Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 62/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILA Nr. 62/
Ședința publică de la 19 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Ștefăniță Izabela Mușat
Asistenți judiciari - -
-
Grefier șef sectie -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra litigiului de muncă intervenit între reclamanții, G, și în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL COVASNA, CURTEA DE APEL BRAȘOV, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față, au avut loc în ședința publică din data de 17 2008, când părțile au lipsit, încheierea de ședință din acea zi, face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei la data de 19 2008.
CURTEA,
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 12.05.2008.reclamanții, G, și au chemat in judecata pe pârâții TRIBUNALUL COVASNA, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând obligarea acestora la plata diferențelor de drepturi salariale echivalente cu sporul de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 19.12.2007 si pe viitor, cu excepția reclamantelor de la data de 3.12.2007, de la data de 17.12.2007, de la data de 1.03.2008 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii ce se va pronunța, precum și pentru viitor, drepturi actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legala până la data achitării.
De asemenea se solicită obligarea la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de munca al fiecărui reclamant și obligarea MEF la fondurilor necesare plății drepturilor solicitate.
În motivarea acțiunii se arată că reclamanții funcționează ca personal auxiliar si conex la TRIBUNALUL COVASNA.
Potrivit dispozițiilor art. 47din Legea 50/1996 republicată, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar"
Ulterior, prin art. 50 din OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele a fost abrogat și art. 47 din legea nr. 50/1996, abrogare ce a fost înlăturată prin art. 41 din OUG27/2006 prin faptul că acest ultim act normativ a abrogat în totalitate OUG177/2002.
În aceste condiții, prin motivele acțiunii se arată că dreptul prevăzut de art. 47 din Legea 50/1996 este și a rămas în vigoare de la apariția actului normativ care-l reglementează alături de celelalte sporuri prevăzute de Legea nr. 45/2007 și, pe cale de consecință el trebuia acordat în continuare magistraților și personalului auxiliar, lucru ce nu s-a întâmplat.
Pârâta Curtea de APEL BRAȘOV a depus întâmpinare prin care a cerut respingerea acțiunii arătând că actuala lege de salarizare a magistraților și a personalului auxiliar de specialitate este nr.OUG 8/2007 aprobată prin Legea nr. 247/2007 iar acest act normativ nu cuprinde în nici unul dintre articolele sale dispoziții de acordare a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică. Coroborând dispozițiile OUG8/2007 la cele cuprinse în decizia nr. 21/2008 a J, pârâta consideră că acordarea acestui spor se poate realiza numai până la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2007 însă nu și pentru viitor.
Prin întâmpinarea formulată de Ministerul Justiției este criticata sentința pentru faptul că abrogarea dispozițiilor legale care prevedeau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistraților și personalului auxiliar de specialitate reprezintă o problemă de legiferare. Prin abrogarea acestui spor nu s-a ajuns la diminuarea salariului ci dimpotrivă s-a dorit crearea unui sistem de salarizare diferit, bazat pe principii noi.
Prin întâmpinarea formulată de. se invocă lipsa calității procesuale pasive a acestei pârâte având în vedere că nu există nici un fel de raporturi juridice între această instituție și reclamanți iar, pe de altă parte, nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există o bază legală, pentru această excepție a fost respinsa cu argumentele expuse in încheierea de ședința din 5.06.2008 - fila 175 din dosar TRIBUNALUL COVASNA
Acțiunea este scutită de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în conformitate cu prevederile art. 285 raportate la cele ale art. 281 din legea nr. 53/2003 - Codul Muncii.
Analizând actele și lucrările dosarului curtea reține următoarele:
Reclamanții au calitatea de grefieri si personal conex în cadrul Tribunalului Covasna.
În ceea ce privește fondul cauzei instanța apreciază că pretențiile solicitate prin acțiune sunt întemeiate pentru următoarele considerente:
Prin dispozițiile deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în cadrul recursului în interesul legii la data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza finală din Codul d e Procedură Civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori,problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr. 21/2008 a,astfel încât acțiunea va fi admisă potrivit dispozitivului prezentei.
In ceea ce privește pretențiile reclamanților care au statutul de personal conex, respectiv șofer si aprod la TRIBUNALUL COVASNA, instanța constata ca dispozițiile deciziei de recurs in interesul legii nu li se aplica, aceștia nefăcând parte din categoriile de personal al instanțelor judecătorești acolo expuse. Recursul in interesul legii a fost dat în interpretarea unitară a dispozițiilor art. 47 din legea 50/1996, iar la originea acestui text de lege aceasta categorie de personal nu beneficia de sporul de 50%.,nefiind enumerata în categoria personalului auxiliar din cadrul instanțelor si parchetelor.
Prin Ordonanța nr. 17/2006 s-a prevăzut expres la art. 3 că personalul auxiliar al stanțelor de judecată și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori, grefieri informaticieni, iar la al. 3 s-a prevăzut că sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor de judecată și al parchetelor de pe lângă acestea, funcțiile de agent procedural, aprod și șofer.
Prin urmare, legiuitorul a recunoscut calitatea de personal conex pentru cei angajați pe postul de șofer, aprod la instanțe de judecată sau parchete abia în 2006, până la acest an aceasta categorie de personal neavând nici calitatea de personal auxiliar. Întrucât distincția dintre categoria de personal conex si personal auxiliar este evidenta, rezultând din lege, instanța nu poate extinde beneficiile salariale ale personalului auxiliar si asupra personalului conex al instanțelor, de vreme ce nu exista temei legal, fiind vorba de încadrare diferita, funcție diferita, atribuții diferite.
