Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 311/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 311/2009
Ședința publică de la 23 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa JUDECĂTOR 2: Victor Crețoiu
- - - JUDECĂTOR 3: Monica Maria
- - - judecător
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr.19/2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se constată că în cauză s-a ivit un incident procedural legat de compunerea completului de judecată format din judecătorii, și. Întrucât judecătorii: s-a abținut întrucât a declarat recurs în cauză în calitate de reprezentant al Curții de APEL ALBA IULIA, iar judecătorii și au pronunțat ca instanță de fond hotărârea atacată cu recurs, incidentul procedural a fost soluționat de completul imediat următor 2 joi format din judecătorii - -, - - și - - care au păstrat cauza spre soluționare.
S-a făcut referatul cauzei după care instanța, luând în considerare actele și lucrările dosarului și împrejurarea că pârâta recurentă a solicitat judecarea cauzei în lipsă constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Constată că prin acțiunea înregistrată la această instanță sub dosar civil nr-, reclamantul i-a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției B, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Sibiu, solicitând:
Obligarea pârâților la recunoașterea pentru reclamant a sporului de 50% din indemnizația brută lunară, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, începând cu 01.09.2005 și până la data de 28.03.2007, data numirii în funcția de judecător definitiv;
Obligarea pârâților la plata drepturilor salariale rezultând din acordarea sporului de stres și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, calculat la indemnizația brută lunară de încadrare, respectiv salariul de bază brut lunar, pentru perioada sus amintită;
Obligarea pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitelor mențiunii în carnetul de muncă.
În motivarea acțiunii sale reclamantul arată că are funcția de judecător în cadrul Judecătoriei Sibiu și că în această calitate este îndreptățită potrivit prevederilor legale la plata sporului pretins prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996.
În drept sunt invocate dispoz. art. 47 din Legea nr. 50/1996; nr.OG 83/2000, art.107 alin.3 din Constituția României, Hotărârea CSM nr. 53/08.02.2007,. nr.305/2007, Decizia nr.21/10.03.2008 a J, copie carnet de muncă.
S-a depus copie carnet de muncă pentru a se justifica calitatea procesual activă.
Prin întâmpinarea depusă în cauză, pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA solicită respingerea acțiunii invocând în primul rând excepția prescripției dreptului material pe perioada 09.2005-28.11.2005, în al doilea rând, lipsa calității procesual pasive a acestei instituții, cu motivarea că nu are nici calitatea de angajator a reclamantei și nici o atribuție în privința stabilirii drepturilor salariale ale judecătorilor.
Pârâtul Ministerul Justiție și Libertăților, solicită respingerea acțiunii, invocând excepția prescripției dreptului material la acțiune pe perioada 01.09.2005-27.11.2005.
Prin sentința civilă nr. 19/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosarul nr- a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA.
A fost admisă excepția prescripției dreptului material la acțiune pe perioada septembrie 2005 - 27.11.2005.
A fost admisă în parte acțiunea, pârâții fiind obligați la recunoașterea și la plata în favoarea reclamantului a dreptului la sporul de stres și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50 % prevăzut de art. 47 din Legea 50/1996, calculat la indemnizația brută lunară de încadrare începând cu data de 28.11.2005 și până la data de 28.03.2007.
A fost obligată pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantului.
Au fost respinse pretențiile reclamantului pentru perioada septembrie 2005 - 27.11.2005 ca fiind prescrise.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prealabil analizării fondului pricinii, se impune potrivit art. 137.pr.civilă, analiza excepțiilor ridicate în cauză de pârâții, în ordinea priorității lor.
Astfel, cu referire la excepția lipsei calității procesual pasive invocate de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, având în vederea calitatea acesteia de ordonator secundar de credite potrivit Legii nr. 304/2004, precum și atribuțiile acestei instituții în păstrarea și evidența carnetelor de muncă ale judecătorilor, a fost respinsă ca neîntemeiată.
Cu referire la excepția prescripției extinctive a dreptului material la acțiune este de menționat faptul că potrivit art. 1 din Decretul nr. 167/1958 " dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege" iar potrivit art. 7 din același act normativ "prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiunesau dreptul de a cere executarea silită".
