Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 64/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILA Nr. 64/
Ședința publică de la 19 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Ștefăniță Izabela Mușat
Asistenți judiciari: - -
-
Grefier șef sectie -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra litigiului de muncă intervenit între reclamanții, și - în contradictoriu cu pârâții CURTEA DE APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV, MINISTERUL JUSTIȚIEI și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - PRIN DGFP, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față, au avut loc în ședința publică din data de 17 2008, când părțile au lipsit, încheierea de ședință din acea zi, face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 19 2008.
CURTEA,
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 1.04.2008 reclamanții, și - au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV și MEF solicitând obligarea acestora la plata de despăgubiri constând în diferențe salariale dintre indemnizațiile reclamanților și cele ale procurorilor de la DNA și DIICOT ținând seama și de funcțiile deținute de unii dintre reclamanți, începând cu luna aprilie 2006 la zi precum și pentru viitor cu actualizarea sumelor la data plății. De asemenea s-a solicitat să se efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă și să fie obligat Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
În motivarea acțiunii reclamanții arată următoarele:
Modul de selecție al procurorilor din cadrul DIICOT și DNA pe baza unui interviu,la care poate participa orice procuror cu o vechime de doar 6 ani în funcția de procuror în timp ce pentru afi promovat în mod obișnuit la Parchetul de pe lângă ÎCCJ vechimea minimă necesară este de 8 1ani - ridică aspecte de discriminare față de ceilalți procurori, din cadrul parchetelor obișnuite, care pentru a fi promovați la gradul de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Casație și Justiție trebuie să parcurgă toate treptele ierarhice de la nivel de procuror la parchet de pe lângă judecătorie apoi de pe lângă tribunal și curte de apel, respectând condiționări de vechime și de promovare a unor examene complexe, pe când în cadrul DIICOT sau DNA pot fi și au fost promovați direct și procurori aflați la nivelul unui parchet de pe lângă judecătorie.
De asemenea, acest mod de selecție este discriminatoriu în raport cu judecătorii de la curțile de apel și celelalte instanțe inferioare, care pentru a fi promovați la ÎCCJ și pentru a beneficia de o indemnizație stabilită pornind de la coeficient de multiplicare 19, trebuie să parcurgă de asemenea toate treptele ierarhice de la nivel de judecător de judecătorie apoi de tribunal și curte de apel, cu respectarea condițiilor de vechime și de promovare a unor examene complexe.
Mai mult atât un procuror odată selectat la DIICOR sau DNA și salarizat la nivelul unui procuror de la Parchetul de pe lângă ÎCCJ își păstrează aceeași indemnizație după revenirea la parchetul de unde provine.
Astfel, prin rotație la DIICOR și DNA, toți procurorii pot ajunge la nivelul de salarizare al unui procuror de la Parchetul de pe lângă ÎCCJ pe baza unui simplu interviu, eludând prevederile legale ce reglementează promovarea.
În realitate modul de salarizare sus indicat nu reprezintă altceva decât acordarea în continuare în mod mascat a sporului de 30%, respectiv 40% pentru procurorii din cadrul DIICOT și DNA, spor acordat anterior intrării în vigoare a OUG nr.27/2006 numai unor categorii de magistrați, printre care și procurorii arătați, și care s-a stabili a fi discriminatoriu pentru eliminarea discriminării trebuind acordat tuturor magistraților, conform Deciziei nr.VI/2007 a ÎCCJ.
Acest mod de salarizare creează o inegalitate vădită între nivelul indemnizațiilor acordate judecătorilor și procurorilor de la instanțele și parchetele obișnuite, care pentru a ajunge la un nivel de salarizare mai mare trebuie să parcurgă prin examene trepte ierarhice, modul de salarizare arătat fiind în contradicție cu principiul egalității cetățenilor în fața legii, consacrat în art.16 alin.1 din Constituția României, republicată, cu cel al egalității de tratament salariale pentru muncă egală, instituit prin art.23 alin.2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu cel al interzicerii oricărei discriminări prevăzut în art.2 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și în art.14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și cu dispozițiile art.1 alin.1 din Primul Protocol adițional la Convenție, privind protecția proprietății.
Nu este justificată folosirea drept criteriu de diferențiere a tratamentului salarial pentru magistrați doar apartenența la anumite segmente restrânse de realizarea justiției, pe considerentul că domeniile în care ar activa reclama o specializare particularizată și un risc deosebit deoarece situațiile de interferență cu legea ivite în practică și tipurile de reacție necesare pentru asigurarea ordinii de drept presupun eforturi chiar mai importante și riscuri profesionale mai accentuate în multe alte cazuri decât cele pentru care s-a instituit tratamentul salarial preferențial prin dispozițiile la care s-a făcut referire.
Prin întâmpinarea formulată de pârâta Curtea de APEL BRAȘOV se arată următoarele:
Din prevederile Legii 304/2004, rezultă că, atât DNA cât și DIICOT sunt organizate și funcționează ca structuri autonome, distincte în cadrul Ministerului Public, fiind organizate și guvernate de dispoziții legale speciale.
Aceste structuri sunt independente în raport cu instanțele judecătorești și cu parchetele de pe lângă acestea,precum și în relațiile cu celelalte autorități publice.
De asemenea, aceste structuri nu sunt subordonate organizatoric și financiar Ministerului Justiției.
Organizarea DNA și DIICOT, atribuțiile, legile de ocuparea posturilor și de salarizare, drepturile și incompatibilitățile din cadrul acestora sunt stabilite prin legi proprii, speciale.
