Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 556/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi salariale ale personalului din justiție -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 556
Ședința publică de la 6 mai 2009
PREȘEDINTE: Dumitraș Daniela
JUDECĂTOR 2: Plăcintă Dochița
JUDECĂTOR 3: Timofte Cristina
Grefier: - -
Pe rol, pronunțarea asupra recursurilor formulate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în B,-, sector 5 și Ministerul Economiei și Finanțelor prinDirecția Generală a Finanțelor Publice a Județului, cu sediul în mun. S,-, județul S, împotriva sentinței nr. 49 din 24 noiembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Suceava - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosar nr-.
Dezbaterile în fond asupra recursurilor de față au avut loc în ședința publică din data de 30 aprilie 2009, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta decizie și când curtea, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de astăzi, 6 mai 2009.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin cererea înregistrată sub nr- la Curtea de Apel Suceava, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Guvernul României, Ministerul Justiției, Tribunalul Suceava, Curtea de Apel Suceava, Ministerul Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța pârâții să fie obligați la acordarea creșterilor salariale prevăzute de nr.OUG 10/2007 art. 1 al. 1, în cele 3 etape, astfel: cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007, față de nivelul din luna decembrie 2006; cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007, față de nivelul din luna martie 2007, cu 11 % începând cu data de 1 octombrie 2007; față de nivelul din luna septembrie 2007. De asemenea, a mai solicitat ca aceste creșteri salariale aplicate valorii de referință sectorială să fie actualizate cu indicele de inflație de la data când trebuiau acordate și până la plata efectivă și obligarea pârâtului Tribunalul Suceava de a efectua mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă.
În motivare, reclamanta arătat că prin Ordonanțelor Guvernului României nr. 6, 10, 11 din 2007 s-au prevăzut creșteri salariale ale funcționarilor publici, personalului salarizat potrivit nr.OUG 24/2000, privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalul salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998, privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, precum și pentru personalul didactic din învățământ salarizat potrivit Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.
A mai arătat că prin toate aceste acte normative s-au prevăzut creșteri salariale pentru personalul din sectorul bugetar, astfel că prin excluderea sa de la creșterile salariale acordate celorlalte categorii de personal din cadrul sectorul bugetar s-a creat un caz de discriminare.
Astfel, potrivit Ordonanței nr. 8 din 24 ianuarie 2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, Guvernul nu a făcut altceva decât să reglementeze salarizarea și alte drepturi ale personalului de specialitate criminalistică și ale personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice și al laboratoarelor de expertize criminalistice, precum și ale personalului de instruire fără specialitate juridică și ale personalului care ocupă funcții auxiliare din cadrul Institutului Național al Magistraturii și al Școlii Naționale de Grefieri, prin inițierea unei modalități de salarizare, aprobată ulterior prin lege, fapt ce a făcut să abroge în totalitate Legea 50/1996 cu modificările ulterioare, lege ce reglementa salarizarea personalului sus-menționat.
Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Justiției a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că nu deține atribuții în domeniul stabilirii politicii salariale.
Pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive. A arătat că nu poate fi chemat în judecată în calitate de pârât deoarece Consiliului, conform art. 16-20 din nr.OG 137/2000, republicată, este instituția abilitată și investită prin lege să aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare pe teritoriul României, să constate și sancționeze contravențiile prevăzute de nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu toate completările și modificările ulterioare, având competența materială de a se pronunța cu privire la săvârșirea tuturor faptelor de discriminare prin orice metodă și în orice domeniul de activitate.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, prin S, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând în motivare că nu are în speță calitatea de ordonator de credite, nerevenindu-i potrivit legii decât obligația de monitorizare a cheltuielilor de personal prevăzute în bugetul de stat, iar obligația de stabilire a salariilor de bază, a criteriilor, a sumelor necesare pentru cheltuielile de personal și de acordare a drepturilor bănești cuvenite revine ordonatorului de credite bugetare, respectiv Ministerului Justiției.
În concluzie, nu sunt îndeplinite condițiile pentru chemarea în judecată a Ministerului Economiei și Finanțelor sub aspectul acordării, calculării și plății creșterilor salariale prevăzute de nr.OG 10/2007, întrucât obiectul acțiunii vizează plata unor drepturi salariale datorate de pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Suceava și Tribunalul Suceava.
Pârâtul Guvernul României, prin întâmpinare, a invocat excepția necompetenței materiale a instanței precizând că potrivit dispozițiile art. 136 și art. 158-160 Cod procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare, necompetența este de ordine publică atunci când pricina este de competența unei instanțe de alt grad și poate fi invocată pe cale de excepție, în tot cursul judecății, chiar înaintea instanței de recurs.