Potrivit art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă " termenul prescripției este de 3 ani " dacă nu există alte prevederi legale derogatorii, iar conform art. 283 alin.1 lit. c din Legea nr. 53/2003- Codul Muncii cererile în materia conflictelor de muncă pot fi formulate "în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat".
În sensul celor invocate mai sus este și Decizia nr. 21/10.03.3008 a asupra recursului în interesul Legii privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 47 din legea nr. 50/1996- invocat de reclamante ca temei juridic al pretențiilor lor- care a statuat faptul că " în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constată că judecătorii, procurorii, magistrații- asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neorupsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după data intrării în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin legea nr. 334/2001".
Având în vedere că momentul nașterii dreptului la acțiune este cel la care dreptul a fost încălcat sau contestat ori, în lipsa unei încălcări sau contestări, data de la care el trebuie exercitat, precum și în considerarea motivării Înaltei Curții, rezultă fără echivoc faptul că termenul de prescripție a început să curgă de la data publicării în Monitorul Oficial a nr.OG 83/2000.
În aceste condiții, în raport cu data introducerii acțiunii-28.11.2008, precum și în aplicarea corectă a prevederilor art. 12 din Decretul -Lege nr. 167/1958 potrivit cărora "în cazul când un debitor este obligat la prestații succesive, dreptul la acțiune cu privire la fiecare din aceste prestații se stinge printr-o prescripție deosebită",pretențiile reclamantului pe perioada septembrie 2005-27.11.2005 sunt prescrise, urmând a fi respinse ca atare.
Pentru restul perioadei ( 28.11.2005- 28.03.2007), pe fondul pricinii, acțiunea dedusă judecății este întemeiată, pentru considerentele prezentate în continuare.
Reclamantul îndeplinește funcția de judecător în cadrul Judecătoriei Sibiu. (în acest sens Hotărârea M nr. 290/10.08.2005 -6,7, Decretul nr. 305/26.03.2007 emis de Președintele României-10 și copie carnet de muncă depusă la 11-12.).
Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații și personalul auxiliar de specialitate" beneficiau de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Acest text de lege a fost însă abrogat prin art. I punct.42 din nr.OG 83/200 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996.
Practica neunitară în aplicarea acestui text de lege a impus promovarea unui recurs în interesul legii, potrivit art.329.pr.civilă de către Procurorul general al Parchetului de pe lângă
Prin Decizia nr. XXI (21)/10.03.2008 pronunțată de J- secțiile Unite în dosar nr. 5/2008 în soluționarea acestui recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Jas tatuat că" În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constată căjudecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernuluinr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
În considerentele acestei decizii se reține că " Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, reglementat prin art. 47 din Legea nr. 50/1996 și prin art. 231 din Legea nr. 56/1996, modificată și completată, a fost efectiv plătit magistraților și personalului auxiliar de specialitate, fiind evidențiat ca atare în carnetele de muncă. .inaplicabilitatea normelor de abrogare conținute în art. I pct. 42 și în art. IX alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 impune ca instanțele de judecată să considere rămase în vigoare dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată.
Ca urmare, inaplicabilitatea normelor de abrogare parțială, determinată de neregularitatea modului în care au fost adoptate, face ca efectele art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, și, respectiv, ale art. 231 din Legea nr. 56/1996, modificată și completată, să se producă și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000. .
Sub acest aspect, în raport de cele reținute, rezultă fără echivoc faptul că au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice.
Acest lucru presupune că nici în prezent dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea, deoarece, așa cum s-a arătat, prin prevederile din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 au fost depășite limitele și condițiile legii de abilitare, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 107 alin. (3) din Constituția României din 1991, în vigoare la data adoptării ordonanței [art. 108 alin. (3), în forma republicată în 2003 Constituției României].
Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 și ale art. 231 din Legea nr. 56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege."
Potrivit art. 329 alin. 3.pr.civilă " dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe", instituția recursului în interesul legii găsindu-și rațiunea în necesitatea formării și menținerii unei jurisprudențe unitare pe întreg teritoriul țării, astfel că deciziile pronunțate asupra recursurilor în interesul legii au valoarea unui izvor de drept secundar, apropiindu-se de actele normative, întrucât au caracter general - abstract și un caracter de obligativitate.
