Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 3/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 3/
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Judecător
Asistent judiciar
Asistent judiciar
Grefier
.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra litigiului de muncă intervenit între reclamanții G, (), (), -, (), (), (), () EN.A, și pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL GALAȚI și CURTEA DE APEL GALAȚI, având ca obiect " drepturi salariale ale personalului din justiție".
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 09.01.2009 fiind consemnate în încheierea din aceeași dată care face parte integrantă din prezenta când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 14.01.2009 pronunțând următoarea hotărâre:
CURTEA
Asupra acțiunii civile de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin acțiunea formulată și înregistrată la Curtea de APEL GALAȚI, Conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr- reclamanții G, (), -, -, -, -, - -, -, -, -, -, -, au solicitat:
- obligarea pârâților Ministerul Justiției (actualmente Ministerul Justiției și Libertăților ), TRIBUNALUL GALAȚI și Curtea de APEL GALAȚI, în solidar, la plata actualizată, în favoarea fiecărui reclamant a sporului de lucru la calculator (personal computer) în procent de 15 % din salariul de bază brut, calculat din salariul de bază brut lunar, începând cu luna martie 2006 și în continuare pentru viitor, sume ce vor fi actualizate în raport de rata inflației la data plății efective;
- acordarea a 3 (trei) zile în plus la concediul de odihnă începând cu data generării dreptului solicitat (martie 2006) și pentru viitor;
- obligarea pârâtului TRIBUNALUL GALAȚI să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că este de notorietate faptul că în cadrul Ministerului Justiției orice fel de lucrare întocmită de personalul auxiliar se face prin tehnoredactare pe calculator (computer) și apoi în aplicația " Ecris" iar, în ce îi privește, la Judecătoria Tecuci, începând cu luna martie 2006, operațiuni ce implică statul în fața calculatorului mai mult de 8 ore pe zi, uneori chiar și peste program cu consecința afectării stării de sănătate în principal a sănătății ochilor manifestată prin disconfort ocular (senzația de nisip în, lăcrimare, vedere în ceață, migrene, senzația de înțepături sau presiune, amețeli - așa zisul sindrom al vederii afectate de calculator). Sunt bine cunoscute și dovedite științific efectele nocive ale calculatorului asupra sănătății, astfel încât se consideră îndreptățiți să primească acest spor - reglementat de lege.
Nu au beneficiat de acest drept, aferent muncii lor, așa cum este reglementat în alte sectoare de activitate, inclusiv în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Au mai arătat reclamanții că o parte din salariații cu activitate identică (personalul auxiliar de specialitate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și salariații Ministerului d e Justiție - conform unui ordin intern) beneficiază de aceste drepturi, iar legea este aplicabilă tuturor, apreciind că se încalcă principiul nediscriminării.
Au mai arătat reclamanții că potrivit dispozițiilor art. 8 lit. a din nr.HG 281 din 1993 în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, poate fi acordat pentru condiții periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15 % din salariul de bază corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective. Sporul este un drept câștigat de natură să compenseze condițiile de muncă cu efecte negative asupra sănătății asupra sănătății celor din sistem.
Raportat la măsura protecției sănătății și securității în muncă, sporurile la salariu pot fi stabilite până la limita maximă permisă de lege, pentru locurile de muncă cu condiții grele sau vătămătoare, mai ales că aceste sporuri pot fi cumulate, ele datorându-se unor cauze diferite, fiecare generatoare a unui drept distinct.
Salarizarea personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești este reglementată în prezent de nr.OG 8/2007, fiind stabilită pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare pe grade sau trepte profesionale, în raport de funcția deținută, de nivelul instanței sau al parchetului, iar potrivit art. 6 alin. 2 din Codul Muncii, tuturor salariaților care prestează o muncă, le sunt recunoscute dreptul la plată egală.
Articolul 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, prevede că "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional". Au apreciat că sporul solicitat, fiind un drept de creanță, este un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană a drepturilor Omului și lipsire de proprietatea acestuia putându-se face doar pentru o cauză de utilitate publică.
