Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 53/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 53/2010
Ședința publică de la 11 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carla Maria Cojocaru
JUDECĂTOR 2: Anca Neamțiu președinte secție
JUDECĂTOR 3: Monica
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Alba Iulia împotriva deciziei civile nr. 287/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar civil nr-.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima strigare, se prezintă procuror din cadrul - Serviciul Teritorial Alba Iulia, lipsă fiind intimații și și mandatarul acestora.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este scutit de la plata taxelor judiciare, că s-a depus întâmpinare din partea intimaților și, formulată prin apărător ales, împreună cu împuternicirea avocațială, chitanță onorar de avocat și împuternicirea de substituire pentru avocat.
Instanța comunică un exemplar din întâmpinare cu reprezentanta recurentului, și față de lipsa mandatarilor intimaților, lasă cauza la a doua strigare.
La reluarea cauzei și apelul nominal făcut se prezintă procuror din cadrul - Serviciul Teritorial Alba Iulia, avocat pentru intimații și, în substituirea apărătorului ales avocat.
Părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat, împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta - procuror pune concluzii de admitere a contestației în anulare, pentru motivele expuse pe larg în scris. În situația în care se consideră inadmisibilă această contestație în anulare, solicită instanței aoc alifica ca fiind apel peste termen și procedând la judecare, desființarea hotărârii și trimiterea cauzei la Tribunalul Hunedoara.
Arată că măsura asiguratorie, constând în ipoteca instituită prin ordonanța procurorului într-un dosar penal, a fost luată în temeiul normei penale, instanțele de fond făcând o confuzie între ipoteca convențională și cea legală luată în procedura penală. Astfel, această măsură, pentru instituirea căreia nu era necesar acordul celorlalți coproprietari ai imobilului, putea fi atacată doar în raport de disp. art. 168 Cod pr. penală, ceea ce petenții nu au făcut. Instanțele de fond au aplicat greșit legea, invocând disp. art. 304 pct. 9 Cod pr. civ. atunci când au calificat hotărârea ce face obiectul prezentei contestații în anulare ca fiind dată în procedura necontencioasă și împotriva căreia nu se poate exercita o cale extraordinară de atac, deși a fost judecată în ședință publică nu în camera de consiliu, și dată cu citarea părților. Invocă disp. art. 317 Cod pr. civ, privitoare la lipsa de citare a DNA, care nu a avut cunoștință despre plângerea formulată de petenți împotriva încheierii de carte funciară, astfel că nu au avut cunoștință despre proces, nu au putut fi exercitate căile de atac și formulate apărări în condiții de contradictorialitate.
Al doilea motiv de recurs, vizează obligarea Parchetului la plata cheltuielilor de judecată. Susține că acestea nu sunt justificate întrucât procurorul promovează acțiuni în temeiul art. 45 Cod pr. civ. nu își valorifică un drept material propriu, că aceste cheltuieli de judecată nu au fot cerute la fond, iar apelul s-a judecat la al doilea termen de judecată, nefiind depusă întâmpinare.
Mandatara intimaților, avocat, solicită instanței respingerea contestației în anulare ca nefondată. Fără cheltuieli de judecată.
Susține că măsura asiguratorie luată prin ordonanța procurorului nu îi este opozabilă petentei, coproprietară asupra imobilului asupra căreia s-a instituit ipoteca execuțională, întrucât nu a fost parte în acel proces penal. Atâta timp cât cartea funciară a comunicat coproprietarilor modificările operate în CF, era firesc ca această plângere să se judece în procedura necontencioasă. Solicitarea de admitere a contestației în anulare și repunerea în termenul de apel, o consideră o procedură inovatoare juridic, întrucât DNA nu a fost parte în acest proces, motiv pentru care nu poate uza de căi extraordinare de atac. Consideră inadmisibilă prezenta contestație în anulare, pentru cele invocate în fața instanței și cele formulate în scris prin întâmpinare.
Față de actele dosarului și cel invocate, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra contestației în anulare de față;
Prin contestația în anulare înregistrată pe rolul Judecătoriei Deva sub nr- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Alba Iuliaa solicitat în temeiul art. 45 alin.5 și art. 317 alin.1 pct.1 Cod procedură civilă anularea sentinței civile nr. 3680/25.09.2008 pronunțată de Judecătoria Deva în dosar nr-.
