Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 27/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 27
Ședința publică de la 16 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 2: Carmen Bancu Beatris Manuela
Asistent Judiciar: - -
Asistent Judiciar:
Grefier:
Pe rol judecarea cauzei- litigiu de muncă- privind pe reclamanții:, TA, G, IA,,AN,, IA, R, -, ( ), ROMI, I, I, AN, I, AN, TA, - și pe pârâții: Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, Parchetul de pe lângă Tribunalul București, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism B, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului I, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic pentru Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului I, reprezentând Ministerul Economiei și Finanțelor, lipsă reclamanții și pârâții: Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, Parchetul de pe lângă Tribunalul București, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism B, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, în sensul că la dosar au fost depuse înscrisuri doveditoare a funcțiilor îndeplinite de reclamanți și cereri formulate de către reclamanții și -, prin care aceștia arată că își însușesc acțiunea formulată și solicită judecata în lipsă.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța a acordat cuvântul pe excepția necompetenței materiale invocată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Consiliul Superior al Magistraturii, excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, pe fondul acțiunii și pe cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Consilier juridic, pentru Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului I, arată că, potrivit nr.OUG75/2008 și Ordinului comun nr.1859/C/2484/26650/131/3774/C, Ministerul Economiei și Finanțelor are obligația de a aloca, pe baza datelor primite de la ordonatorii principali de credite, sumele necesare efectuării plății drepturilor solicitate de reclamanți. Astfel, dată fiind existența unor obligații clar stabilite prin aceste acte normative, nu se impune pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să oblige Ministerul Economiei și Finanțelor la ceea ce este deja obligat prin lege.
Declarând dezbaterile închise,cauza rămâne în pronunțare.
INSTANȚA,
Asupra conflictului de muncă de față.
Prin cererea înregistrată inițial sub nr.2108/99/24.04.2008 pe rolul Tribunalului Iași și în urma apariției nr.OUG75/11.06.2008, sub nr.569/45/09.07.2008 pe rolul Curții de APEL IAȘI, reclamanții:, TA, G, IA,,AN,, IA, R, -, ( ), ROMI, I, I, AN, I, AN, TA, - au chemat în judecată pe pârâții: Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, Parchetul de pe lângă Tribunalul București, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism B, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului I, solicitând obligarea primilor opt pârâți la plata actualizată, în favoarea fiecărui reclamant, a sporului de risc și suprasolicitare psihică, în procent de 50%, prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, calculat din salariul de bază brut lunar, începând cu data de 1.02.2007 până la data pronunțării, actualizat cu indicele de inflație până la data achitării integrale sumelor datorate, precum și acordarea și plata lunară acestui spor și pe viitor, cu obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice la alocarea fondurilor necesare achitării acestor drepturi.
În motivarea acțiunii s-au arătat următoarele:
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar fost reglementat prin Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, care în art. 47 stabilea că "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Deși sporul era un drept câștigat de natură să compenseze condițiile de muncă cu efecte negative asupra sănătății celor din sistem, textul fost abrogat fără justificare rațională prin Ordonanța nr. 83/01.09.2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, aprobată prin Legea nr. 334/09.07.2001 și nu mai fost prevăzut nici de OUG nr. 177/18.12.2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților.
Prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată la data de 10.03.2008 în dosarul nr. 5/2008, ca urmare recursului în interesul legii formulat de Procurorul General al României s- constatat îndreptățirea în acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din salariul de bază brut lunar, atât pe perioada solicitată cât și pe viitor, în temeiul art. 110 alin.2 Cod procedură civilă.
În dovedire, reclamanții au depus la dosar înscrisuri.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, Consiliul Superior al Magistraturii a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, motivat de faptul că, deși reclamantele și - sunt detașate în cadrul acestei instituții, indemnizațiile de încadrare brute și celelalte drepturi ale procurorilor se stabilesc, potrivit legii, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Se invocă și dispozițiile art.70 din Legea nr.304/2004.
