Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 441/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 441
Ședința publică de la 22 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Drăghin
JUDECĂTORI: Camelia Drăghin, Jănică Gioacăș Sorina Romașcanu
: - -
GREFIER: - -
*******************************************
La ordine a venit spre soluționare recursul promovat de pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, împotriva sentinței civile nr.273 DIN 11.04.2008, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr-.-
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța constată că recursul este declarat în termen, motivat în termen și scutit legal de taxă de timbru și că prin cererea de recurs de la dosar s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă și trece la deliberare.-
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.273 din 11.04.2008, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanții, A, și, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL BACĂU ȘI TRIBUNALUL NEAMȚ, și în consecință au fost obligați pârâții, în temeiul art. 78 alin 1 din Legea 303/2004 republicată, să încheie anual pentru fiecare reclamant asigurarea de risc profesional pentru viață, sănătate și bunurile afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, în limita veniturilor pentru anii lucrați în funcția de judecător, dar nu mai mult de 15 ani de activitate, sub sancțiunea aplicării de daune cominatorii de 100 lei pe zi de întârziere pentru fiecare reclamant.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:
Asupra litigiului de muncă de față, constată că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț sub numărul - din 20.02.2008 reclamanții, A, si, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Judecătoria Roman, au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BACĂU și Tribunalul Neamț, solicitând obligarea acestora la încheierea anuală, pentru fiecare dintre ei, asigurărilor pentru risc profesional, pentru viață, sănătatea și bunuri afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, în limita veniturilor pentru anii lucrați în aceste funcții, dar nu mai mult de 15 ani de activitate, sub sancțiunea aplicării unor daune cominatorii de 100 lei pe zi de întârziere pentru fiecare reclamant.
În motivarea acțiunii, reclamanții arată că dețin funcția de judecător și în această calitate beneficiază de dispozițiile art.78 alin.1 din Legea nr.303/2004, rep. respectiv de asigurare pentru risc profesional, realizată din fondurile bugetare ale Ministerului Justiției, pentru viață, sănătatea și bunuri afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, în limita veniturilor pentru anii lucrați în aceste funcții, dar nu mai mult de 15 ani de activitate, în condiții ce ar trebui stabilite prin Hotărâre de Guvern, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii ( art.78 alin.3); că, deși de la data intrării în vigoare Legii nr.303/2004 au trecut mai bine de trei ani, hotărârea de guvern care să reglementeze condițiile în care magistrații beneficiază de asigurare nu fost adoptată, pasivitatea Guvernului neputând lipsi de efecte juridice textul legal existent, în temeiul prevederilor art.3 din Decretul nr.31/1954 și că, în cauză nu există nici un act normativ care să fi suspendat sau abrogat dispozițiile art.78 alin.1 din Legea nr.303/2004.
Reclamanții, în conformitate cu dispozițiile art.242 pct.2 din proc. civ au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Justiției solicitat respingerea acțiunii formulate ca neîntemeiată, arătând că potrivit dispozițiilor art.78 alin.1 din Legea nr.303/2004, obiectul asigurării de care beneficiază judecătorii îl constituie viața sănătatea și bunurile acestora, însă numai pentru risc profesional, respectiv numai în situația în care aceste valori au fost afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, în condițiile stabilite prin Hotărâre Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. În realitate, este vorba de despăgubiri care nu pot fi acordate decât numai în urma producerii unui prejudiciu sau unei daune sau pagube.
Analizând probatoriul administrat, raportat la dispozițiile legale în materie, instanța constată că acțiunea formulată este întemeiată, urmând a fi astfel admisă pentru considerentele expuse mai jos:
Reclamanții au calitatea de judecători și astfel își desfășoară activitatea cadrul Judecătoriei Roman. Inițial, prin Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, s- stabilit că judecătorii și procurorii beneficiază de asigurare pentru risc profesional, realizată din fonduri bugetare, pentru viață, sănătate și bunuri, dacă acestea sunt afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, în limita veniturilor pentru anii lucrați în aceste funcții, dar nu în mai mult de 15 ani de activitate.
Față de textul de lege invocat mai sus, se apreciază că dreptul magistraților de a beneficia de o asigurare s-ar putea concretiza numai în măsura în care s-ar încheia un contract de asigurare cu o societate de asigurări, ceea ce în cauză nu s-a realizat. Chiar dacă prevederile art. 77(78) din Legea nr. 303/2004 nu instituie o obligație a unității de a încheia un contract de asigurare, ci doar un drept al salariatului de a solicita încheierea contractului sau plata primei de asigurare, prevederea legală este imperativă și atrage în condițiile nerespectării ei răspunderea materială a angajatorului pentru săvârșirea faptei ilicite de nu-i da curs. Susținerea pârâtului Ministerul Justiției referitoare la faptul că acest lucru ar putea fi realizat numai după cauzarea unei pagube ori daune, va fi înlăturată, întrucât este cunoscut că nicio societate de asigurare nu va da curs unei cereri de încheiere a unei asigurări atunci când există deja un prejudiciu cert.