De asemenea, a invocat excepția lipsei capacității juridice civile a Guvernului României și a cerut respingerea acțiunii față de această autoritate ca fiind inadmisibilă.
A arătat că acest organ colegial, fără personalitate juridică, care este alcătuit din Primul - Ministru, miniștri și alți membri stabiliți prin legea organică, poate sta în justiție, în calitate de pârât, numai în litigiile de contencios administrativ, atunci când este contestată legalitatea actelor administrative pe care le adoptă în exercitarea atribuțiilor și competențelor sale legale, în acest caz fiind în prezența unei capacități juridice speciale de drept public, fundamentată pe prevederile constituționale menționate anterior și pe dispozițiile legii speciale de organizare și funcționare.
Curtea de Apel Suceava, prin sentința nr. 49 din 24.-, a respins excepția necompetenței materiale a instanței invocată de pârâtul Guvernul României. A admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Guvernul României și a respins acțiunea față de acest pârât.
Prin aceeași hotărâre a admis acțiunea formulată de reclamanta și, în consecință a obligat pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Suceava, Ministerul Economiei și Finanțelor să plătească reclamantei drepturile salariale prevăzute de art. 1 al. 1 din nr.OG 10/2007 după cum urmează: 5% începând cu 01.01.2007, în raport de luna decembrie 2007; 2% începând cu 1.04.2007, în raport de luna martie 2007 și 11% începând cu 1 octombrie 2007, în raport de luna septembrie 2007, actualizate în raport de indicele de inflație la data plății. S-a dispus efectuarea cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, prin discriminare se înțelege "orice deosebire, excludere sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate -, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice".
În conformitate cu dispozițiile art. 1 din același act normativ "exercitarea drepturilor enunțate în cuprinsul prezentului articol privește persoane aflate în situații comparabile".
OG 10/2007, în art. 1, prevede majorarea în 3 etape a salariilor de bază personalului bugetar salarizat potrivit OG24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor II și III din Legea 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază din sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, după cum urmează: cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007, față de nivelul din luna decembrie 2006; cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007, față de nivelul din luna martie 2007; cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007, față de nivelul din luna septembrie 2007.
În conformitate cu dispozițiile art. 1 din OG16/2007 "în anul 2007, valoarea de referință sectorială prevăzută în anexele 1 și 2 din Legea 495/2004 privind salarizarea și alte drepturi bănești ale personalului din administrația centrală a Ministerului Afacerilor Externe și de la misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești din străinătate - se majorează în 3 etape, după cum urmează:
a) cu 2,5% începând cu 1 ianuarie 2007, față de nivelul din luna decembrie 2006;
b) cu 2,5% începând cu data de 1 aprilie 2007, față de nivelul din luna martie 2007;
c) cu 8% începând cu data de 1 octombrie 2007, față de nivelul din luna septembrie 2007".
Prin OG27/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 la Curtea de Conturi a României se prevede, de asemenea, majorarea în aceleași trei etape cu procente de 2%, 5%, respectiv 11% a coeficienților de multiplicare prevăzuți pentru controlorul financiar.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției și Libertăților.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a reiterat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că nu are calitatea de ordonator de credite, nerevenindu-i, potrivit legii, decât obligația de monitorizare a cheltuielilor de personal prevăzute în bugetul de stat, însă obligația de stabilire a salariilor de bază, a criteriilor, a sumelor necesare pentru cheltuielile de personal și de acordare a drepturilor bănești cuvenite revine ordonatorului de credite bugetare, respectiv Ministerului Justiției.
Pe fondul cauzei, a arătat că acordarea creșterilor salariale numai unei anumite categorii de persoane din sectorul bugetar, categorie din care nu face parte reclamanta, nu are natura unei măsuri discriminatorii în raport cu prevederile art. 2 al. 1 și art. 4 din nr.OG 137/2000.
În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe prevederile art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod procedură civilă.
Pârâtul Ministerul Justiției prin recursul formulat a criticat sentința invocând dispozițiile art. 304 pct. 4 și 9 Cod procedură civilă,
În dezvoltarea motivelor de recurs a susținut depășirea de către instanța de fond a atribuțiilor puterii judecătorești, precizând că reclamanta este salarizată în temeiul unei legi speciale, neputând beneficia de alte drepturi care nu sunt prevăzute în mod expres de legea specială în favoarea sa.
