Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 40/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 40/R/2010
Ședința publică din data de 12 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Ioana Tripon
JUDECĂTOR 2: Dana Cristina Gârbovan
JUDECĂTOR 3: Cristina
GREFIER:
S-au luat în examinare recursul declarat de pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C împotriva sentinței civile nr. 2726 din 15 octombrie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr. -, privind și pe reclamanții intimați, și pârâții intimați MINISTERUL JUSTIȚIEI și INSTITUTUL NAȚIONAL DE EXPERTIZE CRIMINALISTICE, având ca obiect calcul drepturi salariale - spor de risc.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat părților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 6 ianuarie 2010 reclamanții intimați au depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Totodată se constată că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Instanța, constatând cauza în stare de judecată, o reține în vederea pronunțării, în baza actelor de la dosar.
CURTEA,
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată inițial sub nr.1200/33/04.08.2008 pe rolul Curții de Apel Cluj și în urma declarării neconstituționalității art.I și II din nr.OUG75/2008, sub același număr pe rolul Tribunalului Cluj, reclamanții:, și au chemat în judecată pe pârâții: Ministerul Justiției, Institutul Național de Expertize Criminalistice B, Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând obligarea primilor doi pârâți la plata actualizată, în favoarea fiecărui reclamant, a sporului de risc și suprasolicitare psihică, în procent de 50%, prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, calculat din salariul de bază brut lunar, începând cu luna noiembrie 2000 până la data pronunțării, actualizat cu indicele de inflație până la data achitării integrale sumelor datorate, precum și acordarea și plata lunară acestui spor și pe viitor, cu obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice la alocarea fondurilor necesare achitării acestor drepturi.
Reclamanții au mai solicitat și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat faptul că sunt salariați ai B - Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice C, aflat în subordinea Ministerului Justiției, fiind salarizați potrivit Legii nr.50/1996, astfel cum rezultă din art.14 a nr.HG368/1998.
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar fost reglementat prin art.47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești. Art. 48 alin.4 din aceeași lege prevede că: "Experții criminaliști beneficiază de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în condițiile art.47".
Deși sporul era un drept câștigat de natură să compenseze condițiile de muncă cu efecte negative asupra sănătății celor din sistem, textul fost abrogat fără justificare rațională prin Ordonanța nr. 83/01.09.2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, aprobată prin Legea nr. 334/09.07.2001 și nu mai fost prevăzut nici de OUG nr. 177/18.12.2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților.
Prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată la data de 10.03.2008 în dosarul nr. 5/2008, ca urmare recursului în interesul legii formulat de Procurorul General al României s- constatat îndreptățirea în acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din salariul de bază brut lunar, atât pe perioada solicitată cât și pe viitor.
Prin precizarea la acțiune din data de 12.07.2009, reclamanții au solicitat obligarea pârâților la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică până la data de 14.01.2006.
Pârâții Ministerul Justiției și Institutul Național de Expertize Criminalistice au formulat întâmpinare, invocând excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru drepturile care nu se încadrează în termenul de prescripție general de trei ani de la data introducerii acțiunii, în conformitate cu prevederile art. 1, art. 3, art. 7 și 8 din Decretul nr. 167/1958 și ale art. 283 din Codul muncii.
Pe fondul cauzei, pârâții au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că art. 47 din Legea nr. 50/1996 fost abrogat prin OG nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996. Astfel, art. I pct.42 din actul normativ menționat prevede: "Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 18.11.1999, se modifică și se completează după cum urmează: 42. Articolul 47 se abrogă".
S-a mai arătat că OG nr. 83/2000 a fost emisă în temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) și (3) din Constituția României, forma în vigoare la acea dată, și ale art. 1 lit. q pct.1 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Potrivit art. 114 alin.(1) din Legea fundamentală, Parlamentul putea adopta o lege specială de abilitare Guvernului pentru emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor formulat întâmpinare și invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că reprezintă Statul ca subiect de drepturi și obligații în fața organelor de justiție, precum și în alte situații în care participă în mod nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice civile, numai dacă legea nu stabilește în acest scop un alt organ ( nr.HG 386/2007).
În cazul de față, raportul de drept procesual se poate lega valabil numai între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății, concretizat în drepturi salariale. Împrejurarea că sumele respective pot fi virate din bugetul de stat, nu este de natură să confere acestuia calitatea procesuală pasivă în cauză.
Prin sentința civilă nr. 2726 din 15 octombrie 2009, Tribunalului Cluja respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de Ministerul Finanțelor Publice, a admis excepția prescripției parțiale a dreptului la acțiune invocată de pârâții: Ministerul Justiției și Institutul Național de Expertize Criminalistice, pentru perioada octombrie 2000-iulie 2005, admis în parte acțiunea formulată de reclamanți, pârâții Ministerul Justiției și Institutul Național de Expertize Criminalistice fiind obligați să plătească acestora sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară, pentru perioada 01.08.2005 și până la data de 14.01.2006, actualizat în raport de rata inflației la momentul plății efective.
