Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 58/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ -. 58/2008
Ședința publică de la 16 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alina Lodoabă Monica Maria Mureșan vicePREȘEDINTE: Alina Lodoabă Monica Maria Mureșan
Curtea de APEL ALBA IULIA
- - - - JUDECĂTOR 2: Mihai Pașca Sebastian Nașcu Ioana Cibu Mirea
- - - asistent judiciar
- - - asistent judiciar
- - - - grefier
Pe rol se află soluționarea acțiunii civile formulate de reclamanții, u, -, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Sibiu.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care instanța, față de împrejurarea că părțile solicită judecarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei civile de față;
Prin cererea întregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu sub dosar nr- și trimisă instanței noastre spre soluționare în temeiul art.II alin 1 și 2 din OUG 75/2008 reclamanții, u, i, -, judecători, oți cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura la locul de muncă Judecătoria Mediaș, Str. -, -.10, jud. Sibiu au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției cu sediul în B,-, sector 5, Curtea de Apel Alba -lulia, cu sediul în A lulia, nr.l, ordonator secundar de credite și Tribunalul Sibiu, cu sediul în Sibiu,-, ordonator terțiar de credite, solicitând;
- obligarea pârâților la încheierea anuală pentru fiecare dintre reclamanți a asigurărilor pentru risc profesional, pentru viață, sănătate și bunurile afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau in legătură cu acestea, în limita veniturilor pentru anii lucrați în aceste funcții de către reclamanți, dar nu în mai mult de 15 ani de activitate, conform dispozițiilor art.78 alin.I din Legea nr.303/2004 republicată, sub sancțiunea aplicării unor daune cominatorii de 100 lei pe zi de întârziere pentru fiecare reclamant.
În motivarea cererii reclamanții au susținut următoarele argumente:
În calitate de judecători, beneficiază de dispozițiile art.78 al.l din Legea nr.303/2004 - republicață care prevăd ca judecătorii și procurorii beneficiază de asigurare pentru risc profesional, realizată din fondurile bugetare ale înaltei Curți de Casație și Justiție, ale Ministerului Justiției, Ministerului Public sau, în cazul judecătorilor și procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apărării Naționale, pentru viață, sănătate și bunuri, dacă sunt afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, în limita veniturilor pentru anii lucrați în aceste funcții, dar nu în mai mult de 15 ani de activitate".
Deși al.3 al aceluiași articol stipulează că "asigurarea prevăzută la alin.1 se realizează în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii", la mai mult de 3 ani de la intrarea în vigoare a actului normativ nu a fost adoptată încă hotărârea de guvern care să reglementeze condițiile în care magistrații beneficiază de asigurare.
Pasivitatea Guvernului României nu poate lipsi de efecte juridice textul legal imperativ reprodus anterior întrucât, așa cum prevede art.3 din Decretul nr.31/1954, "drepturile civile sunt ocrotite de lege și pot fi exercitate numai potrivit cu scopul lor economic și social", iar dreptul la asigurare recunoscut de către legiuitor magistraților prin art. 78 al. 1 din Legea nr.303/2004 republicatăconstituie un bun al acestora in interesul art. l din primul Protocoladițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentaleratificată prin Legea nr.30/18.05.1994 potrivit căruia "orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiilor generale ale dreptului internațional".
Nu se poate conchide că neadoptarea până în prezent a unei hotărâri care sa prevadă normele de aplicare, este de natură a nega dreptul magistratului la beneficiul despăgubirii prevăzute de art. 78 alin. 1, întrucât acesta - dreptul - derivă direct din lege.
