Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 5/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5/
Ședința publică de la 23 Iulie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu Corina Florentina
Asistenți judiciari: - -
- -
Grefier șef sectie -
Pe rol judecarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, TRIBUNALUL BRAȘOV, CURTEA DE APEL BRAȘOV și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosar a fost depusĂ, prin serviciul registratură, cererea de amânare formulată de TRIBUNALUL BRAȘOV în vederea pregătirii apărării
Instanța, deliberând, respinge cererea de amânare formulată de TRIBUNALUL BRAȘOV, având în vedere că la fila 29 din dosarul Tribunalului se află întâmpinarea formulată de această parte în prezenta cauză, astfel că nu se justifică acordarea unui nou termen de judecată în vederea pregătirii apărării.
Se constată că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art 242 pct 2 Cod procedură civilă.
Față de excepțiile invocate prin întâmpinări de către pârâții MEF prin DGFP B, Curtea de APEL BRAȘOV și TRIBUNALUL BRAȘOV precum și față de motivele cererii de chemare în judecată, instanța rămâne în pronunțare.
CURT EA
Constată că prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. 2915/24.04.2008 inițial pe rolul Tribunalului Brașov, reclamanții, personal auxiliar - grefieri - în cadrul Tribunalului Brașov au solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV, Ministerul Economiei și Finanțelor B următoarele:
În motivarea cererii de chemare în judecată se invocă următoarele:
În conformitate cu dispozițiile legale invocate de reclamant - art.3 din Legea 444/2006,cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un spor de până la 15 % din salariul de bază".
Aplicarea acestor prevederi legale a fost extinsă, prin dispozițiile art.15 din OG 6/2007 și la alte categorii de funcționari publici, respectiv cei care funcționează în aparatul de lucru al Guvernului, în cadrul Administrației Președințiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrării Europene, Ministerul Economiei și Comerțului și Consiliul Legislativ.
Prevederile legale amintite sunt foarte clare și nu comportă nici o dificultate de interpretare stabilind în mod expres și limitativ categoriile de funcționari publici care sunt beneficiari ai sporului de confidențialitate și autoritățile care sunt obligate să acorde acest spor, magistrații și personalul auxiliar nefiind beneficiari ai acestor prevederi legale.
Ceea ce solicită, de fapt, reclamanții este ca instanța să le acorde sporul de confidențialitate în considerarea faptului că desfășoară activității ce presupun păstrarea secretului profesional.
Instanța de judecată poate însă să acorde despăgubiri în cazul în care ar constată existența unui tratament diferențiat, discriminatoriu între grefieri și celelalte categorii profesionale la care se face referire prin acțiune.( funcționarii publici din cadrul aparatului de lucru al Guvernului; din cadrul Administrației Președințiale, CNCD, Ministerul Integrării Europene.
În speța de față se invocă discriminări în sensul prevederilor OUG 137/2000.
Pârâții Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV și Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B au formulat întâmpinare prin care se invocă excepția lipsei calității procesual pasive, iar pe fond solicită respingerea acțiunii considerând că nu pot fi aplicate dispozițiile art. 1 alin. 2 și art. 4 din OG 137/2000.
Aceiași pârâți invocă excepția prescrierii dreptului material la acțiune pentru pretențiile aferente perioadei anterioară datei de 24.04.2005.
Analizând cu prioritate excepțiile lipsei calității procesuale pasive instanța constată următoarele:
Curtea de Apel a invocat această excepție pentru considerentul că nu a avut calitatea de ordonator de credite pe toată perioada pentru care reclamanții au ridicat pretenții, iar TRIBUNALUL BRAȘOVa invocat această excepție referindu-se la pretențiile unor reclamanți care nu aveau calitatea de personal auxiliar al acestei instanțe.
Excepțiile sunt nefondate. Calitatea procesuală trebuie raportată la obiectul cererii de chemare în judecată în integral sau, fără a-i limita întinderea în funcție de un anumit interval de timp pentru care se invocă un drept patrimonial personal.
În speță Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV și Ministerul Justiției au fost chemați în judecată ca și titulari ai obligației de plata despăgubirilor izvorâte din discriminarea invocată, în calitate e angajatori, ordonatori de credite, deci justifică existența excepției calității procesual pasive.
Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B invocă lipsa calității procesual pasive prin întâmpinarea formulată susținând că nu au raporturi de muncă cu reclamanții și nu poate fi obligat la plata drepturilor pretinse.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului Ministerul Economiei și Finanțelor, instanța, a reținut ca potrivit dispozițiilor din art. 118 din Legea nr. 304/2004 - privind organizarea judiciara, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțata de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit Legii nr.500/2002, Ministerul Economiei și Finanțelor, coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume, pregătește proiectele legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general, anual de execuție;
Astfel, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat și elaborarea proiectelor de rectificare a acestui buget, astfel ca se justifica chemarea sa în judecata pentru asigurarea mijloacelor financiare achitării drepturilor solicitate de reclamanți.