În consecință, instituirea acestor drepturi în beneficiul unei categorii profesionale salarizate de la bugetul de stat și neprevederea ori prevederea în alt cuantum în beneficiul altei categorii profesionale reprezintă o problemă de legiferare.
Precizează că în considerarea dispozițiilor deciziei nr. 820 din 3.07.2008 a Curții Constituționale Parlamentul și, prin delegare legislativă, în condițiile art. 115 din Constituție, Guvernul au competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală. Instanțele judecătorești nu au o asemenea competență, misiunea lor fiind aceea de a realiza justiția, adică de a soluționa, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existența, întinderea și exercitarea drepturilor lor subiective.
În dezvoltarea motivului de casare reglementat de dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, s-a arătat că în condițiile în care prin nr.OG 8/2007, aprobată prin Legea nr. 247/2007, legiuitorul a acordat personalului auxiliar de specialitate creșteri salariale pentru anul 2007, în trepte, prin majorarea coeficienților potrivit anexei 1, b și c, începând cu 1 ianuarie 2007 - 31 martie 2007, 1 aprilie 2007 - 30 septembrie 2007 și respectiv cu 1 octombrie 2007, nu pot beneficia și de drepturile altor categorii profesionale.
Examinând recursurile, prin prisma motivelor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că acestea sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, prin S, se constată că acest pârât are legitimare procesuală pasivă, întrucât în conformitate cu dispozițiile art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind funcțiile publice coroborate cu ale art. 3 al. 1 pct. 2 din HG208/2005, Ministerul Economiei și Finanțelor elaborează proiectul bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
În lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare și alimentării cu fonduri a conturilor Ministerului Justiției de către Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, C dintâi este practic în imposibilitatea de a achita sumele la care ar fi obligat prin prezenta hotărâre.
Așa fiind, pentru asigurarea forței executorii a hotărârii judecătorești, Ministerul Economiei și Finanțelor justifică calitate procesuală pasivă, din perspectiva obligării acestuia la rectificarea bugetului cu sumele necesare reparării prejudiciului suferit de reclamantă.
Referitor la celelalte motive de recurs invocate de recurenți se rețin următoarele:
Reclamanta face parte din personalul auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Suceava și nu a beneficiat de majorările salariale solicitate în prezenta cauză în raport de celelalte categorii de salariați ai statului.
Majorările salariale acordate prin OG10/2007, OG16/2007 și OG27/2007 nu au avut în vedere atribuțiile specifice fiecărei funcții în parte, ci deprecierea monedei naționale și scăderea nivelului de trai ca urmare a inflației, efectele negative ale acestora fiind resimțite de către fiecare salariat al statului și nu numai de categoriile care au beneficiat de aceste majorări.
Astfel, se reține că aceste majorări salariale nu au fost stabilite în considerarea condițiilor specifice de numire, funcționare și eliberare din funcție sau mai ales a atribuțiilor profund diferite pe care le au anumite categorii de persoane.
În aceste cazuri, legiuitorul poate stabili drepturi diferite, drepturi care sunt indisolubil legate de rolul, răspunderea, complexitatea și privațiunile inerente fiecărei funcții în parte și fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului egalității reglementat de art. 16 din Constituție și de reglementările internaționale.
Ori, în condițiile în care nu au fost avute în vedere aceste criterii, ci deprecierea monedei naționale și scăderea nivelului de trai, resimțite de fiecare categorie profesională, indiferent de nivelul salariului sau de creșterile salariale de care ar fi beneficiat, reține Curtea că în mod corect prin hotărârea primei instanțe au fost acordate reclamantei creșterile salariale prevăzute de OG10/2007.
Pentru aceste considerente se conchide că motivul de recurs vizând dispozițiile art. 304 pct. 4 Cod procedură civilă nu este dat în cauză. Cum hotărârea pronunțată de prima instanță respectă exigențele textelor de lege aplicabile în cauză, se conchide că nu este incident nici motivul de recurs reglementat de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă
Față de aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, urmează să respingă recursurile ca nefondate.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile formulate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în B,-, sector 5 și Ministerul Economiei și Finanțelor prinDirecția Generală a Finanțelor Publice a Județului, cu sediul în mun. S,-, județul S, împotriva sentinței nr. 49 din 24 noiembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Suceava - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 6 mai 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond. /
Tehnored.
Ex. 2
29.05.2009
Președinte:Dumitraș DanielaJudecători:Dumitraș Daniela, Plăcintă Dochița, Timofte Cristina
