Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 593/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 593
Ședința publică de la 22 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 2: Georgeta Pavelescu
JUDECĂTOR 3: Daniela Pruteanu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiul de muncă privind recursul declarat de
recurenții intimați, - - Moștenitor Al Defunctului, Lisa - moștenitor al defunctului și - moștenitor al defunctului și de intimatul recurent Ministerul Finanțelor Publice - prin.. A. Pu-aslui împotriva sentinței civile nr. 159 din 9 XII 2008 Curții de APEL IAȘI, intimați fiind:- Ministerul Justiției Și Libertăților, Curtea De Apel Iași, Tribunalul Vaslui și Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen, s-a comunicat duplicatul întâmpinării, intimatul recurent Ministerul Finanțelor Publice nu a răspuns la excepția privind lipsa de interes în declararea recursului, invocată din oficiu de instanță la termenul anterior. S-a solicitat judecata în lipsă.
Nemaifiind alte cereri de formulat și având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și lasă cauza în pronunțare.
Ulterior deliberării,
INSTANȚA
Asupra recursurilor civile de față,
Prin cererea înregistrată inițial sub nr.809/45/04.04.2008 pe rolul Curții de APEL IAȘI, reclamanții: și au chemat în judecată pe pârâții: Ministerul Justiției, Curtea De Apel Iași, Tribunalul Vaslui, Ministerul Economiei Și Finanțelor solicitând obligarea primilor trei pârâți la plata actualizată, în favoarea fiecărui reclamant, a sporului de risc și suprasolicitare psihică, în procent de 50%, prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, calculat din salariul de bază brut lunar, începând cu data de 1.04.2005 până la data pronunțării, pentru reclamantul și începând cu data de 6.08.2007 până la data pronunțării, actualizat cu indicele de inflație, pentru reclamantul, precum și acordarea și plata lunară acestui spor și pe viitor.
S-a solicitat și obligarea Ministerul Economiei Și Finanțelor la alocarea fondurilor necesare în vederea plății acestor drepturi bănești.
În motivarea acțiunii s-au arătat următoarele:
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar fost reglementat prin Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, care în art. 47 stabilea că "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată la data de 10.03.2008 în dosarul nr. 5/2008, ca urmare recursului în interesul legii formulat de Procurorul General al României s- constatat îndreptățirea personalului auxiliar la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din salariul de bază brut lunar, atât pe perioada solicitată cât și pe viitor, în temeiul art. 110 alin.2 Cod procedură civilă.
S-a mai arătat că, potrivit disp.art.3 din legea nr.567/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.17/2006, este conexă personalului auxiliar de specialitate și funcția de șofer, astfel încât reclamanții se consideră îndreptățiți la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică.
În cauză au formulat cerere de intervenție -, Lisa și - în calitate de moștenitori ai defunctului, solicitând în contradictoriu cu aceiași pârâți, obligarea primilor trei la plata actualizată, în favoarea fiecărui reclamant, a sporului de risc și suprasolicitare psihică, în procent de 50%, prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, calculat din salariul de bază brut lunar, începând cu data de 1.04.2005 până la data de 16.07.2007.
Pârâtul Ministerul Justiției formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât șoferii nu au fost niciodată beneficiari ai sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, iar în prezent au doar calitatea de personal conex personalului auxiliar.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice V, formulat întâmpinare și invocat excepția lipsei calității procesuale pasive. Precizează pârâtul că reprezintă Statul ca subiect de drepturi și obligații în fața organelor de justiție, precum și în alte situații în care participă în mod nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice civile, numai dacă legea nu stabilește în acest scop un alt organ ( nr.HG 386/2007).
În cazul de față, raportul de drept procesual se poate lega valabil numai între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății, concretizat în drepturi salariale. Împrejurarea că sumele respective pot fi virate din bugetul de stat, nu este de natură să confere acestuia calitatea de parte în prezenta cauză.
