Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 547/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 547
Ședința publică din 5 mai 2009
PREȘEDINTE: Gheorghiu Neculai
JUDECĂTOR 2: Maierean Ana
JUDECĂTOR 3: Grapini Carmen
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin B, cu sediul în municipiul B,-, împotriva sentinței nr. 28 din 17 noiembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Suceava - secția conflicte de muncă și asigurări sociale - în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit reprezentanții pârâtului-recurent, pârâților-intimați Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Iași și reclamanta-intimată --.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea adresată Tribunalului Iași la data de 7 noiembrie 2007, reclamanta -- a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Iași, Curtea de Apel Iași și Ministerul Economiei și Finanțelor, obligarea acestora în solidar la plata actualizată, în favoarea acesteia, a sporului de stres în procent de 50% prevăzut de art. 47 din Legea nr. 56/1996, calculat la indemnizația brută, începând cu data de 02.08.2004 și până la data de 01.08.2005, conform dispozițiilor nr.OG 8/2007, ce abrogă dispozițiile Legii nr. 50/1996, precum și obligarea acestora la plata eventualelor cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că, potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, "Pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Ulterior, prin nr.OUG 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților a fost abrogat acest spor, nemaifiind prevăzut de noua lege de salarizare a magistraților.
Pentru personalul auxiliar de specialitate a rămas în vigoare însă dispozițiile Legii nr. 50/1996, aceste dispoziții fiind abrogate în momentul intrării în vigoare a nr.OG 8/2007, ordonanță ce reglementează salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor și parchetelor. Acesta este motivul pentru care acțiunea sa se limitează la a solicita acest spor doar motivul pentru care acțiunea sa se limitează la a solicita acest spor doar până la 01.01.2005.
Mai mult, la data stabilirii acestui drept în baza art. 47 din Legea nr. 50/1996, legiuitorul a avut în vedere anumite criterii de referință care rezidă din condițiile în care personalul din justiție își desfășoară activitatea, condiții ce sunt caracterizate de acesta ca fiind condiții de risc și suprasolicitare neuropsihică.
În opinia sa, aceste condiții nu s-au schimbat, ci dimpotrivă s-au acutizat, întrucât au crescut cerințele înfăptuirii actului de justiție în condiții de calitate și eficiență sporită.
În drept a invocat dispozițiile Legii nr. 50/1996 și OG8/2007.
Prin sentința nr. 2321 din 12 decembrie 2007, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Iașia declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului Botoșani, reținând că, potrivit art. 284 din Codul muncii, cererile referitoare la judecarea conflictelor de muncă se adresează instanței competente, conform Codului d e procedură civilă, în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul.
Ori, în speța de față, reclamanta își are domiciliul în județul B, astfel încât, raportat la dispozițiile legale menționate anterior, instanța a reținut că excepția necompetenței materiale a Tribunalului Iași este întemeiată.
Învestit cu soluționarea cauzei, Tribunalul Botoșani, prin încheierea din 2 iulie 2008, în temeiul dispozițiilor art. II alin. 2 din nr.OUG 75/2008, a scos cauza de pe rol și a trimis-o, spre competentă soluționare, Curții de Apel Suceava - Secția litigii de muncă și asigurări sociale.
La Curtea de Apel Suceava cauza a fost înregistrată sub nr- din 12 septembrie 2008.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat total și expres prin art. I pct. 42 din nr.OG 83/2000, ordonanță aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Județeană B, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că nu are calitatea de ordonator principal de credite, acestuia revenindu-i, potrivit legii, doar obligația de aprobare/avizare a statelor astfel întocmite.
Curtea de Apel Suceava - secția conflicte de muncă și asigurări sociale - prin sentința nr. 28 din 17 noiembrie 2008 a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor; a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta - în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Iași, Curtea de Apel Iași și Ministerul Economiei și Finanțelor; a obligat pârâții să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, calculat la indemnizația brută lunară pentru perioadele 8.11.2004 - 4.02.2005 și 21.07.2005 - 31.07.2005, actualizate în raport de indicele de inflație la data plății.