Mai mult decât atât, normele de tehnica legislativa prevăd instituțiile SUSPENDĂRII si, or, in cauza nu exista nici un act normativ care sa fi suspendat sau abrogat dispozițiile art 78 alin.1 din egea 303/2004. Invocarea faptului ca nu exista norme de aplicare a dispozițiilor arătate mai sus echivalează cu o prevalare de instituția suspendării,ceea ce e inacceptabil în lipsa unui act normativ care să suspende dispozițiile respective.De altfel, nu poți invoca in apărare propria culpa. (inițiativa elaborării actului normativ aparținea )
In aceste condiții, intervenția instanțelor de judecată este singura modalitate juridică prin care putem obține valorificarea drepturilor legitime,pentru a putea beneficia și in fapt, iar nu doar in drept,de protecția specială recunoscută de legiuitor în considerarea riscurilor specifice ce decurg din exercitarea profesiei de magistrat. Totodată s-a invederat că societățile de asigurare nu încheie asigurări pentru risc profesional cu magistrații care doresc sa se asigure (facultativ) motivând ca nu au acest,pachet" de asigurări.
Prin întâmpinare pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa solicitat respingerea acțiunii reclamanților pentru lipsa calității procesuale pasive ca urmare a faptului că aceasta nu are nici o competență legată de încheierea asigurărilor de risc profesional.
Pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerii acțiunii reclamanților motivat de faptul că textul de lege invocat nu le consacră acestora dreptul de a obține încheierea unor forme de asigurare tipice ci, dreptul de a beneficia în cazul producerii unui a dintre riscurile asigurate de despăgubiri. Se mai susține că acest drept există indiferent de adoptarea sau nu a hotărârii de guvern și că instanța nu se poate substitui guvernului pentru a adopta o normă.
Deliberând asupra cererii prin prisma motivelor invocate Curtea reține următoarele:
Reclamanții au calitatea de judecători în cadrul Judecătoriei Mediaș așa cum rezultă din adeverința nr.265/ 06 03 2008.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către Curtea de APEL ALBA IULIA aceasta urmează să fie admisă. Astfel cum rezultă din textul de lege invocat de reclamanți în susținerea cererii lor, pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA nu are nici o obligație legată de acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate judecătorilor în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.
Potrivit dispozițiilor atr.78 din Legea 303/2004:
Art. 78 - (1) Judecătorii și procurorii beneficiază de despăgubiri acordate din fondurile bugetare ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, ale Ministerului Justiției, Ministerului Public sau, în cazul judecătorilor și procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apărării, în cazul în care viața, sănătatea ori bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.
(2) Despăgubirile prevăzute la alin. (1) se acordă în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Textul de lege sus-citat prevede dreptul reclamanților de a beneficia de "despăgubiri" în situațiile expres și limitativ prevăzute de acesta. Dreptul la repararea pagubei cauzate prin acte ce afectează viața, sănătatea sau bunurile în exercitarea atribuțiilor de serviciu ori în legătură cu aceasta nu presupune neapărat încheiere unui contract de asigurare așa cum susțin reclamanții.
Este adevărat că până în prezent Guvernul nu a emis o Hotărâre în care să detalieze modul de acordare a despăgubirilor însă lipsa acestei hotărâri nu poate să facă inoperant dreptul reclamanților la despăgubiri, în condițiile dreptului comun, în lipsa unor reglementări speciale, în situația în care vreunul dintre drepturile expres protejate le-ar fi afectate.
Față de cele ce preced Curtea va respinge ca nefondată cererea reclamanților.
Pentru aceste motive
În numele legii
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA.
Respinge acțiunea civilă formulată de către reclamanții, u, -, toți cu domiciliul procesual ales în localitatea Mediaș,- județul Sibiu împotriva pârâților Ministerul Justiției, cu sediul în B,- sector 5 și Tribunalul Sibiu cu sediul în loc.Sibiu,- jud.Sibiu.
Respinge aceeași acțiunea civilă formulată împotriva pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA, cu sediul în A-I nr.1 jud.A, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 16.10.2008.
Președinte, Judecător,
- - - - -
Asistenți judiciari,
- - - -
Grefier,
- ---
Red.
Tehnored. 17 ex.
Președinte:Alina Lodoabă Monica Maria MureșanJudecători:Alina Lodoabă Monica Maria Mureșan, Mihai Pașca Sebastian Nașcu Ioana Cibu Mirea