Așa cum prevede și nr.HG 1028/2006, folosirea zilnică a ecranului de vizualizare trebuie întreruptă periodic prin pauze, care să reducă suprasolicitarea în fața ecranului de vizualizare, fapt care nu este posibil în practică datorită programului încărcat și volumului de lucru foarte mare, cu consecința suprasolicitării și afectării stării de sănătate - situație ce creează însăși condiția grea și vătămătoare în care se desfășoară activitatea, prevăzută expres de art. 8 lit. a din nr.HG 281 din 1993.
Dispozițiile art. 142 din Codul Muncii prevăd că salariaților care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare (.), beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare.
În dovedirea acțiunii au solicitat proba cu înscrisuri.
Au depus la dosar următoarele înscrisuri - corecție optică - ochelari pentru pacienta Forțu, corecție optică - ochelari pentru G, adresă emisă de SC SRL - Magazin, bon fiscal, bon de vânzare emis de SC SRL, rețeta de ochelari emisă de medicală pentru, prescripție de ochelari, etc.
Pârâtul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, pentru următoarele considerente:
Sporul de lucru la calculator la care se referă reclamanții în acțiunea formulată nu reprezintă altceva decât o reglementare sub nomen juris propriu a sporului pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, iar nu un spor distinct, așa cum afirmă, spor care, de altfel, nu este reglementat ca atare în favoarea personalului auxiliar de specialitate prin nici un act normativ.
Cu privire la personalul auxiliar de specialitate, art. 48 din Legea nr. 50/1996 prevedea că: "(1) Pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, în laboratoarele de criminalistică, tipografii, în compartimentele de multiplicare sau în alte locuri de muncă se poate acorda un spor de 15 % din salariul de bază brut, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții".
Ulterior, potrivit art. 22 din nr.OG 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești: "(1) Pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, personalul salarizat potrivit prezentei ordonanțe beneficiază de un spor de 15 % din salariul de bază, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
Din interpretarea textelor mai sus-menționate rezultă cu claritate că acordarea sporului de 15 % este condiționată de stabilirea, pe baza unei expertize de specialitate, a existenței unor condiții deosebite de muncă, care condiții pot fi grele, vătămătoare sau periculoase.
Stabilirea condițiilor și procedurilor de acordare a sporului de 15 % reprezintă o problemă de legiferare. Este o opțiune a legiuitorului, întrucât numai el are dreptul să reglementeze criteriile de acordare a sporurilor sau adaosurilor la indemnizațiile și salariile de bază și, drept urmare, doar legiuitorul este cel care poate aprecia și stabili dacă și ce anume sporuri sau adaosuri se acordă anumitor categorii de salariați, cu singura condiție ca de aceste sporuri să beneficieze toți salariații care se află în situații identice sub toate aspectele funcțiilor în care sunt încadrați.
De asemenea, pârâtul a mai arătat că durata concediului de odihnă de care beneficiază personalul din sistemul autorității judecătorești este reglementată de legislație specifică acestor categorii profesionale.
Astfel, potrivit art. 65 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate: "(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 30 de zile lucrătoare".
Având în vedere că textele de lege enunțate mai sus sunt dispoziții cu caracter special, potrivit principiului "specialia generalibus derogant", acestea au prioritate față de dispozițiile din Codul Muncii. Reclamanții nu pot invoca regulile generale prevăzute de legislația muncii din moment ce actele normative speciale nu reglementează zile de concediu suplimentare pentru condiții grele, periculoase sau vătămătoare.
În drept a invocat dispozițiile art. 48 din Legea nr. 50/1996, art. 22 din nr.OG 8/2007, art. 65 din Legea nr. 567/2004, art. 1 alin. 2 și 295 din Codul Muncii.
Analizând și coroborând întreg materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Potrivit adresei nr. 1202/08.01.2009 eliberată de pârâtul TRIBUNALUL GALAȚI reclamanții: G, (), -, -, -, -, - -, -, -, -, -, -, îndeplinesc funcțiile de grefieri și specialiști IT făcând parte din personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești.
Salarizarea categoriei personalului auxiliar de specialitate în perioada adusă în discuție, a fost prevăzută de Legea nr. 50/1996 republicată și de nr.OG 8/2007 cu modificările și completările ulterioare care și-a produs efectele începând cu 03.02.2007.
