Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 5/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 5/2008
Ședința publică de la 08 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ana Doriani JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica
- - - președinte secție
- - - asistent judiciar
- - - asistent judiciar
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea litigiului de muncă formulat de reclamanți, -, C, -, -, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL ALBA IULIA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ALBA, T-STRUCTURA CENTRALĂ, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și MINISTERUL JUSTIȚIEI având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că nici la a doua strigare nu se prezintă părțile.
Instanța, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de soluționare și o lasă în pronunțate.
CURTEA DE APEL,
Deliberând asupra acțiunii în conflict de drepturi de față;
Constată că prin acțiunea în conflict de drepturi înregistrată la această instanță sub dosar nr-, prin declinare de competență de la TRIBUNALUL ALBA, urmare apariției nr.OG75/2008 reclamanții:, -, C, -, - au chemat în judecată în calitate de pârâți, Ministerul Public - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL ALBA IULIA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ALBA, T-STRUCTURA CENTRALĂ, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și MINISTERUL JUSTIȚIEI și Ministerul Finanțelor Publice, solicitând:
- obligarea pârâților 1, 2, 3, 4 către fiecare reclamant a drepturilor salariale, reprezentând suma de 1700 lei cu titlu despăgubiri, în temeiul art. 21 din nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, aprobată și modificată prin Legea nr. 27/2004, în cuantum reactualizat cu indicele de inflației.
În motivarea în fapt, a acțiunii, reclamanții arată că au calitatea de personal auxiliar în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL ALBA și a celorlalte parchete de pe raza județului A, calitate în care sunt îndreptățiți la plata drepturilor salariale pretinse. În acest sens se invocă Hotărârea nr.15/2006 a Dp rin care s-a constata existența unei discriminări indirecte, prin acordarea de stimulente financiare în mod exclusiv și diferențiat.
În drept sunt invocate dispoziții nr.OG 137/2000, Hotărârea nr.15/2006 a D, art.67, 68 din legea nr. 168/1999.
Prin întâmpinarea depusă în cauză, pârâtul Ministerul Justiției solicită respingerea acțiunii, invocând în primul rând excepția lipsei calității procesuale pasive, deoarece între reclamanți și această instituție nu există nici un raport juridic, aceștia fiind salarizați dintr-un buget distinct, iar pe fond netemeinicia pretențiilor formulate în cauză deoarece Ordinul Ministrului Justiției nr.1921/c/2005 a vizat categorii de personal din aparatul propriu sistemului justiției, iar nu și procurori.
Prin întâmpinarea depusă de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor se invocă în primul rând excepția lipsei calității procesual pasive, motivat de faptul că această instituție nu are atribuții în calcularea și plata drepturilor de natură salarială ce s-ar cuveni personalului ce aparține unui alt minister. Pe fondul cauzei se arată că ordonatorii principali de credite au obligația să se încadreze în cheltuielile de personal.
Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, prin întâmpinarea depusă solicită respingerea acțiunii, în primul rând pe excepția lipsei calității procesual pasive, având în vedere că ordinul la care se face referire în acțiunea reclamanților este emis de Ministerul Justiției și nu de procurorul General al parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție. În al doilea rând se invocă excepția tardivității formulării acțiunii față de prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004. În al treilea rând se formulează cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, în temeiul art. 60-63.pr.civilă. În ce privește fondul cauzei se solicită respingerea acțiunii ca inadmisibilă, în cauză nefiind aplicabile dispozițiile art. 2 alin. 2 din nr.OG 137/2000.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului în raport cu dispozițiile legale incidente, constată următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor este întemeiată față de cadrul procesual de față deoarece între reclamanții și acești pârâți nu există raporturi juridice de muncă, specifice conflictului de muncă dedus judecății. În acest sens art. 282. reglementează expres persoanele care pot fi părți în conflictele de muncă. În același sens art.3 din Legea nr.168/1999 prin care se definește noțiunea de conflict de muncă. Ca atare față de această părți acțiunea urmează a fi respinsă pe excepția lipsei calității procesual pasive.
Pe același considerente urmează a fi respinsă cererea de chemare în garanției, față de cadrul procesual de față definit ca și un conflict de muncă.
Calificând acest litigiu ca și un conflict de muncă, regulile de procedură ce se impun a fi urmate sunt cele prevăzute de Legea nr. 168/1999 și ca atare se va respinge ca neîntemeiată excepția tardivității acțiunii ridicate de pârâtul de ordinul 1, nefiind aplicabil art. 7 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
În raport cu ceilalți pârâți care față de prevederile legale sus enunțate justifică calitate procesuală pasivă, pe fondul cauzei, acțiunea reclamanților este neîntemeiată.
Astfel, potrivit art.25 alin.2 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru fondul pentru stimularea personalului din sistemul justiției reprezintă 75% din sumele obținute din recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat pentru desfășurarea proceselor penale, precum și din amenzile judiciare.
