Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 432/2009. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 432
Ședința publică de la 24 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 2: Georgeta Pavelescu
JUDECĂTOR 3: Daniela Pruteanu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiul de muncă privind recursul declarat de
MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - prin DIRECȚIA GENERALĂ FINANȚELOR PUBLICE S împotriva sentinței civile nr. 19 din 16 01 2009 Curții de Apel Iași, intimați fiind:, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL SUCEAVA și TRIBUNALUL SUCEAVA.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen de judecată, părțile nu au răspuns la excepția tardivității declarării recursului, excepție cu care au fost citați.
Instanța, având în vedere excepția invocată la termenul anterior privind excepția tardivității declarării recursului, excepție cu care părțile au fost citate pentru acest termen, rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași la nr- reclamanta chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Suceava și Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând obligarea primilor trei pârâți la plata actualizată sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, pentru perioada 01.02.2007-11.01.2008, cu obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare achitării acestor drepturi.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești s-a stabilit că "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistrații și personalul auxiliar beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Prin decizia nr. XXI/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a constatat îndreptățirea personalului auxiliar la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50 % din salariul de bază brut lunar respectiv indemnizația brută lunară și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri privind calitatea sa de judecător în perioada 01.02.2007-11.01.2008.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția lipsei calității sale procesuale, motivat de faptul că stabilirea și acordarea diferitelor sporuri sau alte beneficii aferente unui raport de muncă ori de serviciu, precum și a celorlalte drepturi prevăzute de legea cadru, constituie un atribuit exclusiv ce aparține angajatorului, care în cazul de față nu este Ministerul Economiei și Finanțelor.
Prin sentința civilă nr.19 din 16.01.2009 Curtea de Apel Iași respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de Ministerul Economiei și Finanțelor.
Admite acțiunea formulată de reclamanta -, cu domiciliul ales la udecătoria Iași, cu sediul în I,-, -heorghe, parter, în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sectorul 5, codul poștal -, Curtea de Apel Suceava, cu sediul în S,-, jud. S, Tribunalul Suceava, cu sediul în S,-, jud. S și Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 5, codul poștal -.
Obligă primii trei pârâți să plătească reclamantei diferențele de drepturi salariale cu titlu de spor de risc și solicitare neuropsihică, în procent de 50% din salariul de bază brut lunar, începând cu data de 01.02.2007 și până la data de 11.01.2008, în cuantum actualizat cu indicele de inflație până la data plății efective.
Obligă pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare efectuării plăților sumelor rezultate din prezenta hotărâre.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță reține următoarele:
Având în vedere faptul că reclamanta a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor doar la alocarea fondurilor necesare achitării drepturilor salariale și nu la plata acestora și având în vedere disp. art. 49 din Legea 500/2002, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată în cauză de acest minister.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța reține că reclamanta a formulat acțiune privind acordarea sporului de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50% prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996.
În speță, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.
Prin dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, s-a prevăzut că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești au fost într-adevăr abrogate prin art. 42 din nr.OG 83/2000. Se reține însă că această abrogare a fost nelegală întrucât, potrivit disp. art. 107 alin. 3 din Constituția României, ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și condițiile prevăzute de aceasta, or, prin art.1 pct.Q1 din Legea nr. 125/2000, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 50/1996.
Din dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative se reține că modificarea, completarea și abrogarea actelor normative constituie evenimente legislative distincte și din acest motiv prevederile constituționale ale art. 107 alin. 3 impun ca legea specială de abilitare să prevadă limitele și condițiile de învestire a Guvernului de a emite ordonanțe.
De asemenea, deși scopul urmărit prin adoptarea nr.OG 83/2000 a fost unul legitim, respectiv îmbunătățirea continuă a sistemului de retribuire a magistraților și personalului auxiliar, prin faptul privării lor de dreptul de a beneficia de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică se constată că metoda de atingere a acestuia nu a fost una adecvată, neexistând o relație rezonabilă de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit.