Pe fondul cauzei, se solicită respingerea acțiunii întrucât nr.OUG27/2006 nu prevede acordarea acestui spor magistraților.
Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - formulat întâmpinare, invocând excepția necompetenței materiale a instanței de soluționare a acțiunii.
În ceea ce privește fondul cauzei, solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată. Precizează că art. 47 din Legea nr. 50/1996 fost abrogat prin OG nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996. Astfel, Art. I pct.42 din actul normativ menționat prevede: "Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 18.11.1999, se modifică și se completează după cum urmează: 42. Articolul 47 se abrogă".
OG nr. 83/2000 a fost emisă în temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) și (3) din Constituția României, forma în vigoare la acea dată, și ale art. 1 lit. q pct.1 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Potrivit art. 114 alin.(1) din Legea fundamentală, Parlamentul putea adopta o lege specială de abilitare Guvernului pentru emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
OG nr. 83/2000 nu vizat nici unul dintre domeniile rezervate legii organice, expres stabilite de legea supremă întrucât salarizarea și alte drepturi ale personalului din sistemul autorității judecătorești nu sunt incluse în domeniul legii organice, delimitat extrem de clar de art. 72 din Constituția României, forma în vigoare la acea dată.
S-a mai invocat faptul că, prin deciziile nr. 818/819/820/03.07.2007, Curtea Constituțională constat că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) și <LLNK 12000 137131 302 27 55>art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor <LLNK 12formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în acte normative neavute în vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- a formulat în cauză și cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor formulat întâmpinare și invocat excepția lipsei calității procesuale pasive. Precizează pârâtul că reprezenta Statul ca subiect de drepturi și obligații în fața organelor de justiție, precum și în alte situații în care participă în mod nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice civile, numai dacă legea nu stabilește în acest scop un alt organ ( nr.HG 386/2007).
În cazul de față, raportul de drept procesual se poate lega valabil numai între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății, concretizat în drepturi salariale. Împrejurarea că sumele respective pot fi virate din bugetul de stat, nu este de natură să confere acestuia calitatea procesuală pasivă în cauză.
Pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive în cauză, întrucât acesta poate avea doar calitatea de expert în domeniul discriminării, neputând fi obligat la plata unor despăgubiri către reclamante pentru faptele de discriminare invocate prin acțiune.
Se reține că excepția necompetenței materiale a instanței, invocată de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- este neîntemeiată, urmând a fi respinsă, pentru următoarele motive:
Având în vedere disp.art.295 alin.2 și 248 alin.3 din Codul muncii, se reține că această cauză reprezintă un conflict de drepturi, care, în temeiul disp.art.284 alin.1 și art.2 alin.1 lit.c) din Codul d e procedură civilă, se soluționează în primă instanță de către tribunale.
În cursul soluționării cauzei a fost adoptată nr.OUG75/2008, prin care s-a stabilit ca cererile având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, formulate de personalul salarizat potrivit nr.OUG27/2006, să fie soluționate, în primă instanță, de curțile de apel.
Se mai reține că, potrivit disp.art.269 Codul muncii, angajatorul este obligat să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul. În cazul în care angajatorul refuză să îl despăgubească pe salariat, acesta se poate adresa cu plângere instanțelor judecătorești competente.
De asemenea, art.283 alin.1 din Codul muncii prevede că cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate:.
c)în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator.
Se reține astfel că, prezentul conflict de drepturi nu intră în competența de soluționare a judecătoriilor întrucât, în speță, despăgubirile solicitate de către reclamanți pentru discriminare constau tocmai în drepturile salariale de care au fost lipsiți.
De altfel, analizând hotărârile pronunțate de către complete sau secții specializate în conflictele de muncă, Înalta Curte de Casație și Justiție, soluționând recursul în interesul legii în ceea ce privește îndreptățirea magistraților la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, a apreciat că aceste cauze reprezintă conflicte de drepturi.
