Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 553/2009. Curtea de Apel Bacau

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE

CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.553

ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2009

PREȘEDINTE: Jănică Gioacăș judecător

- - - - - judecător

- - - judecător

GREFIER - POLITIC &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

La ordine a venit spre soluționare recursul civil promovat de recurenții-reclamanți, și, împotriva sentinței civile nr.207 din 28 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, învederând instanței că s-au depus la dosarul cauzei, prin Compartiment Arhivă, la data de 12.05.2009, concluzii scrise de către recurenta-reclamantă prin care solicită și judecarea cauzei în lipsă potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă, la care a atașat copia minutei deciziei nr.46/15.12.2008 pronunțată de în dosarul nr.27/2008, filele 20-22 dosar, iar la fila 23 dosar, recurenta-reclamantă solicită judecarea cauzei în lipsă, după care:

Nemaifiind chestiuni prealabile, instanța având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și trece la deliberare.

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursului civil de față, constată că:

Prin sentința civilă nr.207 din 28 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților,Curtea de APEL BACĂU, Tribunalul Bacău,Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Prin cererea formulată s-a solicitat de reclamanții și alții în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției B, Curtea de APEL BACĂU, Tribunalul Bacău și Ministerul Finanțelor Publice B - acordarea drepturilor reprezentând sporul de până la 15 % începând cu luna octombrie 2004 și până la data ieșirii la pensie a fiecărui reclamant.

S-a solicitat stabilirea acestui drept și pentru viitor întrucât pensiile de serviciu ale foștilor magistrați se corelează cu salariile magistraților aflați în activitate conform art. 85 (2) Legea 303/2004.

S-a mai solicitat plata acestor drepturi în valoare actualizată cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului și până la data executării, obligația pârâților să efectueze mențiunile corespunzătoare cu cărțile de muncă și emiterea de adeverințe în vederea recalculării pensiei.

În motivare s- arătat că: - prin Legea 444/2006 pentru aprobarea OG 19/2006 - privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și judecătorilor publici cu statut special din instituțiile de apărare națională, ordine publică, siguranță națională s-a prevăzut "pentru păstrarea confidențialității în legătura cu informațiile clasificate acordarea sporului de confidențialitate de 15 %".

Prin OG 6/2007 - art.15 (1) privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale și altor drepturi ale funcționarilor publici s-a prevăzut ca acest spor se acordă și altor categorii de funcționari publici.

Ulterior acest drept s-a acordat conform art.20 (3) Legea 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor astfel cum a fost modificat prin Legea 405/2002 și categoriei de personal din cadrul Oficiului Național de prevenire si combatere a Spălării banilor.

Este evidentă voința legiuitorului de a acorda acest spor tuturor categoriilor care manipulează informații clasificate.

S-a arătat de reclamanți că în calitatea de foști magistrați au gestionat astfel de informații și ca atare sunt îndreptățiți la acordarea acestui spor.

În temeiul art.21 (3) OUG 137/2000 s-a solicitat citarea în cauza a CNCD -B pentru opozabilitate. În drept s-au invocat dispozițiile art.21 OUG 137/2000, art. 3 Legea 656/2002, art.3 OG 19/2006.

Prin întâmpinarea depusă la dosar s-a invocat de către B excepția lipsei calității procesuale pasive - întrucât între aceasta instituție și reclamanți nu există raporturi juridice de natură a crea în sarcina acestei instituții obligația de plată a pretențiilor reclamate.

Ministerul Justiției prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea acțiunii întrucât drepturile reclamate nu sunt reglementate de lege, procedând în sens contrar instanțele și-ar aroga atribuții de legiferare, imixtiune de nepermis în sfera de atribuții a autorității legiuitoare.

La dosar s-au depus deciziile de pensionare filele 87- 116 dosar fond.

Analizând actele și lucrările dosarului s-a constatat:

Potrivit dispozițiilor OUG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare; prin discriminare se înțelege: "orice deosebire, excludere restricție sau preferință pe bază de rasă naționalitate precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate a drepturilor omului și libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.

Dispozițiile art.1 OUG 137/2000 fac referire la persoane aflate în situații comparabile, deci pentru a se stabili existenta unei discriminări este necesar să se stabilească că persoanele aflate în situații analoage sau comparabile în materie, beneficiază de un tratament preferențial.

În speță, conținutul concret diferit al atribuțiilor de serviciu ale magistraților față de alte categorii profesionale, precum și sistemele diferite de salarizare ale diverselor categorii profesionale fac să nu poată fi reținută o situație comparabilă între categorii profesionale distincte - magistrați, funcționari publici, demnitari, alți salariați.

Diferența de tratament instituită prin reglementările care guvernează sistemul de salarizare al diverselor categorii profesionale are o justificare obiectivă având în vedere deosebirile dintre aceste grupuri.

Salarizarea magistraților este diferită de cea a altor categorii profesionale diferențierea fiind motivată de locul și rolul justiției în statul de drept, de răspunderea, complexitatea și riscurile funcției, incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de lege, ori lipsa unui drept suplimentar nu este de natura a presupune această categorie într-o situație discriminatorie.