Se mai reține că, prin decizia nr. XXI din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Prin considerentele acestei decizii, s-a reținut că " au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice".
De asemenea, s-a mai constatat de către Înalta Curte de Casație și Justiție că " dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea".
Mai mult, s-a susținut că: "Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 și ale art. 231din Legea nr. 56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege."
Având în vedere cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin această decizie, care este obligatorie pentru instanțe, în temeiul disp. art. 329 Cod. proc. civ. se reține că reclamanta - ce a făcut parte din categoria magistraților - este îndreptățită la acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și după abrogarea, prin nr.OG 83/2000, a normelor ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
În temeiul HG nr.83/2005 și ale Legii nr.304/2004, care stipulează că activitatea instanțelor este finanțată de la bugetul de stat, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonând acțiunile privind sistemul bugetar, respectiv pregătind proiectele legilor bugetare anuale și de rectificare, s-a admis și cererea de obligare pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății drepturilor bănești dispuse prin prezenta hotărâre.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția generală a Finanțelor Publice S, care arată că în mod greșit prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive.
Motivează recurentul că răspunderea elaborării proiectului bugetului de stat nu corespunde cu răspunderea plății sumelor reclamate în prezenta cauză. De asemenea, pentru conturarea calității procesuale a Ministerului Economiei și Finanțelor, reclamată de petent în prezenta cauză, arată că, în conformitate cu dispozițiile art. 47 alin. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală, nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
În consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor, în calitate de ordonator principal de credite, nu are posibilitatea asigurării fondurilor necesare unui alt ordonator principal de credite pentru plata drepturilor salariale ale angajaților proprii. Mai mult, ordonatorul principal de credite în prezenta acțiune este Ministerul Justiției, sens în care Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să aloce fondurile pentru efectuarea plăților pretinse.
Consideră că nu are calitate procesuală pasivă, deoarece stabilirea și acordarea diferitelor sporuri aferente unui raport de muncă constituie un atribut exclusiv ce aparține angajatorului, care în cazul de față nu este Ministerul Economiei și Finanțelor.
În speță, raportul de drept procesual se poate lega valabil numai între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății, concretizat în drepturi salariale. Împrejurarea că sumele respective urmează să fie incluse în buget de către Ministerul Economiei și Finanțelor, care are competența de a coordona responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, nu este de natură să confere acestuia calitatea procesuală pasivă în cauză.
Ca urmare, se solicită admiterea recursului și a excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9, 3041Cod procedură civilă
Intimata nu a formulat întâmpinare.
Curtea a invocat din oficiu excepția tardivității recursului declarat de Ministerului Economiei și Finanțelor, prin Direcția generală a Finanțelor Publice S, recurentul fiind citat cu această mențiune.
Recursul va fi respins ca tardiv.
Potrivit dispozițiilor art. 80 din Legea 168/1999 termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicarii hotararii pronuntate de instanta de fond.
În speță, Ministerului Economiei și Finanțelor, prin Direcția generală a Finanțelor Publice S, a declarat recurs la data de 03.03.2009 ( conform ștampilei oficiului poștal de pe plicul aflat la fila 9 recurs), hotărârea de fond fiindu-i comunicată la data de 18.02.2009 ( conform dovezii de la fila 48 fond).
Depășirea termenului de recurs, care s-a împlinit la data de 02.03.2009, atrage, aplicarea dispozițiilor art.103(1) pr.civ și prin urmare, respingerea recursului ca tardiv și menținerea sentinței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca tardiv recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția generală a Finanțelor Publice S împotriva sentinței civile nr.19 din 16.01.2009 pronunțată de Curtea de Apel Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 24.04.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red/TehnoredP.
2 ex, 12.05.2009
Curtea de Apel Iași:
Președinte:Smaranda PiperneaJudecători:Smaranda Pipernea, Georgeta Pavelescu, Daniela Pruteanu