Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 408/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.408/2009
Ședința publică din 13 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Stoica Manuela președinte secție
- - - JUDECĂTOR 2: Doriani Ana
- - - JUDECĂTOR 3: Vesa Nicoleta
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanții, împotriva sentinței civile numărul 10/2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
Având în vedere că judecător planificată în ședința de judecată pentru acest termen și judecător - s-au abținut de la judecarea cauzei, completul de judecată a fost constituit conform procesului verbal de incidență procedurală încheiat la data de 13 aprilie 2009.
S-a făcut referatul cauzei după care față de actele și lucrările de la dosar instanța trece la soluționarea cauzei și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL,
Deliberând asupra recursului civil de față;
Constată că, prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Curții de APEL ALBA IULIA sub nr- reclamanții -, și au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Tribunalul Hunedoara și Curtea de APEL ALBA IULIA ca prin hotărârea ce se va pronunța să se recunoască discriminarea și să se calculeze și plătească drepturile reprezentând sporul de periculozitate de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, începând cu data de 15.08.2006 pentru reclamanta, respectiv 1.08.2008 pentru reclamanții și și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii, precum și pe viitor, cu obligarea pârâților la plata dobânzii legale și la indexarea sumelor datorate, cu efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă.
În motivarea acțiunii se arată că reclamanții au calitatea de judecători în cadrul Judecătoriei Hunedoara.
Potrivit art. 7 din OUG nr. 27/2006 pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare și/sau periculoase trebuie să se acorde sporul solicitat prin acțiune, proporțional cu timpul efectiv lucrat.
Expunerea la pericol rezultă și din formularea art. 77 din Legea nr. 303/2004.
Conform art. 40 din CCM la nivel național sporul de periculozitate se diferențiază de sporul pentru condiții nocive.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive, având în vedere că această instituție nu are calitatea de angajator al reclamanților și nici o atribuție în privința stabilirii drepturilor salariale ale magistraților.
Pârâtul Ministerul Justiției a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii având în vedere că art. 7 din OUG nr. 27/2006 stabilește că pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, judecătorilor, procurorilor, magistraților asistenți și personalului asimilat acestora li se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat.
Din interpretarea textului de lege rezultă cu claritate că acordarea sporului de 15% este condiționată de stabilirea pe baza unei expertize se specialitate a existenței unor condiții de muncă care pot fi deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase și pot de la o situație la alta.
Se mai face referire la deciziile nr. 818-821 din 2008 ale Curții Constituționale pentru a justifica soluția de respingere a acțiunii.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, având în vedere că între reclamanți și pârât nu există nici un raport juridic.
Reclamanții au depus acte din care rezultă calitatea de judecători și data numirii.
Prin sentința civilă nr. 10/08.01.2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr- s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA.
S-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanții -, și împotriva pârâților Ministerul Justiției, Tribunalul Hunedoara și Curtea de APEL ALBA IULIA.
S-a respins acțiunea formulată de reclamanți împotriva pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Pentru a hotărî, astfel Curtea a reținut în primul rând împrejurarea că între reclamanți și pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor nu există nici un raport
juridic, obligațional sau de altă natură, și pe de altă parte, reclamanții nu au formulat vreo pretenție în contradictoriu cu această parte. În consecință, excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către pârâtul este întemeiată
Este însă neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, având în vedere că aceasta are atribuții legale în ceea ce privește fundamentarea bugetului și plata drepturilor salariale ale magistraților judecători, atribuții pe care le exercită în calitate de ordonator secundar de credite.
Pe fondul cauzei, pretențiile reclamanților sunt neîntemeiate, deoarece dat fiind modul de redactare al art. 7 din OUG nr. 27/2006, reclamanții sunt îndreptățiți la un unic spor de 15% și în situația în care condițiile de muncă întrunesc două sau chiar trei din condițiile deosebite avute în vedere la editarea textului de lege, spor care le-a fost acordat ca atare.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs reclamanții -, și solicitând admiterea acestuia, desființarea sentinței și rejudecând cauza admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În dezvoltarea motivelor de recurs reclamanții critică sentința atacată ca fiind dată cu interpretarea greșită a dispozițiilor art.77 din Legea nr.303/2004 și art.27 din nr.OUG 27/2006, reiterând susținerile din fața instanței de fond în sensul că sunt îndreptățiți la sporul pretins deoarece se regăsesc în prezența a două categorii de condiții deosebite, respectiv vătămătoare și periculoase, iar ordonatorul de credite a recunoscut pe baza expertizelor de nocivitate numai sporul de condiții vătămătoare. Art.7 din nr.OUG 27/2006 nu conține cuvântul "cumulativ" astfel că sporurile salariale și procentuale trebuie să fie acordate în funcție de riscuri; diferențierea între condiții nocive toxice și cele periculoase fiind consacrată de art.40 din M la nivel național.
Se solicită, de asemenea a se reține aplicabilitatea art.292-293 din Legea nr. 53/2003, art.7 și 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art.7, 19 punct 13 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Economice ratificat prin.212/1974, art.4 și urm din Carta Socială Europeană, Directiva E-; nr.OG 137/2000.
Prin întâmpinările depuse în această fază procesuală de intimații MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL ALBA IULIA și Ministerul Finanțelor Publice se solicită respingerea recursului ca nefondat, arătând că, instanța de fond a interpretat corect legea aplicabilă speței.
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu conform cerințelor art.304 indice 1 Cod procedură civilă și în limitele statuate de art.306 alin.2 cod procedură civilă, reține următoarele:
Recursul este nefondat.