Prin sentința civilă nr.159 din 09.12.2008 Curtea de APEL IAȘI respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Respinge acțiunea formulată de reclamanții: și, ambii cu domiciliul ales în V,-, județul V și cererea de intervenție formulată de intervenienții: -,.în V, str. -, bloc 65, scara A,.2, apart.10, -Lisa, cu. ales la Tribunalul Vaslui și, cu. în V, str. - -, bloc 305, scara D, etaj 2, apart.8, toți trei în calitate de moștenitori ai defunctului în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Justiției, Curtea de APEL IAȘI, Tribunalul Vaslui, și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță reține următoarele:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale a Ministerul Economiei și Finanțelor, instanța a respins-o, având în vedere prevederile HG nr.83/2005 și ale Legii nr.304/2004, care stipulează că activitatea instanțelor este finanțată de la bugetul de stat, pârâtul coordonând acțiunile privind sistemul bugetar, respectiv pregătind proiectele legilor bugetare anuale și de rectificare. Se mai reține că, prin adoptarea nr.OUG75/2008 și emiterea Ordinului comun nr.1859/C/2484/26650/131/3774/C, s-au clarificat doar obligațiile Ministerul Economiei și Finanțelor în faza executării silite a titlurilor executorii având ca obiect acordarea drepturilor salariale cuvenite personalului din sistemul de justiției, fără a afecta calitatea de parte a acestui minister în prezenta cauză.
Analizând actele și lucrările dosarului, se reține că acțiunea formulată de către reclamanții: și și cererea de intervenție formulată de -, Lisa și, în calitate de moștenitori ai defunctului este nefondată pentru următoarele considerente:
Reclamanții, șoferi în cadrul Tribunalului Vaslui, au formulat acțiune privind acordarea sporului de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50% prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996.
Prin cererea de intervenție formulată, s-au solicitat aceleași drepturi de către moștenitorii defunctului, ce a avut tot calitatea de șofer la Tribunalul Vaslui.
În speță, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.
Prin dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996, republicată, s-a prevăzut că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar. Potrivit legislației aplicabile în perioada cât aceste dispoziții erau în vigoare, reclamanții, în calitate de șoferi, nu făceau parte din personalul auxiliar al instanțelor.
Se mai reține că, prin decizia nr.XXI din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
În temeiul disp.art. 3 al Legii nr.567/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.17/2006, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din: grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT, funcția de șofer fiind conexă personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti.
Având în vedere faptul că reclamanții: și, în calitate de șoferi, nu au fost niciodată beneficiarii sporului de risc și suprasoliciare neuropsihică și că, nici după intrarea în vigoare a Legii nr.17/2006 aceștia nu fac parte din categoria personalului auxiliar, s-a respins acțiunea formulată de către aceștia.
Pentru aceleași considerente urmează s-a respins și cererea de intervenție formulată de -, Lisa și, moștenitori ai defunctului, ce a avut calitatea de șofer în cadrul Tribunalului Vaslui, nefiind niciodată beneficiarul sporului de risc și suprasoliciare neuropsihică.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții și, intervenienții -, Lisa și și pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
1. În motivarea recursului reclamanții și, intervenienții -, Lisa și arată că instanța a dat o interpretare greșită, în sensul că funțiad e șofer este conexă personalului auxiliar de specialitate, așa cum prevede Legea 50/1996. Sintagma "conex" nu-i exclude de la drepturile cuvenite personalului auxiliar. Solicită recunoașterea drepturilor cel puțin după intrarea în vigoare a Legii 17/2006.
2. În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod proc. civilă, recurentul Ministerul Finanțelor Publice a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, pe care pretinde că ar fi invocat-o și prin întâmpinare, deși nu a formulat întâmpinare. Susține recurentul că nu există raporturi juridice între el și reclamantă, iar în conformitate cu dispozițiile art. 47 alin. 4 din Legea nr. 500/2002, creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală, nu pot fi utilizate pentru finanțarea unui alt ordonator principal de credite. Mai mult, ordonatorul principal, Ministerul Justiției, nu a solicitat deschiderea de credite necesare pentru efectuarea plăților solicitate.