Se reține ca fiind neîntemeiată și excepția lipsei calității procesuale pasive invocate în cauză de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, urmând a fi respinsă, întrucât, având în vedere că se invocă de către reclamanți și discriminarea, există obligația citării acestuia, potrivit disp.art.27 din nr.OG137/2000, reclamanții nesolicitând însă și obligarea consiliului la plata despăgubirilor pretinse pentru aceste fapte.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Consiliul Superior al Magistraturii, se reține că aceasta este neîntemeiată, urmând a fi respinsă, având în vedere faptul că și - sunt detașate în cadrul acestei instituții, aplicându-se disp.art.58 alin.3 din Legea nr.303/2004, art.59 alin.3, 63 alin.3 din Legea nr.317/2004, drepturile cuvenite acestor reclamante acordându-se de către instituția la care s-a dispus detașarea, în temeiul disp.art.47.1 din Codul muncii.
În ceea ce privește fondul cauzei,se rețin următoarele:
Deciziile Curții Constituționale nr.818/819/820/03.07.2007 nu împietează cu nimic soluționarea prezentului litigiu.
Prin aceste decizii, Curtea Constituțională constată că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) și <LLNK 12000 137131 302 27 55>art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
În speța de față, reclamanții au invocat printre alte motive și discriminarea, însă în speță, având în vedere disp.art.329 Cod.proc.civ. nu se pune decât problema respectării deciziei nr.XXI din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care este obligatorie pentru instanțe.
Reclamanții au formulat acțiune privind acordarea sporului de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50% prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996.
În speță, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.
Prin dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996, republicată, s-a prevăzut că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești au fost într-adevăr abrogate prin art.42 din nr.OG83/2000. Se reține însă că această abrogare a fost nelegală întrucât, potrivit disp.art.107 alin.3 din Constituția României, ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și condițiile prevăzute de aceasta, ori prin art.1 pct.Q1 din Legea nr.125/2000, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la modificarea și completarea Legii nr.50/1996.
Din dispozițiile Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative se reține că modificarea, completarea și abrogarea actelor normative constituie evenimente legislative distincte și din acest motiv prevederile constituționale ale art.107 alin.3 impun ca legea specială de abilitare să prevadă limitele și condițiile de investire a Guvernului de a emite ordonanțe.
De asemenea, deși scopul urmărit prin adoptarea nr.OG83/2000 a fost unul legitim, respectiv îmbunătățirea continuă a sistemului de retribuire a magistraților, prin faptul privării lor de dreptul de a beneficia de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică se constată că metoda de atingere a acestuia nu a fost una adecvată, neexistând o relație rezonabilă de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit.
Se mai reține că, prin decizia nr.XXI din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
Prin considerentele acestei decizii, s-a reținut că " au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice".
De asemenea, s-a mai constatat de către Înalta Curte de Casație și Justiție că " dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea".
Mai mult, s-a susținut că: " Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 și ale art.231din Legea nr.56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege."
Având în vedere cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin această decizie, care este obligatorie pentru instanțe, în temeiul disp.art.329 Cod.proc.civ. se reține că reclamanții- ce fac parte din categoria magistraților și personalului auxiliar de specialitate - sunt îndreptățiți la acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și în continuare.
Urmează a fi astfel admisă acțiunea formulată de reclamanții:, TA, G, IA,,AN,, IA, R, -, ( ), ROMI, I, I, AN, I, AN, TA, cu obligarea primilor opt pârâți la plata către aceștia sporului de 50% începând cu data de 01.02.2007, a se admite în parte cererea reclamantelor:, diferențele de drepturi salariale cuvenindu-se acestora în raport cu perioada în care au îndeplinit funcția de grefier ulterior datei de 01.02.2007.
În temeiul HG nr.83/2005 și ale Legii nr.304/2004, care stipulează că activitatea instanțelor este finanțată de la bugetul de stat, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonând acțiunile privind sistemul bugetar, respectiv pregătind proiectele legilor bugetare anuale și de rectificare, urmează să se admită și cererea de obligare pârâtului să aloce fondurile necesare plății drepturilor bănești dispuse prin prezenta hotărâre. Se mai reține că, prin adoptarea nr.OUG75/2008 și emiterea Ordinului comun nr.1859/C/2484/26650/131/3774/C, s-au clarificat doar obligațiile Ministerul Economiei și Finanțelor în faza executării silite a titlurilor executorii având ca obiect acordarea drepturilor salariale cuvenite personalului din sistemul de justiției, fără a fi afectată calitatea de parte a acestui minister în cauză.
