Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 34/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 34/2010
Ședința publică de la 07 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa JUDECĂTOR 2: Carmen Fiț
- - - JUDECĂTOR 3: Victor Crețoiu
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor promovate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților B și Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr. 1275/LM din 25.06.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar civil nr-.
La apelul nominal efectuat în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța, față de actele și înscrisurile depuse în dosar și împrejurarea că recurenții solicită judecarea pricinii în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului civil de față;
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată sub nr- la Curtea de APEL ALBA IULIA, reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâții STATUL R prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, Tribunalul Hunedoara și CURTEA DE APEL ALBA IULIA și in contradictoriu cu CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, solicitând obligarea pârâților să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de până la 15%, pentru reclamantul, începând cu data de 01.07.2008, pentru reclamanta începând cu data de 01.08.2008 și pentru reclamanta începând cu data de 02.11.2007 și până în prezent și în continuare, actualizat cu indicele de inflație la data plății efective pentru toți reclamanții, să se efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă, sa fie obligat pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate și să fie obligat MINISTERUL JUSTIȚIEI la emiterea ordinului de salarizare care să conțină și sporul de până la 15% și pentru viitor.
În fapt, reclamanții au arătat că au calitatea de magistrați la Judecătoria Hațeg, iar în conformitate cu prevederile art. unic pct.1 din Legea nr.444/2006 pentru aprobarea OG nr.19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar, funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță naționala, pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul/avizul de securitate deținut, personalul mai sus menționat beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază. Astfel, judecătorii militari beneficiază de un spor de confidențialitate de până la 15%.
De asemenea, mai arată că în temeiul art.15 alin.1 din OG nr.6/2007, sporul de confidențialitate de până la 15% se acordă nu numai categoriilor de funcționari publici prevăzute de Legea nr. 446/2006 ci și aparatului de lucru al Guvernului, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe și altor instituții.
Apreciază că dacă judecătorii militari precum și membrii Consiliului Director al CNCD beneficiază de un spor de confidențialitate de până la 15%, atunci și judecătorii civili, care controlează inclusiv actele CNCD sunt îndreptățiți la plata acestui spor.
CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, prin punctul de vedere depus la dosar, menționează că nu are competența materială de a se pronunța cu privire la sesizările având ca obiect măsurile legislative adoptate în contextul stabilirii politicii de salarizare a personalului din sistemul bugetar.
Pârâta CURTEA DE APEL ALBA IULIA prin întâmpinare a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
Pe fondul cauzei arată că reclamanții nu au calitatea de cadre militare în activitate, nici de militari angajați pe bază de contract și nu au acces la informații clasificate, nedeținând certificate de acces, astfel că pretențiile lor pentru plata soporului de confidențialitate, sunt neîntemeiate.
STATUL ROMÂN, prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice H, prin întâmpinare a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât, față de obiectul cererii reclamanților, STATUL ROMÂN nu poate sta în judecată prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, astfel că nu are calitate procesuală pasivă.
MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât dreptul la sporul de confidențialitate pentru judecători și personalul auxiliar de specialitate nu este unul recunoscut de lege și nu este reglementat prin nici un act normativ în vigoare.
Prin încheierea din data de 26.02.2009, pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA, s-a dispus scoaterea de pe rol a cauzei și trimiterea la Tribunalul Hunedoara ca instanță de fond, având în vedere că art. I și II din OUG nr. 75/2008 au fost declarate neconstituționale.
a depus cerere de intervenție în interes propriu, solicitând obligarea acelorași pârâți să-i plătească sporul de confidențialitate de până la 15% începând cu data de 01.09.2008 și până în prezent, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, să i se acorde sporul de confidențialitate și pe viitor, lunar, să se efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă, să fie obligat Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor solicitate și să fie obligat Ministerul Justiției la emiterea ordinului de salarizare care să conțină sporul de până la 15% și pentru viitor.
Cererea de intervenție a fost formulată și în contradictoriu cu CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
MINISTERULUI JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, față de cererea de intervenție formulată de, a solicitat respingerea ei ca nefiind admisibilă în principiu, întrucât în materia litigiilor de muncă, o terță persoană nu poate solicita stabilirea unor drepturi decurgând dintr-un raport de muncă în care subiect este persoana care figurează ca parte în cererea principală, caracterul personal al raportului de muncă impunând o astfel de soluție.
CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, față de cererea de intervenție formulată de, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, considerând că a fost chemat în judecată în calitate de pârât.
Prin Sentința civilă nr.1275/LM/2009, Tribunalul Hunedoara respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâta CURTEA DE APEL ALBA IULIA; admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, reprezentat prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE și în consecință, respinge acțiunea formulată de reclamanți împotriva acestui pârât; admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII și în consecință, respinge acțiunea formulată de reclamantul împotriva acestui pârât.