Conform alin.3 al art.25 din Legea nr.146/1997 repartizarea veniturilor pe beneficiar se face în baza unor norme interne aprobate prin ordin al ministrului justiției. Prin J nr.2404/c/2004 s-au aprobat Normele interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art.25 alin.2 din legea nr.146/1997.
Din analiza dispozițiilor cuprinse în Norme reiese faptul că principalele criterii de repartizare a stimulentelor au caracter exemplificativ iar nu limitativ, cea ce înseamnă că ordonatorul de credite este îndreptățit să evalueze și să stabilească la un moment dat necesitatea stimulării financiare pe baza unor criterii ce corespund obiectivelor fixate la un moment dat în politica de dezvoltare a sistemului judiciar( art.4 alin.39).
În speță, prin Ordinul Ministrului Justiției a nr.1921/C/2005 au fost acordate stimulente financiare" judecătorilor din cadrul judecătoriilor, care au o vechime cuprinsă între 0-3 ani, în sumă de 1700 RON".
Din conținutul acestui ordin reiese expres că a vizat doar anumitor categorii de personal din aparatul propriu al Ministerului justiției și din cadrul instanțelor judecătorești, nu și personalul auxiliar de specialitate din cadrul Ministerul Public, care oricum potrivit art. 70 alin.1 din Legea nr. 304/2004are un buget de salarizare distinct față de cel al Ministerului Justiției,
Faptul că reclamanți nu au fost recompensații în același timp cu celelalte categorii de personal nu justifică reținerea unui caz de discriminare potrivit nr.OG137/2000, în condițiile în care întreg personalul din sistemul justiției a beneficiat de stimulente financiare, la diferite intervale de timp, în temeiul unor ordine diferite.
Totodată, trimiterea făcută de reclamanții la Hotărârea nr.15/23.01.2006 a Consiliului Național pentru combaterea Discriminării prin care s-a constatat existența unei discriminării indirecte ca urmare a faptului că stimulentele au fost acordate judecătorilor din cadrul judecătoriilor, care au o vechime cuprinsă între 0 și 3 ani este lipsită de relevanță juridică în cauză, întrucât așa cum reiese din cuprinsul întregii motivării a acestei hotărârii discriminarea constă în aplicarea criteriului vechimii prin care au fost dezavantajații judecătorii care îndeplineau criteriile obiective pentru acordarea de stimulente, dar aveau o vechime mai mare de 3 ani și nici de cum nu a vizat categoria profesională personalului auxiliar de specialitate din care fac parte reclamanții. Astfel, D reține expres în considerentele hotărârii în discuție faptul că " criteriul vechimii reprezintă un criteriu aparent neutru ce dezavantajează judecătorii cu o vechime mai mare de 3 ani ca îndeplinesc criteriile obiective prevăzute de lege pentru a beneficia de acordarea stimulentelor salariale".
Pe de altă parte, stimulentul financiar nu este un drept conferit de lege cu caracter absolut, nu se confundă cu salariul definit de art.155, acordarea lui depinzând de o mulțime de factori ( ex. existența însăși a sumei, obiectivele urmărite de Ministerul Justiției la un moment dat, în politica sa de reformă a justiției, numărul personalului, calitatea activității desfășurate de acesta (performanțele individuale), criterii de performanță apreciate ca prioritare. Existența acestor factorii ce determină acordarea sau neacordarea premiului îi conferă un caracter incert, imposibil de prevăzut, astfel că nu putem vorbii de un drept-creanță certă, lichidă, exigibilă, deci nu este vorba de o creață " suficient stabilită pentru a fi considerată ca având o valoare patrimonială ocrotită de art. 1 din primul Protocol" și ca atare nici de o nesocotire a dispozițiilor invocate în acțiune. În acest sens, practica judiciară CEDO- cauza Caracas împotriva României din 29.06.2006; Kopecky Slovaciei; Hotărârea din 7 ianuarie 2004.
Față de cele ce preced, curtea va respingerii acțiunea formulată în cauză de reclamanții ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor și Direcția Generală a Finanțelor Publice
Continuarea minutei sentinței civile nr. 5/2008
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția tardivității acțiunii civile invocată de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții, -, C, -, -, toșți cu domiciliu procesual ales în A I, P-ța -, jud. A, împotriva pârâților Ministerul Public - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE cu sediul în B,-, sector 5 PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL ALBA IULIA cu sediul în A I, str. -, nr. 1, jud. A, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ALBA cu sediul în A I, p-ța - -, nr. 24, jud. A, T-STRUCTURA CENTRALĂ cu sediul în B
Respinge acțiunea civilă față de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI cu sediul în B,-, sector 5 și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B,-, sector 5, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice cu sediul în AI, -, jud. ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție împotriva MINISTERUL ECONOMIEI și FINANȚELOR
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 08 2008.
PREȘEDINTE: Ana Doriani - - | JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica - - |
Asistent judiciar, - - | Asistent judiciar, - - |
Grefier, |
Red.
Tehnored. 25.09.2008
Președinte:Ana DorianiJudecători:Ana Doriani, Manuela Stoica, Sebastian Nașcu Mihai Pașca Elena Truță