Nu au fost administrate probe noi.
Intimatul Ministerul Justiției și Libertăților a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și hotărârea primei instanțe, prin prisma criticilor formulate de recurenți, Curtea reține următoarele:
1. În ceea ce privește recursul formulat de reclamanții și, intervenienții -, Lisa și.
Prin dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996, republicată, s-a prevăzut că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar. Potrivit legislației aplicabile în perioada cât aceste dispoziții erau în vigoare, reclamanții, în calitate de șoferi, nu făceau parte din personalul auxiliar al instanțelor.
Potrivit dispozițiilor art.3 al Legii nr.567/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.17/2006, funcția de șofer este funcție conexă personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti.
Prin Decizia nr.XXI din 10.03.2008 pronunțată în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
S-a reținut în motivarea deciziei că dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești au fost într-adevăr abrogate prin art.42 din nr.OG83/2000, însă că această abrogare a fost nelegală întrucât, potrivit disp.art.107 alin.3 (art.108 alin.3 în forma revizuită) din Constituția României, ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și condițiile prevăzute de aceasta, ori prin art.1 pct.Q1 din Legea nr.125/2000, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la modificarea și completarea Legii nr.50/1996.
Din dispozițiile Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative se reține că modificarea, completarea și abrogarea actelor normative constituie evenimente legislative distincte și din acest motiv prevederile constituționale ale art.107 alin.3 impun ca legea specială de abilitare să prevadă limitele și condițiile de investire a Guvernului de a emite ordonanțe.
De asemenea, deși scopul urmărit prin adoptarea nr.OG83/2000 a fost unul legitim, respectiv îmbunătățirea continuă a sistemului de retribuire a magistraților, prin faptul privării lor de dreptul de a beneficia de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică s-a constatat că metoda de atingere a acestuia nu a fost una adecvată, neexistând o relație rezonabilă de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit.
Prin considerentele acestei decizii, s-a mai reținut că " au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acesteaau produs și produc în continuare efecte juridice".
De asemenea, s-a mai constatat de către Înalta Curte de Casație și Justiție că "dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea".
Mai mult, s-a susținut că: " Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 și ale art.231din Legea nr.56/1996se cuvin și în continuarepersoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege."
Prin urmare, câtă vreme personalul conex nu s-a încadrat în dispozițiile Legii 50/1996, aceștia nu au devenit titulari ai sporului după includerea lor în categoria conexă personalului auxiliar prin modificările aduse Legii 564/2004, prin Legea 17/2006. În aceste condiții, în mod corect le-a fost respinsă acțiunea.
2. În ceea ce privește recursul formulat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice.
Calitatea procesuală pasivă a recurentului pârât Ministerul Finanțelor Publice este justificată prin prisma dispozițiilor art. 1 din nr.OUG 22/2002, aprobată prin Legea nr. 288/2002, conform cărora executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Nu s-a solicitat, de către reclamantă, finanțarea de către un ordonator principal de credite, a altui ordonator principal de credite, ci alocarea, în buget, a sumele necesare efectuării plăților, în condițiile în care printre atribuțiile recurentului, reglementate de Legea nr. 500/2002, se regăsește și cea de coordonare a acțiunilor care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general de execuție.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art.312 pr.civ. va respinge recursurile ca nefondate și va menține sentința recurată ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE,
Respinge recursurile formulate de reclamanții, intervenienții -, Lisa și și pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, împotriva sentinței civile nr.159 din 9.12.2008 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică,azi, 22.05.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red/Tehnored
2 ex, 16.06.2009
Curtea de APEL IAȘI:
-
Președinte:Smaranda PiperneaJudecători:Smaranda Pipernea, Georgeta Pavelescu, Daniela Pruteanu
