. art.11 alin.2 din. nr.92/1976; în mod nelegal s-a respins cererea de chemare în garanție a P în situația în care s-a admis acțiunea reclamanților, deoarece activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul statului conform art.131 pct 1 din Legea nr. 304/2004.
În plus, pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, arată că pretențiile reclamanților se impunea a fi respinse având în vedere greșita motivare în drept a acestora; iar susținerea acestora că sunt discriminații față de alte categorii de personal, beneficiari a sporului de confidențialitate nu poate fi reținută, conform prev art. 16 din Constituție, art.2 dinO.nr.137/2000.
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu conform cerințelor art. 304 indice 1 cod procedură civilă, în limitele statuate de art. 306 alin.(2) Cod procedură civilă, reține următoarele:
Referitor la criticile vizând greșita respingere cererii de chemare în garanție, Curtea le apreciază ca nefondate.
În art. 282 Codul Muncii sunt definite expres persoanele care pot fi părți în conflictele de muncă și cum între intimații reclamanți și pârâtul Ministerul Finanțelor Publice nu există un raport juridic de muncă,în mod corect instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuala pasive ridicate în cauză și pe aceleași considerente a respins cererea de chemare în garanție.
Faptul că această instituție financiară are obligația de a asigura prin bugetul de stat plata sumelor de bani, nu justifică calitatea procesual pasivă a acesteia în acest cadru procesual, raporturile juridice dintre acest minister și ordonatorul principal de credite-în cazul intimaților Ministerul Public -sunt de drept administrativ și nicidecum de dreptul muncii;
Având în vedere că obiectul acțiunii îl constituie drepturile salariale neachitate, iar reclamanții în calitate de creditori, sunt îndreptățiți să obțină și dobânzi pe lângă creanța propriu-zisă, dar pentru aceleași motive, poate fi cerută și acordată de instanță, așa cum a procedat corect instanța de fond, actualizarea creanței cu indicele de inflație, nici această critică nu este fondată.
Ca o consecință a îndeplinirii cu întârziere a unei obligații bănești, în condițiile procesului inflaționist, nimic nu poate împiedica obligarea pârâtului la plata sumei datorate, actualizată cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului (art.1088 Cod Civil, art. 295 alin.(1) Codul Muncii ).
Sub acest aspect, soluția instanței de fond este în consens cu jurisprudența constantă, concretizată în renunțarea la principiul nominalismului și corecția debitului cu rata inflației, vizând exacta îndeplinire a obligației.
Referitor la critica vizând efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă, se constată că nici aceasta nu poate fi reținută deoarece, chiar dacă sporul pretins nu face parte din indemnizația de încadrare, el trebuie menționat în carnetul de muncă, conform dispozițiilor. 92/1976 -art.1 alin.(2)- și Ordinului M nr.136/1976 pentru aprobarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare și evidență a carnetului de muncă.
În ce privește fondul cauzei dedusă judecății, Curtea reține că, prin Decizia nr. 46/15.12.2008 Înalta Curte de Casație și Justiție, admițând recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă a statuat că magistrații au dreptul la un spor de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară.
Potrivit art. 329 alin. 3 pr.civ. deciziile pronunțate în soluționarea recursurilor în interesul legii sunt obligatorii pentru instanțe în ce privește dezlegarea dată problemelor de drept.
Aplicând, la speța dedusă judecății, norma legală în spiritul interpretării date de instanța supremă, prima instanță nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești, ci, dimpotrivă a îndeplinit atribuțiile de aplicare a legii consfințite de art. 124 din Constituția României și art. 2 din Legea 304/2004 privind organizarea judecătorească.
Cu referire la deciziile Curții Constituționale este de menționat faptul că acestea nu produc efecte cu privire la valabilitatea deciziilor deja pronunțate de în exercitarea atribuțiilor conferite de art. 324 cod proc. civ. Efectele deciziei Curții Constituționale nu pot viza decât actele, acțiunile, inacțiunile sau operațiunile ce urmează a fi înfăptuite în viitor de către autoritățile implicate în conflictul de natură constituțională. Ca atare, decizia invocată de recurent, nr. 838/27.05.2009 nu înlătură efectele Deciziei nr. 46/2008 pronunțată de în recurs în interesul legii.
În acest sens, Curtea Constituțională reține în conținutul considerentelor sale că " potrivit competențelor sale expres și limitativ prevăzute de art. 146 din Constituție și din Legea 47/1992, acesta asigură, pe calea controlului de constituționalitate, supremația Constituției în sistemul juridic normativ, nefiind competentă să cenzureze legalitatea unor hotărâri judecătorești sau să constate că acestea sunt lipsite de efecte juridice..
În conformitate cu art. 312 alin.(1), vor fi respinse ca nefondate recursurile declarate de pârâții Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, împotriva sentinței civile nr.1554/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, împotriva sentinței civile nr.1554/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică 18.02. 2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.FC
Tehnored.TM/5 ex
15.03. /2010
Jud.
Președinte:Vesa NicoletaJudecători:Vesa Nicoleta, Fiț Carmen, Crețoiu Victor