Prin mai multe decizii, Curtea Constituțională a reținut faptul că principiul egalității în fata legii nu presupune uniformitate, așa dar stabilirea unor reglementări diferențiate pentru persoane aflate în situații diferite nu constituie existenta unei discriminări.

Prin decizia 108/14.II.2006 Curtea Constituționala s-a reținut că. "Legiuitorul este în drept să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de baza premii periodice și alte stimulente, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă".

Față de situația reținută, instanța având în vedere situațiile deosebite în care se găsesc diferitele categorii de salariați a apreciat că acțiunea formulata de reclamanți este nefondată și în consecință nefiind incidente dispozițiile art.21 OUG 137/2000 Legea 656/2002 OG 19/2006 - respins-o ca nefondată.

Având în vedere soluția pronunțată instanța a respins și excepția lipsei calității procesuale pasive Ministerului Finanțelor Publice B ca lipsită de interes.

Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs reclamanții și în motivare, se susține că situația reținută de prima instanță nu corespunde realității.

Arată recurenții că potrivit art.99 din Legea nr.303/2004, magistrații au obligația de a păstra secretul deliberării, a confidențialității lucrărilor, a secretului profesional și, ca atare, se justifică acordarea sporului de 15% care a fost acordat și altor categorii de salariați ce exercită funcții care implică un caracter conflictual. De asemenea, potrivit dispozițiilor art.6 alin.3 Codul Muncii pentru muncă egală este interzisă orice discriminare, principiul fiind înscris și în art.1 din OUG nr.137/2000.

Ca atare, mai arată recurenții, sporul de confidențialitate solicitat se cuvine și magistraților, dat fiind faptul că aceștia lucrează și cu informații cu caracter confidențial, iar pronunțarea sentinței recurate încalcă dreptul la un proces echitabil garantat de art.6 din CEDO.

Prin întâmpinarea formulată, Ministerul Justiției a solicitat respingerea recursului.

Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de către recurenți și ținând seama și de dispozițiile art.304 și 329 Cod procedură Civilă, Curtea găsește recursul întemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Sporul de confidențialitate de 15% calculat la salariul de bază nu este prevăzut în actele normative care reglementează drepturile salariale pentru magistrații și personalul auxiliar de specialitate din sistemul justiției.

Acest spor însă, trebuie să fie acordat tuturor salariaților indiferent de posturile și funcțiile pe care le ocupă și de domeniul în care își desfășoară activitatea atâta timp cât lucrează efectiv în condițiile prevăzute de legea care reglementează plata sporului. Drepturile și obligațiile magistraților sunt reglementate prin Legea nr.303/2004, Legea nr.317/2004 și Legea nr.304/2004 precum și hotărârea nr.144/2005 al Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste acte normative impune imperativ obligația profesională de confidențialitate.

Ca atare magistrații care nu primesc spor de confidențialitate pe motiv că actele normative care reglementează salarizarea acestora nu prevăd acordarea acestui spor au dreptul la despăgubiri în condițiile art.27 alin.1 din OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare și ale art.1 din Protocolul 12 adițional la CEDO.

În acest sens s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.46 din 15.12.2008 - dosar nr.27/2008 pronunțată în recursul în interesul legii și această decizie este obligatorie pentru instanțe.

Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor se constată a fi neîntemeiată, având în vedere că potrivit art.1 din OUG nr.22/2002 art.15 din HG nr.83/2005 și art.19 din Legea nr.500/2002, pârâtului îi sunt conferite atribuții importante privind finanțele publice în sensul coordonării acțiunilor care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și care se referă la pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare bugetară, ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție și a executării obligațiilor bugetare în temeiul titlurilor executorii.

În atare situație, în baza art.312 Cod procedură civilă și văzând și art.329 Cod procedură civilă urmează a fi admis recursul, a fi modificată în tot sentința recurată în sensul admiterii în parte a acțiunii, respectiv a acordării de despăgubiri raportat la data încetării raporturilor de muncă.

Pe cale de consecință, vor fi obligați pârâții Curtea de APEL BACĂU și Tribunalul Bacău să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă și să emită adeverință de salarizare pentru fiecare reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul promovat de recurenții-reclamanți, și, împotriva sentinței civile nr.207 din 28 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.

Modifică în tot sentința recurată.

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.

Admite în parte acțiunea.

Obligă pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL BACĂU și Tribunalul Bacău, să plătească reclamanților sporul de confidențialitate de 15% începând cu luna noiembrie 2004 și până la data ieșirii la pensie a fiecăruia dintre reclamanți, sume actualizate cu indicele de inflație la data executării.

Obligă pârâții Curtea de APEL BACĂU și Tribunalul Bacău să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă și să emită o nouă adeverință de salarizare pentru fiecare reclamant.

Obligă Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor de mai sus.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 13.05.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Jănică Gioacăș, Petrina Manuela Aștefănesei, Sorina

Pt.judecător aflat în

PREȘEDINTE INSTANȚĂ, GREFIER,

Politic

Red.sent. A,

Red.dec.

Tehn.red.

12.06.2009

Președinte:Jănică Gioacăș
Judecători:Jănică Gioacăș, Petrina Manuela Aștefănesei, Sorina

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 553/2009. Curtea de Apel Bacau