Astfel, recurenții-reclamanți, judecători în cadrul Judecătoriei Hunedoara, își întemeiază acțiunea în principal pe prevederile art. 7 din OUG nr. 27/2006 și art. 40 din CCM la nivel național.
Potrivit art. 7 din OUG nr. 27/2006 "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare sau periculoase, judecătorilorli se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții".
Reclamanții susțin că dispoziția legală "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare sau periculoase" instituie două categorii de sporuri pentru două categorii de situații deosebite: cele vătămătoare și cele periculoase.
Pentru a clarifica acest aspect trebuie recurs la tehnica de interpretare logică, gramaticală a unui text de lege.
Dacă formularea în discuție era "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare și periculoase" atunci reclamanții puteau solicita acordarea acestui spor numai dacă toate condițiile enumerate erau îndeplinite.
Dacă legiuitorul folosea formularea fie. fie(sausau/oriori) însemna că reclamanții pot solicita acordarea sporului cu condiția să se regăsească într-una dintre situațiile reglementate.
Astfel cum este însă formulat textul legal invocat în susținerea acțiunii, prin utilizarea conjuncției "sau" după o enumerare, prin folosirea virgulei, înseamnă că dacă beneficiarul normei se regăsește în oricare dintre situațiile reglementate este îndreptățit să primească sporul.
Prin urmare, judecătorii din cadrul instanțelor beneficiază de acest spor și în situația în care lucrează numai în condiții grele, sau numai în condiții vătămătoare sau numai în condiții periculoase.
Dat fiind modul de redactare, reclamanții sunt îndreptățițila un unic spor de 15%și în situația în care condițiile de muncă întrunesc două sau chiar trei din condițiile deosebite avute în vedere la editarea textului de lege.
În consecință, este corectă susținerea pârâtului Ministerul Justiției că textul de lege menționat nu prevede acordarea acestui spor pentru fiecare situație, cum greșit au interpretat reclamanții.
În ceea ce privește aplicabilitatea prevederilor Contractului Colectiv de Muncă la nivel național, și implicit aplicarea prevederilor din dreptul comun al muncii, la judecători, trebuie reținut că potrivit art. 1 alin. 2 din Codul Muncii acesta se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii, iar la art. 295 se prevede că prevederile codului se aplică și acelor raporturi de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective.
Astfel cum sunt redactate aceste dispoziții, rezultă fără nici un dubiu că nu se poate vorbi de o aplicabilitate a dispozițiilor din CCM la corpul magistraților, deoarece aceștia fac parte din puterea judecătorească, au o legislație aparte, bine conturată, completă, incompatibilă cu alte reglementări de drept comun.
În acest context, nefiind un spor prevăzut de legea de salarizare a magistraților în sensul cerut de recurenții- reclamanți, acesta nu poate fi acordat pe cale judecătorească; în acest sens fiind și Deciziile Curții Constituționale din 3 iulie 2008, prin care s-a statuat că:"prevederile art.1, art.2 alin.3 și art.27
alin.1 din nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsură în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative."( Deciziile nr.818, 819, 820, 821/03.07.2008 Curtea Constituțională).
Altminteri, înseamnă că orice instanță de judecată poate să adauge la lege și, in terminis, ea să creeze o nouă lege- lex tertia- cea ce este vădit inacceptabil și contravine rolului și funcției puterii judecătorești
De asemenea, nefiind un drept reglementat printr-un act normativ în vigoare nu face obiectul protecției normelor constituționale și normelor europene invocate de recurenți. Art.14 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentaleașa cum a statuat CEDO, în jurisprudența sa( cazulThimmenoscontra Greciei) nu are o existență independentă, întrucât are efect doar în relație cu drepturile și libertățile protejate de prevederile Convenției și Protocoalele sale", ori dreptul la diverse sporuri nu este în mod evident un drept fundamental, apărat și garantat de Convenție.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 312 alin1 Cod procedură civilă, cu aplicarea art.82 din Legea nr. 168/1999,curtea, va respinge ca nefondat recursul de față, va menține ca legală și temeinică sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat, recursul declarat de reclamanții, împotriva sentinței civile numărul 10/8.01.2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA -Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosar nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 13.04. 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.DA
Tehnored.TM/ 2 ex
Jud.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
ÎNCHEIEREA NR.101/R/CC/2009
Ședința din camera de consiliu din 13 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE:- - - președinte secție
- - -judecător
- - -judecător
- - -grefier
Pe rol se află soluționarea cererilor de abținere formulate de judecătorii și - în cauza ce formează obiectul dosarului nr- privind pe reclamanții - în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, a, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
Procedura este îndeplinită fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
CURTEA DE APEL
Prin cererile depuse la dosar de către judecător și -, au solicitat a li se încuviința abținerea de la judecata acțiunii ce formează obiectul dosarului nr-.
In motivarea cereri judecător a arătat că se abține de la judecarea pricinii întrucât a reprezentat pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, în cauză iar judecător - arată că a pronunțat hotărârea atacată cu recurs.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.24 Cod procedură civilă și apreciind într-un sens mai larg interpretarea art. 6 al în vederea asigurării garanțiilor depline pentru desfășurarea unui proces echitabil în fața instanței imparțiale.
DISPUNE
Admite cererile de abținere formulate de judecătorii și - în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 13 aprilie 2009.
,Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Președinte:Stoica ManuelaJudecători:Stoica Manuela, Doriani Ana, Vesa Nicoleta