Prin urmare,modul de stabilire, prin lege a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale în mod diferit față de alte categorii ori nereglementarea de legiuitor a unor aspecte ce țin de statutul profesional al unei categorii nu este o problemă ce poate fi apreciată din punctul de vedere al discriminării, depășind cadrul legal reglementat de.137/2000.
Prin întâmpinarea formulată de TRIBUNALUL BRAȘOV se invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei instanțe pentru perioadele în care reclamanții nu au avut calitatea de judecător la instanțele din raza sa de competență iar pe fond se invocă aceleași apărări formulate de Curtea de APEL BRAȘOV.
Prin întâmpinarea formulată de Ministerul Justiției s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive față de petitul privind efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă. Pe fond se solicită respingerea acțiunii pentru aceleași considerente relevate de Curtea de APEL BRAȘOV, în plus menționându-se că, așa cum a statuat și Curtea Constituțională, principiul egalității nu se opune ca o lege să stabilească reguli diferite în raport cu persoane care se află în situații diferite.
Se mai învederează că prin acțiunile în justiție pot fi valorificate drepturi recunoscute și ocrotite de lege. Câtă vreme drepturile solicitate de reclamanți nu sunt prevăzute de legislația în vigoare, iar dispoziția în cauză nu a fost abrogată, modificată ori declarată neconstituțională, ținând cont și de principiul separației puterilor în stat, apreciază că astfel de cereri nu pot fi soluționate de către instanțele de judecată, care prin acordarea unor drepturi neprevăzute de lege ar depăși limitele puterii judecătorești și și-ar aroga atribuții de legiferare.
Prin întâmpinarea formulată de Ministerul Economiei si Finanțelor se invocă lipsa calității procesuale pasive a acestei pârâte având în vedere că nu există nici un fel de raporturi juridice între această instituție și reclamantiar, pe de altă parte, nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Analizând cererea de chemare în judecată curtea reține că pretențiile reclamanților sunt nefondate pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor aceasta a fost soluționată la termenul din 17.09.2008.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Tribunalului Brașov este nefondată întrucât această instanță a fost chemată în judecată doar pentru pretențiile aferente perioadelor în care anumiți reclamanți au funcționat la instanțele din raza de competență a tribunalului.
Pe fond curtea retine ca reclamanții au calitatea de judecători în cadrul Curții de APEL BRAȘOV iar prin acțiunea dedusă judecății solicită aceleași drepturi salariale cu cele ale procurorilor de la DNA și DIICOT.
Salarizarea magistraților este reglementată de dispozițiile art.3 alin. 1 din OUG nr. 27/2006 și constă într-o indemnizație de încadrare lunară brută stabilită în raport de nivelul instanțelor și parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexa ordonanței.
În baza art. 11 alin 1 din aceeași ordonanță, procurorii din cadrul DNA și DIICOT sunt salarizați potrivit nr. crt.6-13 de la lit. A din anexă, în raport cu funcțiile pe care le dețin sau cu care sunt asimilați potrivit legii.
Prin acțiune reclamanții, în calitate de judecători, solicită aceleași drepturi salariale cu procurorii de la DNA și DIICOT pe considerentul că între cele două categorii profesionale legiuitorul a creat discriminări în ceea ce privește modalitățile de selecție și promovare în funcțiile de execuție și conducere iar cererea reclamanților are la bază extinderea normelor legale privind salarizarea procurorilor de la DNA și DIICOT și aplicarea acestora și celorlalte categorii de magistrați cu ignorarea propriilor norme de salarizare. Curtea reține că instanțele judecătorești au rolul de a asigura aplicarea corectă și nediscriminatorie a legilor în vigoare la momentul efectuării actului de justiție, însă nu au posibilitatea de a constata că o lege conține dispoziții discriminatorii. În acest sens, prevederile OG nr. 137/2000 privind discriminarea dau posibilitatea subiecților de drept să invoce orice discriminare în aplicarea unui act normativ, însă nu este posibil să se solicite instanțelor de drept comun să se constate că o normă legală este discriminatorie. În acest sens a decis și Curtea Constituțională prin decizia nr. 821 din 3 iulie 2008 prin care s-a constatat că este neconstituțional un asemenea înțeles al OG nr. 137/2000 "prin care se conferă instanțelor de judecată competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative".
Față de aceste considerente curtea reține că dispozițiile legale privind salarizarea procurorilor de la DNA și DIICOT în vigoare la data judecății și se referă doar la aceste categorii profesionale nu pot fi extinse și aplicate altor subiecți de drept cărora nu li se adresează astfel încât acțiunea reclamanților va fi respinsă conform dispozitivului prezentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Tribunalului Brașov și a Ministerului Justiției.
Ia act de renunțarea la judecata acțiunii formulată de reclamanta.
Respinge acțiunea formulată de reclamantele, și, toate cu domiciliul ales la Curtea de APEL BRAȘOV,-, în contradictoriu cu pârâții Curtea de APEL BRAȘOV, cu sediul în B,-, TRIBUNALUL BRAȘOV, cu sediul în B,-, Ministerul Justiției, cu sediul în B, sector 5,- și Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul ales la reprezentantul în teritoriu DGFP B, B-dul - nr.7, jud.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 19 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Cu votul consultativ al asistenților judiciari
- - -
Grefier șef sectie,
-
Red: CȘ/25.09.2008
Dact: MD/3.10.2008 - 10 ex.
Președinte:Anca PîrvulescuJudecători:Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță Izabela Mușat
