Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 41/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILA Nr. 41/2010
Ședința publică de la 11 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Stoica președinte secție
- - - JUDECĂTOR 2: Ana Doriani
- - - JUDECĂTOR 3: Mirela Pop
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanții, și - împotriva sentinței civile nr.682/18.08.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că reclamanții recurenți prin motivele de recurs a solicitat soluționarea cauzei în lipsă.
Din partea pârâților intimați Curtea de Apel Alba Iulia și Ministerul Justiției s-au depus prin registratură întâmpinări, prin care solicită soluționarea cauzei în lipsă.
Instanța, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de soluționare și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL,
Deliberând asupra recursului civil de față;
Constată că prin acțiunea în conflict de drepturi înregistrată la Tribunalul Sibiu sub dosar nr- reclamanții:, și i-au chemat în judecată pe pârâții: Ministerul Justiției B, Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Sibiu, Ministerul Economiei și Finanțelor și Direcția Generală a Finanțelor Publice S, solicitând:
1. Obligarea pârâților să remunereze munca reclamanților cu aceleași drepturi salariale cu care este remunerată munca grefierilor de ședință, a grefierilor documentariști și a grefierilor statisticieni;
2. obligarea pârâților la plata drepturilor salariale de la punctul 1 începând cu data de 01.01.2008 și până în prezent.
În motivarea acțiunii lor reclamanții au susținut că dețin funcția de grefier-arhivar la Judecătoria Mediaș și consideră că sunt discriminați la salarizare, în raport cu grefierii de ședință cu studii medii sau studii superioare în ceea ce privește coeficienții de multiplicare ce se aplica acestora din urmă, deși actele normative care reglementează drepturile salariale nu fac asemenea distincții.
În drept, sunt invocate prevederile OG nr. 8/2007, Legii nr. 567/2007, Legea nr.50/1996, OG nr. 137/2000, art. 7 din Pactul Internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale si Declarația Universala a Drepturilor Omului.
Prin precizarea de acțiune depusă la fila 20, reclamanții solicită, citarea în cauză și a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, urmând a se dispune:
-obligarea pârâților Tribunalul Sibiu, Curtea de Apel Alba Iulia și Ministerul Justiției, în solidar la plata către fiecare reclamant a unei despăgubiri egale cu diferențele de drepturi salariale neacordate în mod discriminatoriu, diferențe între: pe de o parte, drepturile salariale ce li se cuvin, calculate în funcție de treapta profesională și coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefieri, grefieri statisticieni și grefieri documentariști, iar pe de altă parte, drepturile salariale efectiv primite, calculate în funcție de treapta profesională a reclamanților și coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefieri arhivari și grefieri registratori, diferențe calculate începând cu 01.01.2008 până la data rămânerii irevocabile a hotărârii;
-obligarea acelorași pârâți, ca pe viitor, să înceteze starea de discriminare și să le calculeze drepturile salariale în funcție de treapta profesională și coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefieri, grefieri statisticieni și grefieri documentariști, pe toata durata executării contractului de muncă;
-obligarea pârâților Ministerul Finanțelor Publice și a PS să aloce fondurile necesare plății în favoarea reclamanților a diferențelor salariale mai sus menționate;
-cu cheltuieli de judecată.
Se atașează în justificarea acțiunii practică judiciară: sentința civila nr. 442/2008 a Tribunalului Mureș (filele 44-48).
Pârâtul Ministerul Justiției a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii formulate de reclamanți ca neîntemeiată arătând că modul de stabilire prin lege a unor drepturi nu este o problemă ce poate fi apreciată din punct de vedere al discriminării depășind cadrul legal reglementat prin OG 137/2000. În acest sens se invoca deciziile pronunțate de Curtea Constituțională în ședința din 3.07.2008. De asemenea, se arată că pretențiile reclamanților privind acordarea pentru viitor a acestor drepturi sunt nefondate, nefiind prevăzute de legislația în vigoare, astfel încât prin acordarea unor atare drepturi instanța ar depăși limitele puterii judecătorești (filele 6-9).
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin DGFP Sad epus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă, motivând că între Ministerul Justiției ca și ordonator principal de credite si MEF nu există nici un raport juridic de obligație sau de despăgubire. În acest sens se invocă dispozițiile Legii nr. 500/2002 și Ordinul MFP nr.349/02.03.2007 pentru modificarea nr.1227/2006 (filele 21-22).
Pârâta Curtea de Apel Alba Iuliaa depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii reclamanților ca neîntemeiată întrucât tinde la modificarea actelor normative și acordarea altor drepturi decât cele stabilite prin lege (fila 25).
CNCD a depus punctul de vedere arătând că diferența de tratament devine discriminatorie în sensul art. 14 din CEDO atunci când se induc distincții între situații analoage și comparabile fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă(67, 68).