Având caracter prestabilit prin lege, modalitatea de salarizare a personalului auxiliar de specialitate este expresia unui principiu distinct al sistemului de salarizare, situație determinată de alocarea fondurilor necesare de la bugetul de stat.
În reglementarea art. 48 alin. 1 din Legea nr. 50/1996 republicată, s-a prevăzut, pentru condițiile deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, acordarea unui spor de 15% din salariul de bază brut, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
Ulterior, prin dispozițiile art. 22 din OG nr. 8/2007 cu modificările și completările ulterioare, sporul salarial de 15% din salariul de bază pentru condiții deosebite de muncă, grele vătămătoare sau periculoase s-a prevăzut a fi acordat proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții, prin ordin al ministrului justiției, în funcție de condițiile deosebite, grele, vătămătoare și periculoase stabilite potrivit legii.
Acesta reprezintă cadrul legal care permite acordarea sporului de natura celui solicitat de reclamante, pentru munca desfășurată de acestea în condiții deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase.
În motivarea cererii vizând obligarea pârâților la acordarea drepturilor salariale solicitate cu titlu de spor de lucru la calculator, reclamantele au invocat existența unei situații de discriminare față de alte categorii profesionale cărora le este recunoscut un asemenea spor (serviciul contabilitate și informatică din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, salariații Ministerului e Justiție, salariații din domeniul industriei chimice și petrochimice, salariații din domeniul sanitar, funcționarilor publici și personalului contractual).
Însă, potrivit art. 1 din nr.OG 137 /2000, au caracter discriminatoriu prevederile,criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane aflate în situații comparabile.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, interpretând art. 14 din Convenție, a statuat că diferența de tratament devine discriminatorie atunci când se fac distincții între situații analoage și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă.
În speță, nu ne aflăm în situația unui tratament discriminatoriu, reclamantele raportându-se la alte categorii profesionale care au un statut diferit, reglementat de legi de organizare diferite și cu un sistem de salarizare propriu, prevăzut ca atare prin actele normative cu caracter special.
Cu alte cuvinte, pretențiile formulate de reclamanți vizează modalitatea de reglementare a drepturilor salariale prevăzută pentru categoria personalului auxiliar de specialitate din care fac parte și punerea lor în acord cu atribuțiile ce le revin acestora, în referire expresă la activitatea desfășurată cu ocazia lucrului la calculator în cadrul instanțelor judecătorești.
În primul rând, o asemenea activitate reprezintă o obligație de serviciu în acord cu locul și rolul justiției în statul de drept, cu răspunderea și complexitatea funcției deținute de reclamante și, în al doilea rând, o problemă de legiferare, de competență strictă a autorității legiuitoare.
Prin decizia nr. 818/2008 a Curții Constituționale s-au constatat ca fiind neconstituționale prevederile art. 27 al. 1 din ne.OG 137/2000, în măsura în care s-ar desprinde din acestea înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
În conformitate cu principiile prevăzute în nr.OG 8/2007 cu modificările și completările ulterioare, salarizarea personalului auxiliar de specialitate se realizează potrivit legii, în raport de funcția deținută, de nivelul studiilor, de vechimea în specialitate precum și de nivelul instanței sau parchetului, sporurile cuvenite acestuia fiind expres și limitativ prevăzute în conținutul actului normativ.
În consecință, urmează să fie respinsă acțiunea formulată de reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
RESPINGE, ca nefondată, acțiunea privind litigiul de muncă intervenit între reclamanții G, (), -, -, -, -, - -, -, -, -, -, -, și și pârâții Ministerul Justiției, TRIBUNALUL GALAȚI și Curtea de APEL GALAȚI.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Ianuarie 2009.
PREȘEDINTE: Marioara Coinacel | JUDECĂTOR 2: Virginia Filipescu Constantin Iancu | Asistent judiciar, |
Asistent judiciar, | ||
Grefier, |
: -
: 49 ex.//24.02.2009
Comunicat 47 ex. ________________
Președinte:Marioara CoinacelJudecători:Marioara Coinacel, Virginia Filipescu Constantin Iancu