Chiar dacă pe 15 aprilie 2008 ( odată cu publicarea în Monitorul Oficial), a intrat în vigoare LEGEA Nr. 97 din 14 aprilie 2008 privind aprobareaOrdonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2007pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției și că art.78 din Legea nr.303/2004 fost modificat în sensul că " Judecătorii și procurorii beneficiază de despăgubiri acordate din fondurile bugetare ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, ale Ministerului Justiției, Ministerului Public sau, în cazul judecătorilor și procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apărării, în cazul în care viața, sănătatea ori bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea", obligația angajatorului de a da curs celor menționate mai sus nu a fost însă înlăturată.
Întrucât textul de lege invocat reglementează obligația angajatorului (în situația de față a ordonatorilor de credite) de suporta primele de asigurare facultativă ori contravalorii acestora din fondurile bugetare, ca garanție protecției speciale recunoscută în considerarea riscurilor specifice ce decurg din exercitarea profesiei de pentru viață, sănătate ori bunuri. Pretențiile reclamanților deduse judecății sunt astfel întemeiate, urmând a fi admise așa cum au fost formulate.
Întrucât are natura unei cereri privind "obligația de a face", solicitarea acordării de daune cominatorii de către reclamanți este, de asemenea, întemeiată, având o fundamentare legală, recunoscută chiar de instanța supremă prin pronunțarea unei decizii de îndrumare (nr. XX din 12.12.2005 în dosarul nr.16/2005), prin intermediul căreia s-a statuat că cererea de daune cominatorii este admisibilă chiar și în condițiile reglementării obligării debitorului la plata amenzii civile conform art.5803Cod procedură civilă. Astfel, daunele cominatorii solicitate de reclamanți reprezintă un mijloc de constrângere a debitorilor, în situația de față a pârâților, pentru îndeplinirea obligației dispusă, urmând ca acestea să fie transformate, la cerere, în daune-interese (compensatorii) în vederea executării lor în limita prejudiciului cauzat.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, susținând că sentința primei instanțe este nelegală și netemeinică, fiind pronunțată cu aplicarea greșită a legii, devenind incident motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Se arată în motivare că, art.78 din Legea nr.303/2004, cum a fost modificat, prevede o formă de asigurare prin efectul legii, care operează doar cadrul producerii unuia din riscurile asigurate, respectiv are în vedere plata unor despăgubiri doar în urma producerii unui prejudiciu dacă viața, sănătatea sau bunurile magistraților sunt afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.-
Prin întâmpinarea formulată, reclamanții au solicitat respingerea recursului.
Curtea analizând hotărârea recurată în raport de criticile formulate și din oficiu, potrivit art.3041Cod procedură civilă reține următoarele:
Este incontestabil că, potrivit art.78 alin.(1) din Legea nrr.303/2004, republicată, judecătorii și procurorii beneficiază de asigurare de risc profesional, realizată din fonduri bugetare, pentru viață, sănătate și bunuri, dacă acestea sunt afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, în limita veniturilor pentru anii lucrați în aceste funcții,dar nu mai mult de 15 ani de activitate. -
Din examinarea textului de lege menționat, rezultă instituirea în favoarea magistraților a unui drept de asigurare ope legis, în virtutea căruia, în măsura în care se produce un eveniment de natura celui descris, se naște și dreptul magistratului de a beneficia de o despăgubire, în limita stabilității de legiuitor.-
Nu este prevăzut, însă, în sarcina părților obligația încheierii unui contract de asigurare, ci doar durata în timp a dreptului și a obligației de asigurare, respectiv până la eliberarea din funcție (art.78 alin.2), limita maximă despăgubirii și condițiile de exercitare a dreptului la asigurare, scop în care în același articol s-a prevăzut adoptarea ulterioară a unei hotărâri de guvern.-
Nu se poate conchide, însă, că neadoptarea unui astfel de act normativ, este de natură a nega dreptul magistratului la beneficiul despăgubirii prevăzute de art.78 alin.(1) pentru a-l îndreptăți să-l reclame în justiție respectarea acestui drept, întrucât acestea derivă direct din lege, singura condiție care trebuia îndeplinită, fiind aceea a producerii unui eveniment care să poată fi încadrat în categoria riscului profesional. -
Așa fiind, în temeiul art.304 pct.9 și 3041coroborat cu art.312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul, va modifica sentința civilă nr.273 C/11.04.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț și va respinge acțiunea ca nefondată.-
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul promovat de pârâta MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, împotriva sentinței civile nr.273 DIN 11.04.2008, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr-.-
Modifică în tot sentința civilă nr.273/11.04.2008, pronunțată de Tribunalul Neamț.
Respinge acțiunea, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 22.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Camelia Drăghin, Jănică Gioacăș Sorina Romașcanu
- - - -
- -
GREFIER
- -
RED.SENT. V - A /RED.JG/18.04.2009
TEHN.RED.EG/20.04.2009
Președinte:Camelia DrăghinJudecători:Camelia Drăghin, Jănică Gioacăș Sorina Romașcanu