Prin sentința civilă nr. 682/18.08.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- s-a respins excepția lipsei calității procesual pasive invocate de Ministerul Finanțelor Publice;
S-a respins acțiunea formulată și precizată de reclamanții:, și în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Justiției B, Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Sibiu, Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, Direcția Generală a Finanțelor Publice S și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Pentru a hotărî, astfel, tribunalul a reținut în esență, următoarele:
-excepția lipsei calității procesual pasive invocate de Ministerul Finanțelor Publice este neîntemeiată, deoarece această instituție trebuie să pună la dispoziția celorlalți pârâții fondurile bugetare necesare plății drepturilor salariale solicitate, în situația în care acțiunea ar fi admisă.
-pe fond, acțiunea se găsește ca nefondată, deoarece aplicarea prin lege a unor coeficienți mai mici în cazul grefierilor arhivari/registratori este justificată de conținutul concret al obligațiilor de serviciu care le revin, de complexitatea mai redusă a funcției, care reprezintă un criteriu obiectiv în stabilirea drepturilor salariale ale acestora.
Împotriva acestei soluții au declarat recurs, în termenul legal, reclamanții solicitând modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
În dezvoltarea motivelor de recurs reclamanții susțin că soluția instanței de fond este pronunțată cu aplicarea greșită a legii, deoarece ei se află într-o situație identică nu doar comparabilă cu restul grefierilor cu studii medii astfel că nu pot fi tratați discriminatoriu față de restul personalului; sistemul de salarizare este guvernat de două principii fundamentale: cel al egalității de tratament și cel al diferențierii salariilor numai în raport cu nivelul studiilor, cu treptele sau gradele profesionale, respectiv condițiile de muncă. Or, criteriul după care s-a făcut distincția în cauză este categoria de grefier, criteriu de diferențiere care este injust, fiind absurd și de neconceput a se accepta că obligația legală de muncă, atribuțiile și complexitatea sarcinilor se execută doar raportat la o anumită categorie de grefieri, iar la alta nu.
În drept se invocă: art. 304 punct 9 Cod procedură civilă, Codul Muncii, al instanțelor, Constituția României, Legea nr.567/2004, art.6 punct 1 din CEDO; Legea nr. 304/2004, nr.OG137/2000; Convenția nr. 111/1958, art.23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 19. punct 3 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice.
Se atașează de asemenea, practică judiciară, copii fișe post.
Prin întâmpinarea depusă de pârâta Curtea de Apel Alba Iulia, se solicită respingerea recursului, motivându-se că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, conformă cu prevederile legale în materia drepturilor salariale ale personalului auxiliar de specialitate din instanțele judecătorești (21).
Prin întâmpinarea depusă în această fază procesuală, intimatul Ministerul Justiției și Libertăților solicită respingerea recursului ca nefondat, arătând că nr.OG8/2007 stabilește indemnizații diferite pentru personalul auxiliar de specialitate raportat la funcția deținută, studii, grad sau treaptă profesională și că în cauză nu poate fi vorba despre existența vreunei" comparabilități" sau " analogii" între categoria grefierilor arhivari și registratori și categoria grefierilor cu studii medii (23-25).
Curtea, deliberând asupra recursului prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, în limitele statuate de art. 306 alin 2 din codul d e procedură civilă reține următoarele:
Recursul este nefondat.
Recurenții reclamanții îndeplinesc funcția de grefier arhivar în cadrul Judecătoriei Mediaș.
Începând cu luna ianuarie 2007 legea specială de salarizare aplicabilă personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești este OG nr. 8/2007 ordonanță care a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2007.
Potrivit art. 3, alin. (1) din acest act normativ salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești se stabilesc pe baza valorii de referință sectoriala și a coeficienților de multiplicare, pe grade sau trepte profesionale, în raport cu funcția deținută, de nivelul studiilor, de vechimea în specialitate precum și de nivelul instanței sau al parchetului.
Potrivit art. 3, alin. 4, din același act normativ coeficienții de multiplicare pentru stabilirea salariului de bază sunt prevăzuți la litera a) din anexele nr. 1a, 1b și 1c.
Potrivit dispozițiilor legale sus menționate unul dintre criteriile pe care legiuitorul l-a avut în vedere la stabilirea salariilor personalului auxiliar de specialitate a fost funcția deținută. În raport de criteriul funcției deținute in anexa OG8/2007 s-au prevăzut salarii diferit pentru funcții diferite, respectiv pentru funcțiile de grefier, grefier documentarist și grefier statistician a fost prevăzut un alt nivel al coeficientului de multiplicare față de cele stabilit pentru grefier arhivar și grefier registrator.
Dispozițiile susmenționate nu au un caracter discriminator. În mod constant Curtea Constituțională a decis că nu se poate vorbi despre discriminare decât în situația în care categorii identice sunt supuse unui tratament diferit. Jurisprudența acestei curții s-a exprimat constant în sensul că principiul egalității în fața legii, consacrat de art.16 din Constituția României, presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci presupune soluții diferite pentru situații diferite.