Excepția prescrierii dreptului material la acțiune invocată de pârâți pentru pretențiile anterioare datei de 24.04.2005 este întemeiată.
Cu respectarea termenului general de prescripție de 3 ani, reclamanții nu puteau pretinde decât pretențiile pe un interval de timp de maxim 3 ani anterior cererii de chemare în judecată având în vedere că acestea au natura unor pretenții periodice succesive.
În consecință pretențiile anterioare datei de 24.04.2005 sunt prescrise și drept consecință vor fi respinse.
În ceea ce privește pretențiile constând în despăgubiri reprezentând echivalentul sporului de 15% de confidențialitate, instanța constată că nu sunt fondate pentru următoarele considerente:
Reclamanții nu au beneficiat și nu beneficiază nici în prezent de drepturile salariale solicitate, neexistând un act normativ care să prevadă acordarea sporului de confidențialitate categoriei personal auxiliar - grefieri din cadrul instanțelor.
Este adevărat că acest spor a fost recunoscut prin lege unor categorii de funcționari publici, dar aceste dispoziții legale nu pot fi extinse și la categoria magistraților câtă vreme acest lucru nu este prevăzut expres în actul normativ respectiv (Legea 444/2006).
Nu poate fi reținută nici discriminarea față de funcționarii publici și față de personalul CDCD care beneficiază de acest spor deoarece aceste categorii de subiecte nu se află în situații comparabile, respectiv prestează activități diferite și beneficiază de legi de salarizare diferite.
De asemenea, nu sunt incidente nici prevederile art.2 alin.2 din OG nr. 137/2000 întrucât, nu este îndeplinită condiția situației comparabile, iar fără această premisă obligatorie nu se poate pune problema nici a criteriului de discriminare.
Nici faptul că reclamanții ar deține autorizație sau certificat de acces la informații clasificate nu poate substitui lipsa temeiului legal sau convențional al acordării sporului solicitat categoriei magistraților.
În altă ordine de idei pretențiile reclamanților au la bază premisa potrivit căreia dispozițiile legale invocate sunt discriminatorii întrucât încalcă principiul egalității instituit atât de Convenția României cât și de art. 23 din Declarația Universală a Dreptului Omului.
Cu privire la acest aspect Curtea reține că instanțele ordinare pot fi sesizate doar în legătură cu constatarea faptului că o lege este aplicată în mod discriminatoriu subiecților de drept cărora li se adresează, nefiind posibil să se solicite constatarea faptului că o lege este discriminatorie și nici extinderea aplicării ei altor subiecți de drept.
În situația în care un act normativ conține dispoziții discriminatorii cu privire la anumiți subiecți de drept, soluția legală este aceea de a invoca și a se constata neconstituționalitatea respectivei norme pe considerentul că încalcă principiul egalității instituit prin legea supremă. Doar Curtea Constituțională are competența legală de a aprecia că un text legal creează o discriminare și încalcă acest principiu, ca atare poate stabili modalitatea în care trebuie interpretat textul respectiv pentru a elimina încălcarea principiului egalității. În acest sens părțile sau instanțele ordinare din oficiu pot invoca excepția de neconstituționalitate în cadrul procesului pendinte.
În contextul în care norma legală invocată nu a fost declarată neconstituțională în perioada în care aceasta este în vigoare, instanțele ordinare au obligația de a respecta conținutul respectivei norme, în caz contrar actul de justiție căzând în derizoriu.
În plus, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a reținut prin Hotărârea nr.437/5.11.2007 în cadrul unei spețe similare că nu există aspecte care să intre sub incidența art.2 alin.1 din OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
Față de aceste considerente, atât pretențiile principale cât și pretențiile accesorii ale reclamanților vor fi respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei Curtea de APEL BRAȘOV, a pârâtului TRIBUNALUL BRAȘOV și a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B invocată de aceste părți.
Admite excepția prescrierii dreptului material la acțiune pentru pretențiile reclamanților aferente perioadei anterioare datei de 24.04.2005 și în consecință respinge pretențiile reclamanților, ca prescrise.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții susmenționați, în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV, Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B având ca obiect plata sporului de confidențialitate de 15%, acordarea reactualizărilor, înscriere drepturi în Cartea de Muncă, alocare fonduri, plata de dobânzi legale.
Definitivă.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 23 Iulie 2008
Președinte, - - | Judecător, Ptr. - - aflată în concediu legal semnează Vicepreședinte Instanță |
Cu votul consultativ al asistenților judiciari
- - - -
Grefier șef secție
-
Re AP 28.07.2008
Dact AG 29.07.2008/ 18 ex
Președinte:Anca PîrvulescuJudecători:Anca Pîrvulescu, Nicoleta Grigorescu Corina Florentina