În motivarea contestației se arată că intimatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 31/P/2008. Întrucât prejudiciul cauzat părții civile nu a fost reparat, prin Ordonanța nr. 31/P/7.05.2008 Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Alba Iuliaa dispus luarea măsurii asiguratorie a inscripției ipotecare asupra imobilului aparținând inculpatului.
Prin încheierea nr. 12055/2008 OCPI H, Daî nscris măsura asiguratorie.
Împotriva acestei încheieri petenții și au formulat plângere, arătând că este nelegală întrucât petenta este proprietară asupra cotei de din imobil.
Prin sentința civilă nr. 3680/2008 Judecătoria Devaa admis plângerea petenților, a desființat încheierea de CF nr. 12055/16.05.2008 cu motivarea că ipoteca se putea înscrie numai cu acordul ambilor soți, fiind vorba de un imobil bun comun, or petenta nu și-a exprimat acordul în acest sens.
Împotriva acestei sentințe contestatoarea a declarat contestație în anulare.
Se susține că întrucât măsura asiguratorie a fost luată în temeiul ordonanței emise de procuror și că la nici un termen Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Alba Iulia nu a fost citată, în cauză s-au încălcat dispozițiile legale privitoare la citarea părților.
Neavând cunoștință de existența procesului, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Alba Iulia nu a avut posibilitatea de a se apăra și de a-și prezenta concluziile, de a exercita căile de atac prevăzute de lege, cu atât mai mult cu cât este vorba de instituirea unei ipoteci legale, obligatorie conform dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 78/2000.
Intimații și au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă întrucât împotriva sentinței nu a fost declarat apel d e contestatore, care nu a fost parte, astfel că nu poate invoca lipsa de citare.
Prin sentința civilă nr. 2433/2009 Judecătoria Devaa respins ca inadmisibilă contestația în anulare cu motivarea că soluționarea plângerilor împotriva încheierilor de carte funciară este reglementată de o procedură simplificată, necontencioasă, în care nu se pot stabili drepturi potrivnice altor părți. Regulile de soluționare sunt reglementate de art. 50 din Legea nr. 7/1996 care se completează cu cele referitoare la procedura necontencioasă.
În procedura de soluționare a plângerilor împotriva încheierilor de carte funciară nefiind obligatorie citarea anumitor persoane, nu poate fi invocată pe calea contestației în anulare nelegala citare de către o persoană care nu a fost citată.
Persoana interesată, afectată prin hotărârea pronunțată, are la dispoziție calea de atac a apelului.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel Parchetul de pe lângă ÎCCJ, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Alba Iulia.
Prin decizia civilă nr. 287/A/2009 Tribunalul Hunedoaraa respins ca nefondat apelul civil.
Pentru a pronunța această decizia tribunalul a reținut că potrivit art. 317 Cod procedură civilă contestația în anulare poate fi exercitată doar de părțile din dosar, respectiv de persoanele între care s-a stabilit raportul procesual în fața instanței a cărei hotărâre se atacă.
Prin urmare, nu pot fi părți în contestația în anulare persoanele străine de proces, chiar dacă acestea ar putea justifica un interes, ipoteză în care, așa cum s-a statuat în jurisprudență, ele se pot prevala doar de neopozabilitatea hotărârii judecătorești sau pot folosi calea unei contestații la executare, dacă executarea hotărârii este de natură a le prejudicia interesele.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs Parchetul de pe lângă ÎCCJ, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Alba Iulia, întemeiat pe dispozițiile art. 299 și art. 45 alin.5 Cod procedură civilă.
Se susține că instanțele de fond au aplicat greșit legea deoarece au calificat hotărârea ce face obiectul contestației în anulare ca fiind dată într-o procedură necontencioasă, au reținut că împotriva hotărârii se putea declara apel, dar în baza rolului activ nu a calificat contestația în anulare ca fiind apel și au obligat contestatorul la plata cheltuielilor de judecată.