Prin urmare pretențiile reclamanților-personal conex vor fi respinse.
Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedusă judecății și " pentru viitor", curtea reține că aceasta cerere este întemeiata deoarece drepturile salariale constituie prin excelență " prestări periodice" în înțelesul art. 110 alin.2 Cod procedură civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate "înainte de termen".
Excepțiile prevăzute de art 110 Cod procedură civilă, fără a crea un dezavantaj debitorului deoarece acesta nu pierde termenul executării obligației sale, creează un avantaj procesual creditorului care se găsește deja pregătit pentru data împlinirii fiecărui termen al prescripției periodice cu o hotărâre pe care o va putea pune în executare dacă debitorul nu-și îndeplinește de bună voie obligațiile ce-i revin, prevenindu-se astfel o serie inutilă de procese distincte pentru fiecare " " scadentă., această excepție procesuală are menirea de a preîntâmpina păgubirea creditorului prin așteptarea îndeplinirii fiecărui termen al prestației periodice iar hotărârea obținută poate fi executată doar în perioada în care temeiul pretențiilor ( contractul sau legea ) este în vigoare iar debitorul este ținut de acesta.
Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale va fi acordată de către instanță în baza dispozițiilor art. 1082 și art. 1073 cod civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.
Actualizarea debitului si plata dobânzii legale constituie doua drepturi distincte care se cuvin de la data nașterii dreptului principal iar restricția prevăzuta de art. 1088 Cod Civil nu se aplica obligațiilor rezultând din fapte juridice si din lege, cum este cazul in speța.
Practica și doctrina au permis cumulul de dobânzi legale cu despăgubirile.
Se susține că în această situație există două daune distincte, având cauze diferite: una are ca temei juridic art.1088 alin.1 Cod civil, cealaltă art.998 Cod civil.
Astfel, pe lângă dobânda legală ca daună moratorie, creditorul poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatorii și care sunt menite să acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creanțeidatorată inflației, după ce a ajuns la scadență. Valoarea acestui din urmă prejudiciu ar consta în diferența dintre valoarea nominală a creanței și valoarea sa reală la data executării. Actualizarea în funcție de rata inflației este fundamentată pe natura și scopurile diferite ale celor două instituții; dobânda este prețul lipsei de folosință, iar actualizarea cu rata inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești.
În ceea ce privește susținerea pârâților referitoare la data de la care curge dobânda, instanța constată că în materia obligațiilor extracontractuale cum este cazul în speță părțile neavând un contract de muncă încheiat, punerea în întârziere realizată prin cererea de chemare în judecată nu este imperativă astfel că această dobândă curge de drept ( și - Teoria generală a obligațiilor).
Cererea de obligarea la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al fiecărui reclamant va fi admisă în baza dispozițiilor art. 1 - 8 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.
De asemenea, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor va fi obligat să vireze fondurile necesare achitării drepturilor solicitate
În acest sens curtea reține că potrivit HG nr. 736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art.131 pct.1 din Legea 303/2004 activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Prin art. 19 din Legea 500/2002 - privind finanțele publice - se prevede că Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează activitatea de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotărârea să fie opozabilă acestei instituții care asigură fondurile necesare salarizării puterii judecătorești.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de chemare în judecată formulată și precizată de reclamantele:, G, - personal auxiliar, toți cu domiciliul ales în Sf.G,-, jud.C, în contradictoriu cu pârâții:
1. Ministerul Justiției, cu sediul în B, sector 5,-;
2. Curtea de APEL BRAȘOV, cu sediul în B,-;
3. TRIBUNALUL COVASNA, cu sediul în Sf.G,-, jud.
4. Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B, sector 5,-, și în consecință:
Obligă pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV și TRIBUNALUL COVASNA să plătească fiecărui reclamant sporul de 50% actualizat cu indicele de inflație și cu aplicarea dobânzii legale până la data plății efective, după cum urmează:
- pentru reclamanta de la data de 19.12.2007 și până la 19.09.2008 și pe viitor până la noi dispoziții legale;
- pentru reclamanta - de la 19.12.2007 - 19.09.2008 și pe viitor până la noi dispoziții legale;
- pentru reclamanta de la 19.12.2007 și până la 19.09.2008 și pe viitor până la noi dispoziții;
- pentru reclamantele, G, pentru aceeași perioadă ca cea mai sus menționată.
- pentru reclamanta începând cu 3.12.2007 și până în 19.09.2008 și în viitor până la noi dispoziții legale;
- pentru reclamanta începând cu 1.02.2007 - 19.09.2008 și în viitor până la noi dispoziții legale;
- pentru reclamanta din 17.12.2007 - 19.09.2008 și în viitor până la noi dispoziții legale.
Obligă pârâta Curtea de APEL BRAȘOV să efectueze cuvenitele mențiuni în cărțile de muncă ale reclamanților.
Obligă pârâtul MEF să aloce sumele necesare plății drepturilor acordate.
Respinge pretențiile reclamantelor, - personal conex, toți cu domiciliul ales în Sf.G,-, jud.C, formulate în contradictoriu cu aceiași pârâți.
Definitivă și executorie.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 19 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Cu votul consultativ al asistenților judiciar
- - -
Grefier șef sectie,
-
Red: AP/8.10.2008
Dact.: MD/9.10.2008 - 34 ex.
Președinte:Anca PîrvulescuJudecători:Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță Izabela Mușat