În speță categoriile profesionale în discuție nu sunt identice. Astfel deși atât grefierii, grefierii statisticieni, grefierii documentariști, grefierii registratori și grefierii arhivari fac pare din categoria personalului auxiliar de specialitate funcțiile ocupate de către aceștia nu sunt identice nici sub aspectul modului de acces la funcție și nici sub aspectul atribuțiilor prevăzute de lege și de regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.
În timp ce recrutarea grefierilor registratori și grefierilor arhivari se realizează direct prin concurs organizat la nivelul Curților de apel recrutarea celorlalte categorii de grefieri se realizează de regulă doar prin Școala Națională de Grefieri cu parcurgerea unei perioade de școlarizare finalizată prin promovarea unui examen de absolvire. Natura atribuțiilor și a activităților pe care aceștia le desfășoară în cadrul instanțelor sunt diferite în mod esențial, iar legea nu recunoaște dreptul grefierilor registratori și grefierilor arhivari de a îndeplini nici măcar temporar activitățile desfășurate de celelalte categorii de grefieri.
Faptul că dispozițiile generale referitoare la detașare, delegare, transfer, promovare ori răspundere profesională sunt identice pentru întreg personalul auxiliar nu poate să ducă la concluzia nevoii salarizării lor uniforme. De altfel raporturile enumerate mai sus se referă la aspecte generale ale desfășurării activității și nu la specificul muncii fiecărei categorii. Dacă s-a interpreta altfel ar însemna că toți angajații ale căror raporturi de muncă sunt guvernate de codul muncii să beneficieze de aceeași salarizare deoarece în acest cod sunt prevăzute norme aplicabile tuturor angajaților referitoare la detașare, delegare, răspundere profesională, materială etc. - ceea ce este evident un non- sens.
De altfel legiuitorul a fost constant în conduita sa de reglementare. Astfel deși șoferii, aprozii și agenți procedurali fac parte din aceeași categorie profesională, cea a personalului conex, aceștia sunt salarizați diferit raportat la funcția pe care o dețin.
În același sens, în nouă lege privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice- Legea nr.330/5.11.2009- cuprinde în ANEXA VI/2 coeficienții de ierarhizare pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor diferențiat pentru grefieri, grefierii statisticieni, grefierii documentariști, grefierii registratori și grefierii arhivari.
Așa fiind, în mod corect instanța de fond a reținut că nu pot fi acordate alte drepturi salariale decât cele prevăzute de lege. Prin decizia 281/03 07 2008 Curtea Constituțională a decis că dispozițiile OG137/2000 nu pot fi interpretate în sensul că instanțele ar avea competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme ori de a le substitui cu alte norme.
Cu referire la normele europene este de menționat că Protocolul 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului a stabilit că acest protocol nu recunoaște dreptul de a deveni proprietarul unui bun; el se aplică numai cu privire la bunurile " actuale" ale reclamantului, care nu se poate plânge de o atingere de bunul său de proprietate, câtă vreme nu demonstrează existența lui (Lupuleț c/v României, nr.85, pg.126).
Dezlegând noțiunea de bun în sensul art.1 Protocolul 1, Curtea a decis cu valoare de principiu că dreptul de creanță constituie un bun în sensul art.1, în speța de față fiind în discuție un drept de creanță afirmat de reclamanții, dar neprevăzut de legislația în vigoare. Curtea arată că acest drept trebuie să existe în patrimoniul celui care invocă protecția sa. Art.1 din Protocolul 1 nu vine să suplimenteze sau să recunoască un drept pe care legislația internă nu îl prevede. Reclamanții nu beneficiază de majorări salariale pentru că legea nu le prevede; deci aceștia nu sunt titularii unui drept existent în patrimoniul lor pe care angajatorul refuză să îl plătească (cauza Gaygusuz c/v Austriei).
În fine, cu referire la soluțiile pronunțate de alte instanțe în spețe similare invocate de recurenți, acestea urmează a fi înlăturate ca lipsite de relevanță juridică, deoarece în sistemul nostru de drept practica judiciară nu este izvor de drept; singurele decizii cu forță obligatorie fiind cele date de instanța supremă în soluționarea recursului în interesul legii (art.329 alin.(3) cod procedură civilă).
Față de cele ce preced Curtea, în conformitate cu art.312 alin.(1) Cod procedură civilă, cu aplicarea art. 82 din Legea nr.168/1999, va respinge ca nefondat, recursul cu care a fost investită de reclamanții, va menține ca legală și temeinică sentința primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții, și - împotriva sentinței civile nr.682/18.08.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Ianuarie 2010.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored. /
11 ex. /19.01.2010
Jud. fond. /
Președinte:Manuela StoicaJudecători:Manuela Stoica, Ana Doriani, Mirela Pop