Recurenta arată că dispozițiile art. 331 Cod procedură civilă nu sunt incidente în cauză deoarece instanța a recunoscut petentei un drept potrivnic față de Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Alba Iulia, instituția care a dispus luarea măsurii asiguratorie și înscrierea ipotecii în cartea funciară. Mai mult, procedura necontencioasă se finalizează cu o încheiere executorie, or judecătoria a pronunțat o sentință, care după ce a obținut caracter irevocabil a fost comunicată OCPI
Măsura asiguratorie luată în cadrul procesului penal prin ordonanță nu poate fi contestată după procedura civilă și calificată ca fiind o plângere împotriva încheierii de carte funciară. În ceea ce privește obligarea Ministerului Public la cheltuieli de judecată se arată că deși nu există u text de lege care să interzică acest lucru, trebuie observat că promovând o acțiune în temeiul art. 45 Cod procedură civilă, procurorul nu invocă un drept material propriu, ci apără și protejează interesele statului.
Pe fondul cauzei, se susține că nu sunt incidente prevederile art. 99 alin.1 din Ordinul nr. 633/2006; fiind vorba de o măsură asiguratorie, contestarea acesteia se putea face doar în conformitate cu prevederile art. 168 Cod procedură penală, urmând a se judeca de secția penală, pronunțându-se o hotărâre penală.
Intimații au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului, reluând argumentele referitoare la inadmisibilitatea contestației în anulare.
CURTEA, analizând sentința atacată prin raportare la criticile aduse și în limitele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, reține următoarele:
Recursul este fondat.
Pornind de la dispozițiile art. 317 Cod procedură civilă rezultă că această cale de atac a contestației în anulare este pusă la dispoziția părților. De regulă, în covârșitoarea majoritate a cazurilor, pot fi părți în contestația în anulare numai persoanele între care s-a stabilit raportul procesual în fața instanței a cărei hotărâre este atacată.
În consecință, nu pot fi părți în contestație persoanele străine de proces, chiar dacă acestea ar putea justifica un interes pentru atacarea hotărârii pronunțate. persoane se pot prevala doar de inopozabilitatea hotărârii judecătorești, iar dacă executarea hotărârii este de natură să le prejudicieze interesele ele vor putea folosi calea contestației la executare.
În speță, contestația în anulare a fost declarată de către o persoană care nu a fost parte în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată.
Această persoană, respectiv Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Alba Iulia, deși poate invoca inopozabilitatea hotărârii nu-i profită în nici un fel această invocare pentru că hotărârea a produs deja efecte față de ea, iar la calea contestației la executare nu poate recurge deoarece pentru realizarea drepturilor conferite prin hotărârea atacată nu este nevoie să se recurgă la executare silită.
Pe de altă parte, în doctrină s-a mai remarcat că deși legea se referă la neregulata citare, contestația în anulare poate fi exercitată, în temeiul art. 317 alin.1 Cod procedură civilă și în acele situații în care litigiul s-a judecat în lipsa părții care nu a fost deloc citată. Soluția este explicabilă, căci lipsa totală a citării constituie o nesocotire deopotrivă de gravă a dispozițiilor legale referitoare la citarea părților și ea trebuie să conducă la același remediu procesual.
Judecând recursul în interesul legii referitor la calitatea procesuală pasivă a OCPI în cadrul plângerilor împotriva încheierilor de carte funciară, ÎCCJ a stabilit prin decizia nr. LXXII/2007 că OCPI nu are calitate procesuală pasivă și că procedura de judecată este cea prevăzută de art. 331-339 Cod procedură civilă.
În această decizie instanța supremă mai arată că în procedura reglementată de art. 50 alin.1 din Legea nr. 7/1996 persoanele care au calitate în proces sunt persoanele interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară.
Este evident că petenții sunt persoane interesate, deoarece ipoteca a fost notată asupra imobilului bun comun al lor. Însă și Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Alba Iulia este persoană interesată în menținerea acestei înscrieri, astfel că anularea încheierii prin care s-a notat ipoteca legală nu se putea face fără citarea acesteia, chiar dacă este vorba de o procedură necontencioasă. Soluționând cererea petenților fără citarea tuturor persoanelor interesate instanța a pronunțat o hotărâre care încalcă evident principiile de bază ale procedurii civile și anume principiul contradictorialității și al dreptului la apărare.
Rezultă că instanța, primind cererea petenților prin care atacau o încheiere de carte funciară, trebuia să pună în discuție cadrul procesual, mai ales că OCPI D comunicase actele ce au stat la baza încheierii și de unde se putea stabili cu exactitate care sunt persoanele interesate în cauză.
Față de cele menționate se constată că în mod greșit, cu încălcarea dispozițiilor menționate instanța care a soluționat plângerea de carte funciară nu a procedat la citarea Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Alba Iulia, care are calitatea de persoană interesată.