Instanța de fond, analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, a constatat că aceasta nu este fondată.
Conform art. 7 din nr.HG 83/2005, privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, acesta este ordonator principal de credite, iar potrivit Legii nr. 500/2002 și nr.HG 208/2005, Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar.
Astfel, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectului ordonatorilor de credite, precum și elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
În aceeași idee, art. 1 din nr.OG 22/2002, aprobată prin Legea nr. 288/2002, prevede că executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Cât privește fondul cauzei, curtea a constatat că acțiunea este întemeiată doar în parte.
Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 republicată, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Prin art. 1 pct. 42 din nr.OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat expres.
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a stabilit, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la îndemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Articolul 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă prevede că dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanță.
La termenul de judecată din 23 aprilie 2008, din oficiu, Tribunalul Botoșania ridicat excepția prescrierii dreptului la acțiune pentru perioada 2.08.2004 - 7.11.2004.
S-a pus în discuție data introducerii acțiunii, aceasta fiind 7 noiembrie 2007, în raport de termenul de 3 ani prev. de art. 283 alin. 1 lit. c Codul muncii, conchizându-se că, pentru perioada 2.08.2004 - 7.11.2004, pretențiile reclamantei sunt prescrise.
Cum încheierea pronunțată la data de 23 aprilie 2008 nu a fost atacată, eventualele critici asupra soluției date în ce privește rezolvarea excepției pot fi formulate pe calea recursului odată cu fondul.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul Ministerul Finanțelor Publice - prin B prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și a cerut admiterea recursului și în rejudecare pe fond a cauzei respingerea ca nefondată a cererii de chemare în judecată a Ministerului Finanțelor Publice.
Ministerul Economiei și Finanțelor susține că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină și este lipsită de temei legal. că el n-are calitate procesuală pasivă, deoarece n-are calitate de ordonator principal de credite, care este Ministerul Justiției.
Prin încheierea din data de 26 septembrie 2007, Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale, având în vedere cererile de abținere în soluționarea acestui litigiu formulate de judecătorii instanței, care au susținut că se află în raporturi de serviciu cu unele părți din cauză, a scos de pe rol și l-a trimis Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea cererilor de abținere.
Înalta Curte de Casație și Justiție - secția civilă și de proprietate intelectuală, prin încheierea nr. 2315 dată în ședința camerei de consiliul de la 3 aprilie 2008, a admis cererea de abținere formulată de judecătorii Curții de Apel Iași și a trimis cauza spre soluționare la Curtea de Apel Suceava.
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, Curtea de Apel Suceava constată că recursul Ministerului Economiei și Finanțelor - care, în drept, poate fi încadrat în art. 304 pct. 7 și 9 Cod proc. civilă este nefondat.
Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuală pasivă, aceasta derivând din art. 15 din nr.OG 83/2005, art. 118 din legea nr. 304/2004 și din art. 19 din Legea nr. 500/2002, precum și din art. 3 alin. 1 pct. 2 din HG208/2005.
Potrivit art. 118 din Legea nr. 304/2004, activitatea instanțelor și a parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Articolul 19 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice prevede că acest minister coordonează acțiunile care sunt în responsabilitate Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de esențe.
Deosebit, potrivit art. 3 alin. 1 din nr.HG 208/2005, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Economiei și Finanțelor, între alte atribuții, figurează și aceea privind elaborarea proiectului bugetului de stat și legii respective și suportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de notificare a bugetului de stat, operând rectificările necesare.
În absența aprobării rectificării bugetelor cu sumele necesare, ordonatorii de credite se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata drepturilor bănești stabilite prin hotărâri judecătorești.
Cum recursul este nefondat, în temeiul art. 312 din Codul d e procedură civilă el urmează să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin B, împotriva sentinței nr. 28 din 17 noiembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Suceava - secția conflicte de muncă și asigurări sociale - în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 5 mai 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond
Tehnored.
Ex. 2/21.05.2009
Președinte:Gheorghiu NeculaiJudecători:Gheorghiu Neculai, Maierean Ana, Grapini Carmen