Prin aceeași hotărâre, Institutul Național de Expertize Criminalistice a fost obligat la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților, iar Ministerul Finanțelor Publice a fost obligat să pună la dispoziția pârâților sumele de bani necesare efectuării plăților.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale a Ministerul Economiei și Finanțelor, s-a reținut că aceasta este nefondată, având în vedere prevederile HG nr.83/2005 și ale Legii nr.304/2004, care stipulează că activitatea instanțelor este finanțată de la bugetul de stat, pârâtul coordonând acțiunile privind sistemul bugetar, respectiv pregătind proiectele legilor bugetare anuale și de rectificare.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtul Ministerul Justiției, prima instanță reținut că aceasta este parțial fondată, în temeiul disp.art.283 alin.1 lit.c) din Codul muncii.
În ceea ce privește fondul cauzei, prima instanță a reținut că, prin decizia nr.XXI din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
Prin considerentele acestei decizii, s-a reținut că " au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice", astfel încât de acest spor trebuie să beneficieze și experții criminaliști.
Împotriva aceleiași sentințe a formulat recurs Ministerul Finanțelor Publice, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
În mod greșit prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, în condițiile în care acesta nu figurează ca subiect al raporturilor de muncă sau de serviciu la care fac referire reclamanții.
Cât privește solicitarea ca Ministerul Finanțelor Publice să includă în buget sumele necesare drepturilor salariale, recurentul arată că, pe de o parte, instanțele nu au competență de a legifera și pe de altă parte, obligația de a depune diligențe în vederea realizării proiectului de buget îi revenea Ministerului Justiției în temeiul dispozițiilor art.35 din Legea nr.500/2002.
Se mai arată că în mod greșit prima instanță și-a întemeiat soluția pronunțată pe decizia nr.21/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, deoarece Curtea constituțională a constatat, prin decizia nr.838/27.05.2009, existența unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească, pe de o parte, și Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte.
În drept, Ministerul Finanțelor Publice își întemeiază recursul pe dispozițiile art.304 punctul 9 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată, intimații au solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat.
Analizând recursul formulat de Ministerul Economiei și Finanțelor, se reține că acesta este nefondat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente:
În mod corect a fost respinsă de către prima instanță excepția lipsei calității sale procesuale pasive în cauză.
Astfel, potrivit prevederilor HG nr.83/2005 și ale Legii nr.304/2004, activitatea instanțelor este finanțată de la bugetul de stat, pârâtul coordonând acțiunile privind sistemul bugetar, respectiv pregătind proiectele legilor bugetare anuale și de rectificare.
În ceea ce privește motivele invocate privind fondul cauzei, se rețin următoarele:
Reclamanții, experți criminaliști în cadrul Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice C și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 48 alin.4 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, care prevăd că: "Experții criminaliști beneficiază de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în condițiile art.47".
Prin dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996, republicată, s-a prevăzut că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Se mai reține că, prin decizia nr.XXI din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
Prin considerentele acestei decizii, s-a reținut că " au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice".
De asemenea, s-a mai constatat de către Înalta Curte de Casație și Justiție că " dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea".
Mai mult, s-a susținut că: " Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 și ale art.231din Legea nr.56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege."
Având în vedere cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin această decizie, care este obligatorie pentru instanțe, în temeiul disp.art.329 Cod.proc.civ. se reține că reclamanții-experți criminaliști- sunt îndreptățiți la acordarea de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în condițiile disp.art.47 din Legea nr.50/1996.
Prin recursul formulat în cauză a fost invocată decizia nr.838/27.05.2009 a Curții Constituționale, prin care s-a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte, Parlamentul și Guvernul României, pe de altă parte, stabilindu-se că Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora.
Se reține că această decizie, pe de o parte, nu poate avea nici o relevanță asupra deciziilor pronunțate de către instanța supremă, în interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul României, anterior constatării acestui conflict juridic de natură constituțională și, pe de altă parte, nu se poate susține că, prin decizia nr.21/2008, Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi instituit, modificat ori abrogat norme juridice cu putere de lege ori ar fi efectuat controlul de constituționalitate al acestora.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, se va respinge recursul formulat de Ministerul Finanțelor Publice și se va menține sentința pronunțată de prima instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr. 2726/15.10.2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, sentință pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - -
GREFIER,
Red./ Tehnored.:;
2 ex.- 09.02.2010;
Jud. fond:- Tribunalul Cluj:-;
-.
Președinte:Ioana TriponJudecători:Ioana Tripon, Dana Cristina Gârbovan, Cristina