Nu poate fi primită nici susținerea că ar fi inadmisibilă contestația în anulare deoarece contestatoarea nu a uzitat de calea de atac a apelului prevăzută de Legea nr. 7/1996, deoarece așa cum se poate observa, prezenta cale extraordinară de atac a fost formulată după ce hotărârea a fost comunicată OCPI cu mențiunea că a rămas irevocabilă.
De altfel, la solicitarea formulată de Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Alba Iulia la data de 19.02.2009 Judecătoria Deva răspunde în sensul că sentința civilă nr. 3680/2008 a rămas irevocabilă la data de 28.10.2008.
Pe de altă parte, instanțele nu analizează sub nici un aspect motivul de contestație invocat de către contestatoare referitoare la aplicarea dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 78/2000, motiv dezvoltat prin motivele de apel în sensul că procedura de urmat de către petenți era cu totul alta, iar sentința trebuia pronunțată de către o instanță penală și nu de una civilă, motiv care vizează așadar competența instanței.
Acest motiv este întemeiat.
Potrivit art. 20 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție în cazul în care s-a săvârșit o infracțiune dintre cele prevăzute în prezentul capitol, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.
În acest caz sunt incidente prevederile art. 168 Cod procedură penală.
Acest text de lege are următorul conținut:
Art. 168 - Contestarea măsurii asigurătorii
"În contra măsurii asigurătorii luate și a modului de aducere la îndeplinire a acesteia, învinuitul sau inculpatul, partea responsabilă civilmente, precum și orice altă persoană interesată se pot plânge procurorului sau instanței de judecată, în orice fază a procesului penal.
Hotărârea instanței de judecată poate fi atacată separat cu recurs. Recursul nu suspendă executarea.
După soluționarea definitivă a procesului penal, dacă nu s-a făcut plângere împotriva aducerii la îndeplinire a măsurii asigurătorii, se poate face contestație potrivit legii civile".
Rezultă că în situația în care măsura asiguratorii a ipotecii legale a fost luată de către procuror în cursul procesului penal, împotriva acestei măsuri se poate face contestație, dar în condițiile prevăzute de art. 168 Cod procedură penală, contestație ce se judecă de instanța penală printr-o sentință penală.
Prin urmare, în situația supusă judecății prin prezenta contestație în anulare, dispozițiile art. 50 din Legea nr. 7/1996 reprezintă dreptul comun în materia contestării unei măsuri asiguratorii, dispozițiile art. 168 Cod procedură penală fiind dreptul special în materie.
Față de cele menționate se apreciază că instanțele de fond au făcut o greșită aplicare și interpretare a dispozițiilor legale incidente în materie, fiind întemeiat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 cu trimitere la art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, motiv pentru care se va admite recursul formulat de Parchetul de pe lângă ICCJ, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Alba Iulia împotriva deciziei civile nr. 287/A/2009 pronunțată de
(continuarea deciziei civile nr. 53/11.02.2010)
Tribunalul Hunedoara și se va dispune modificarea deciziei atacate în sensul că se va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă ICCJ, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Alba Iulia împotriva sentinței civile nr. 2433/2009 pronunțată de Judecătoria Deva pe care o schimbă în tot în sensul că admite contestația în anulare formulată de Parchetul de pe lângă ICCJ, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Alba Iulia împotriva sentinței civile nr. 3680/25.09.2008 pronunțată de Judecătoria Deva în dosar - pe care o anulează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
În rejudecare, instanța va dispune citarea tuturor părților interesate și se va pronunța asupra cererii cu luarea în considerare a dispozițiilor art. 168 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă J, - AIî mpotriva deciziei civile nr. 287/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara.
Modifică decizia atacată în sensul că admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă J, - AIî mpotriva sentinței civile nr. 2433/2009 pronunțată de Judecătoria Deva pe care o schimbă în tot în sensul că:
Admite contestația în anulare formulată de Parchetul de pe lângă J, - AIî mpotriva sentinței civile nr. 3680/ 25.09.2008 pronunțată de Judecătoria Deva în dosar - pe care o anulează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11.02.2010.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - - |
Grefier, - |
Red/tehnored.
MR-5ex/5.03.2010
- A,
Președinte:Carla Maria CojocaruJudecători:Carla Maria Cojocaru, Anca Neamțiu, Monica
