Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 39/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 39/
Ședința publică de la 10 septembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 2: Anca Pârvulescu Izabela Mușat
Asistenți judiciari: - -
-
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea litigiului de muncă intervenit între reclamanții - -, și în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL COVASNA, CURTEA DE APEL BRAȘOV, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa reclamanților - -, și, precum și a pârâților TRIBUNALUL COVASNA, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța, deliberând, admite excepția lipsei calității procesual pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, întrucât potrivit OUG 137/2000, acesta are doar calitate de participant în cauzele care privesc o situație de discriminare, putând a-și exprima punctul de vedere față de aspectele invocate, fiind chemat în judecată doar pentru opozabilitate.
Respinge cererea de suspendare a judecării cauzei solicitată de CNCD, nefiind îndeplinite condițiile legale.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor invocată de acesta prin întâmpinare, instanța o respinge având în vedere că petitele acțiunii sunt formulate pe considerentul ca această parte să pună la dispoziție fondurile necesare achitării pretențiilor reclamanților, întrucât potrivit art. 28 din L 500/2002, MEF este răspunzător de elaborarea bugetelor și rectificarea acestora.
Asupra excepției lipsei calității procesual pasive a pârâților Ministerului Justiției și Curții de Apel, precum și a supra excepției prescripției dreptului material la acțiune, instanța urmează a se pronunța odată cu fondul.
CURTEA
Constată că prin cererea de chemare în judecată formulată - -, și, au solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL COVASNA, Ministerul Economiei și Finanțelor și cu citarea obligatorie a CNCD, ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, instanța să oblige pârâții să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de până la 15%, începând iulie 2004 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești precum și pentru viitor; să li se plătească drepturile de mai sus, actualizate cu indicele de inflație, ca urmare a devalorizării monedei naționale, începând cu data nașterii drepturilor și până la data executării hotărârii judecătorești (plata efectivă) și să se efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă, să fie obligat Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fonduri necesare plății drepturilor de mai sus.
În drept reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.21 din OG nr.137/2000 și art 2 din OG 137/2000 privind acordarea sporului de confidențialitate personalului din Aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, pe prevederile art.20 alin.3 din Legea nr.656/2002 prin care s-a acordat acest spor membrilor plenului, precum și unor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și pe art.3 din OG nr.19/2006 prin care s-a acordat acest spor procurorilor militari, pe prevederile art.21 alin.1 din OG 137/2000, invocând un criteriu de discriminare, potrivit dispozițiilor art.21 alin.3 din OG nr.137/2000modificată și completată prin Legea 324/2006, art.16 din Constituție și art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului purtând titlul "interzicerea discriminării".
În probațiune s-a depus practică judiciară
Intimații Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției, MEF prin DGFP au formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii.
Se arată că cererea reclamanților este neîntemeiată deoarece se invocă discriminarea izvorâtă din lege ceea ce este inadmisibil a se verifica de către o instanță de drept comun. Criteriile de discriminare invocate nu ar putea fi analizate decât prin verificarea constituționalității textului de lege.
Curtea de APEL BRAȘOV, prin întâmpinarea formulată a invocat excepția lipsei calității procesual pasive pentru perioada în care reclamanții nu ar avea calitatea de personal auxiliar la instanțele din raza de competență Tribunalului Brașov.
Excepția este neîntemeiată. Calitatea procesual pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății și trebui raportată la obiectul cererii de chemare în judecată în întregime.
În speță calitatea procesual pasivă a Curții de APEL BRAȘOV este justificată prin raportare la obiectul cererii de chemare în judecată neputând fi partajată existența acestei calități procesuale în funcție de anumite perioade pentru care Curtea a avut sau nu calitate de ordonator de credite. Reclamanții au calitatea de personal auxiliar la instanța din raza de competență a Curții de APEL BRAȘOV și prin urmare și-au formulat pretențiile și în contradictoriu cu aceasta.
În ceea ce privește calitatea procesuală a Ministerului Justiției, instanța o va respinge, deoarece, raportat la pretențiile deduse judecății acesta are calitate procesual pasivă fiind ordonator principal de credite și inițiator legislativ în domeniul salarizării personalului din justiție.
Cu privire la excepția prescrierii dreptului material la acțiune pentru pretențiile aferente perioadei 2004 -2005, excepție invocată de pârâțiiCurtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției, instanța reține că este întemeiată potrivit art.1 și 3 din Decretul 167/1958 și raportat la data înregistrării cererii la instanță (20.05.2008).
Așadar pentru pretenții anterioare datei de 20.05.2005 operează prescripția dreptului material la acțiune.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța constată că, într-adevăr, temeiul de drept al acțiunii este art.21 din OG 137/2000.
Pretențiile deduse judecății au fost concepute ca adevărate despăgubiri pe care pârâții ar trebui să le acorde reclamanților pentru discriminarea creată acestei categorii de personal, prin neacordarea sporului de confidențialitate deși alte categorii de personal din același sistem bugetar încasau aceste drepturi, existând reglementare legală pentru acordarea lor.
Instanța trebuie să respecte hotărârile Curții Constituționale referitoare la neconstituționalitatea art.27 din OG 137/2000 și art. 21 din aceeași ordonanță deoarece potrivit art.31 alin.3 din Legea 47/1992 "dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă în acest interval Parlamentul sau Guvernul nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale suntsuspendate de drept.
Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din OG 137/2000 prin decizia 821/3.07.2008, 818/3.07.2008, 820/2.07.2008 aceste decizii fiind publicate în MO din 16.07.2008 și fiind obligatorii pentru instanța de fond.
Fundamentul juridic al cererii de chemare în judecată presupune chiar interpretarea dispozițiilor art.2 din OG 137/2000 în sensul pe care Curtea Constituțională l-a considerat neconstituțional.
Admițând o astfel de cerere instanța ar fi apreciat că "omisiunea legiuitorului de a le acorda și reclamanților beneficiul acestor drepturi constituie o discriminare contrară legii și normelor comunitare". Ori, prin deciziile mai sus arătate un asemenea înțeles al dispozițiilor ordonanței pe care-și fundamentează reclamanții pretențiile - înțeles prin care se conferă instanțelor judecătorești competența dea desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative (cazul în speță) a fost considerat neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor în stat.
Prin urmare, instanța va respinge pretențiile reclamanților ca efect al admiterii excepției prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada descrisă în dispozitivul prezentei și pe fond, ca neîntemeiate restul pretențiilor reclamanților, atât cele principale cât și cele accesorii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Justiției și Curtea de APEL BRAȘOV.
Admite excepția prescrierii dreptului material la acțiune invocată de pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL BRAȘOV, pentru pretențiile aferente perioadei iulie 2004 - 20.05.2005.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată și precizată de reclamanții - -, și, toți cu domiciliul ales la Judecătoria Tg. S- jud C în contradictoriu cu pârâții
1. Ministerul Justiției cu sediul în B,- sector 5,
2. Curtea de APEL BRAȘOV, cu sediul în B,-, jud B,
3. TRIBUNALUL COVASNA, cu sediul în Sf. G,- Jud C,
4. Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B,- sector 5 și
5. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării cu sediul în B,--3, sector 1,
având ca obiect plata sporului de confidențialitate de 15% actualizat și înscriere în CM, pretenții aferente întregii perioade solicitate, respectiv iulie 2004 - până la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și pentru viitor.
Definitivă.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.09.2008.
Președinte, - - | Judecător, - |
Cu votul consultativ al asistenților judiciari
- - -
Grefier șef sectie, - |
Red AP 29.09.2008
AG /30.09.2008/ 24 ex
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Anca Pârvulescu Izabela Mușat