Pe fondul cauzei, admite în parte acțiunea în conflict de drepturi formulată de reclamanții, și precum și cererea de intervenție în nume propriu formulată de reclamantul, și în consecință obligă pârâții de ord.2,3,4 să plătească reclamanților sumele reprezentând drepturi salariale cu titlu de spor de confidențialitate, în procent de 15% din indemnizația brută lunară, actualizat cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei plăți, până la data plății efective, după cum urmează:
- pentru reclamantul începând cu data de 1 iulie 2008 și în continuare;
- pentru reclamanta începând cu data de 1 august 2008 și în continuare;
- pentru reclamanta, începând cu data de 2 noiembrie 2007 și în continuare;
- pentru reclamantul începând cu data de 1 septembrie 2008 și în continuare.
Obligă pârâta CURTEA DE APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al fiecărui reclamant.
Restul pretențiilor au fost respinse.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA IULIA, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii civile formulate în cauză de reclamanți.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul Ministerul Justiție și Libertăților critică hotărârea pronunțată de instanța de fond arătând că și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești, acordând drepturi salariale care nu sunt stabilite prin lege, (în acest sens invocă Decizia Curții Constituționale nr.838/27.05.2009).
În al doilea rând, se critică sentința atacată ca fiind lipsită de temei legal deoarece, nu există nici un act normativ în vigoare care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi spor de confidențialitate categoriei profesionale a magistraților sau personalului auxiliar de specialitate.
În drept se invocă. Art. 304 punct 4 și 9 Cod procedură civilă.
În recursul pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA, se critică sentința atacată ca fiind dată cu aplicarea greșită a legii, sub aspectul soluționării excepției lipsei calități procesual pasive invocate, deoarece curtea nu are nici calitatea de angajator al reclamanților, iar în calitate de ordonator secundar de credite poate dispune de plata oricăror sume doar în limita aprobată de ordonatorul principal -
În drept se invocă motivul de recurs prev. de art.304 punct 9 Cod procedură civilă.
CURTEA, analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu, conform art. 304 indice1 cod procedură civilă, în limitele statuate de art. 306 alin.2 cod procedură civilă, reține următoarele:
Recursurile de față sunt nefondate.
Cu referire la recursul pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA, care se impune a fi analizat cu prioritate dat fiind faptul că vizează o excepție, este de reținut că în mod corect prima instanță a constatat calitatea procesual pasivă a acestei instituții, dat fiind atribuțiile acesteia de ordonator secundar de credite în sistemul judiciar (art. 44 din Legea nr.304/2004), și de păstrare și gestionare a carnetelor de muncă ale intimaților reclamanților, potrivit. nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.
În ce privește recursul pârâtului Ministerul justiției și Libertăților, care vizează fondul pricinii, criticile nu sunt fondate:
Astfel, prin Decizia nr. 46/15.12.2008 admițând recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că: în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor<LLNK 12004 303 11 202 99 48>art. 99 alin.(1) lit. d) din Legea nr. 303/2004privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la<LLNK 12005 05704202 16 63>art. 16 alin. (1) și (2) din codul d eontologic al magistraților, și ale <LLNK 12004 567 10 202 78 40>art. 78 alin. (1) din Legea nr. 567/2004privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la <LLNK 12005 05704212 9 28>art. 9 din codul d eontological acestora,constată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculatla indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.
Potrivit art.329 alin.3 din codul d e procedură civilă Deciziile J pronunțate în soluționarea recursurilor în interesul legiisunt obligatorii pentru instanța inferioară, în ce privește dezlegarea dată problemelor de drept dezlegate; scopul acestui recurs fiind acela de a asigura previzibilitatea dreptului și uniformitatea în aplicarea acestuia.
Aplicând, la speța dedusă judecății, norma legală în spiritul interpretării date de instanța supremă, prima instanță nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești în sensul celor invocate de recurentul L, ci dimpotrivă a îndeplinit atribuțiile de aplicare a legii consfințite de art.124 din Constituția României și art.2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
Cu referire la deciziile Curții Constituționale este de menționat faptul că acestea nu produc nici un efect cu privire la valabilitatea deciziilor deja pronunțate de J în exercitarea atribuțiilor conferite de art.329 Cod procedură civilă. Efectele deciziei Curții Constituționale nu pot viza decât actele, acțiunile, inacțiunile sau operațiunile ce urmează a fi înfăptuite în viitor de către autoritățile implicate în conflictul de natură constituțională. Ca atare, decizia nr. 838/27.05.2009 invocată de recurent nu înlătură efectele Deciziei nr. 46/2008 pronunțată de în
În acest sens, Curtea Constituțională reține expres în conținutul considerentelor sale că "potrivit competențelor sale expres și limitativ prev. de art.146 din Constituție și din Legea nr.47/1992, aceasta asigură, pe calea controlului de constituționalitate, supremația Constituției în sistemul juridic normativ,nefiind competentă să cenzureze legalitatea unor hotărâri judecătorești sau să constate că acestea sunt lipsite de efecte juridice.
Față de cele ce preced, curtea, în conformitate cu art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, cu aplicarea art. 82 din Legea nr.168/1997, va respinge ca nefondate ambele recursuri cu care a fost investită de pârâți și va menține ca legală și temeinică sentința atacată.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de Ministerul Justiției și Libertăților și recursul declarat de Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței nr. 1275/LM/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 07.01.2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. CF, 10 ex.IM 18.01.2010
Jud.fond- A,
Președinte:Nicoleta VesaJudecători:Nicoleta Vesa, Carmen Fiț, Victor Crețoiu