Având în vedere modul de soluționare a acestui capăt de cerere, urmează să se respingă cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor formulată de Ministerul Public.
Având în vedere disp.art. 3 al Legii nr.567/2004. potrivit căruia: personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT, fiind conexe personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea functiile de: agent procedural, aprod si sofer, precum și decizia decizia nr.XXI din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, urmează să se respingă acțiunea formulată de reclamanții:,.
Având în vedere disp.art.911din Legea nr.188/1999, art.165 și art.158 alin.3 Cod.proc.civ. urmează să se disjungă și să se decline în favoarea Tribunalului Iași - Secția de contencios administrativ, competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanții:, -, ce au calitatea de funcționari publici.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția necompetenței materiale invocată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Consiliul Superior al Magistraturii și excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Admite acțiunea formulată de reclamanții:, TA, G, IA,,AN,, IA, R, -, ( ), ROMI, I, I, AN, I, AN, TA, ,cu domiciliul ales la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași,-, în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu sediul în B, bulevardul nr.14, sector 4, cod 75101, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, cu sediul în I,-, Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, cu sediul în I,-, Parchetul de pe lângă Tribunalul București, cu sediul în B,strada - nr.2-4, sector 3, Direcția Națională Anticorupție, cu sediul în B,--81, sector 1, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism B, cu sediul în B, bulevardul nr.14, sector4, Consiliul Superior al Magistraturii, cu sediul în B, Calea nr.141 B, sector 6, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B, nr.1-3, etaj.2, apart.202, sector 1 și Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 5, codul poștal -.
Obligă pârâții: Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, Parchetul de pe lângă Tribunalul București, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism B, Consiliul Superior al Magistraturii, să plătească reclamanților diferențele de drepturi salariale cu titlu de spor de risc și solicitare neuropsihică, în procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară, începând cu data de 01.02. 2007 și în continuare, pe viitor, în cuantum actualizat cu indicele de inflație până la data plății efective.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții:, cu domiciliul ales la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași,-, în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu sediul în B, bulevardul nr.14, sector 4, cod 75101, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, cu sediul în I,-, Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, cu sediul în I,-, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B, nr.1-3, etaj.2, apart.202, sector 1 și Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 5, codul poștal -.
Obligă pârâții: Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași să plătească diferențele de drepturi salariale cu titlu de spor de risc și solicitare neuropsihică, în procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară, în cuantum actualizat cu indicele de inflație până la data plății efective, după cum urmează:
- reclamantei, începând cu data de 25.06.2007 și în continuare, pe viitor;
- reclamantei,începând cu data de 16.04. 2008 și în continuare, pe viitor.
Obligă Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce sumele necesare efectuării plăților la care primii pârâți au fost obligați prin această hotărâre.
Respinge acțiunea formulată de reclamanții:, cu domiciliul ales la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași,-, în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu sediul în B, bulevardul nr.14, sector 4, cod 75101, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, cu sediul în I,-, Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, cu sediul în I,-, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B, nr.1-3, etaj.2, apart.202, sector 1 și Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 5, codul poștal -.
Respinge cererea de chemare în garanție a Ministerul Economiei și Finanțelor formulată în cauză de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Disjunge și declină în favoarea Tribunalului Iași - Secția de contencios administrativ, competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanții:, -.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.09.2008.
Președinte, Judecător, Asistenți judiciari,
cu opinie în sensul prezentei hotărâri
Grefier,
Red./Tehnored.:;
11 ex.-02.10.2008.
Președinte:Cristina MănăstireanuJudecători:Cristina Mănăstireanu, Carmen Bancu Beatris Manuela