Așadar, cum Jas tabilit forța interpretării judecătorești dată dispozițiilor art. 47 din Legea nr.50/1996, curtea constată că acțiunea reclamantului fundamentată juridic pe acest text de lege, pe perioada susreținută, este temeinică și legală a fost admisă ca atare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, solicitând modificarea ei în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamant împotriva acestei instituții.
În expunerea de motive arată că în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității sale procesuale pasive, câtă vreme în litigiile având ca obiect drepturile salariale ale judecătorilor calitatea procesuală pasivă are dosar Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite.
Curtea de Apel nu are nici calitate de angajator al reclamantului și nu are nici o atribuție în privința stabilirii drepturilor salariale ale judecătorilor.
Curtea de APEL ALBA IULIA are competența conform legii să elaboreze proiecte de buget anual pentru instanțele din circumscripția sa și are calitatea de ordonator secundar de credite, dar statele de funcții și drepturile salariale se stabilesc de Ministerul Justiției și sunt comunicate curților de apel doar spre confirmare și înregistrare în carnetele de muncă a ordinelor emise.
Hotărârea este nelegală, mai apreciază recurenta, și,în privința obligării sale la efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă, întrucât, potrivit art. 1 din Decretul 92/19976, în carnetul de muncă se înscrie retribuția tarifară de încadrare și alte drepturi ce se includ în aceasta, iar sporul în discuție, nu se include în retribuția tarifară.
În drept, recurenta și-a întemeiat cererea de recurs pe dispozițiile art. 3
04 pct. 9 din Codul d e procedură civilă.
Analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și din oficiu, conform prevederilor art. 3041cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:
Recursul este nefondat.
Procedând la soluționarea cauzei instanța de fond în mod corect a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA.
Potrivit prevederilor legii nr.304/2004, republicată, curțile de apel au calitatea de ordonator secundar de credite. În această calitate, elaborează proiecte de buget anuale pentru instanțele din raza lor de competență teritorială, prin intermediul cărora, alături de Ministerul Justiției în calitate de ordonator principal de credite. gestionează resursele materiale ale acestor instanțe.
Este adevărat că reclamantul din prezenta cauză nu are calitate de angajat al Curții de APEL ALBA IULIA, fiind numit prin Decret al Președintelui României, dar, în perioada de referință a funcționat la o instanță din raza de competență teritorială a Curții de APEL ALBA IULIA, drepturile sale salariale fiind consemnate în proiectul de buget anual întocmit de către aceasta.
În egală măsură, în calitate de operator de carnete de muncă, Curtea de Apel are obligația efectuării tuturor mențiunilor privind evoluția profesională a reclamantului în carnetul de muncă, inclusiv a modificărilor ce intervin în privința drepturilor sale salariale.
Față de cele ce preced, constatând că sentința recurată este legală și temeinică, fiind la adăpost de criticile formulate, Curtea va respinge ca nefondat recursul de față:
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr.19/2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23.03.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
Tehnored. 2 ex.31.03.2009
Jud.fond:
Romania
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ
ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
INCHEIERE NR.64 /R/CC/2009
Ședința camerei de consiliu din 23 martie 2009
Președinte - judecător
- judecător
- judecător
- grefier
Pe rol se află soluționarea cererilor de abținere formulate de judecătorii, și în cauza ce formează obiectul dosarului nr-, privind recursul declarat de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr. 19/2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA.
Procedura este îndeplinită fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin cererile depuse la dosar de către judecătorii, și s-a solicitat a li se încuviința abținerea de la judecata recursului ce formează obiectul dosarului nr-.
In motivarea cererii judecătorul, a arătat că a declarat recurs în cauză în calitate de reprezentant al Curții de APEL ALBA IULIA, iar judecătorii și au arătat că, au pronunțat ca instanță de fond hotărârea atacată cu recurs.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele;
Potrivit dispozițiilor art.24 cod pr. civilă și apreciind într-un sens mai larg interpretarea art. 6 al în vederea asigurării garanțiilor depline pentru desfășurarea unui proces echitabil în fața instanței imparțiale.
În numele legii
DISPUNE
Admite cererile de abținere formulate de judecătorii, și în dosarul civil nr-.
Pronunțată în ședință publică din 23 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Președinte:Nicoleta VesaJudecători:Nicoleta Vesa, Victor Crețoiu, Monica Maria
