Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 654/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 654/2009
Ședința publică de la 25 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Stoica președinte secție
- - - JUDECĂTOR 2: Ana Doriani
- - - JUDECĂTOR 3: Monica Maria
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și CURTEA DE APEL ALBA IULIA, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție, împotriva sentinței civile nr.89/2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Completul nou constituit potrivit art.98 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, conform aspectelor menționate în procesul-verbal de incidență procedurală din 25 mai 2009, păstrat cauza pentru judecată.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea intimatului pârât DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI H pentru MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei de față;
În deliberare se constată că prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara sub dosar nr- reclamanții, au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA, Tribunalul Hunedoara și Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța:
- să se dispună obligarea în solidar a pârâților la plata, în favoarea fiecărui reclamant, a drepturilor bănești, reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, începând cu luna martie 2005 și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești, actualizate cu indicele de inflație de la data plății, precum și pe viitor;
- să se dispună obligarea pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA la efectuarea cuvenitelor mențiuni, în carnetul de muncă al fiecărui reclamant.
În motivarea acțiunii lor au arătat că au calitatea de personal auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Deva și că sporul de 50% solicitat este reglementat de art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.
Ulterior, prin art.50 din nr.OUG177/2002 a fost abrogat art.47 din Legea nr.50/1996, abrogare care a fost înlăturată prin art.41 din nr.OUG27/2006. Acest ultim act normativ a abrogat în totalitate nr.OUG177/2002. În această situație, reclamanții au apreciat că art.47 din Legea nr.50/1996 a rămas în vigoare deoarece chiar dacă art.42 din nr.OG83/2000 de modificare și completare a Legii nr.50/1996 a abrogat art.47 din lege, ordonanța este un act normativ inferior legii, astfel încât vine în contradicție cu prevederile Constituției României și ale Legii nr.24/2000.
Prealabil emiterii Ordonanței nr.83/2000, Guvernul a fost abilitat, prin art.1 pct.1 litera Q din legea nr.125/2000, să emită ordonanțe pentru perioada de la data intrării in vigoare a acestei legi și până la reluarea lucrărilor Parlamentului in cea de-a doua sesiune ordinara a anului 2000, în mai multe domenii, printre care se numără cel referitor la "Modificarea si completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată".
Guvernul a depășit competența legislativă delegată de parlament potrivit art.115 din Constituție si a dispus abrogarea art.47 din legea nr.50/1996,care reglementa drepturile pe care reclamanții arată că le solicită prin acțiunea dedusă judecății.
Au mai arătat că Legea nr.24/2000 republicată, privind normele de tehnica legislativă pentru elaborarea actelor normative, reglementează principiile de legiferare precum și cele de abrogare, care înlătură orice posibilitate de imixtiune a actelor Guvernului în actele Parlamentului, executivul având doar un drept limitat si expres prevăzut.
Cum executivul nu a fost abilitat să abroge dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996, reclamanții solicită a se constata că acest text normativ este in vigoare si să le fie acordate drepturile astfel reglementate.
Reclamanții au mai arătat că, abrogarea dată prin Legea nr.334/2001, nu poate acoperi nelegalitatea si neconstituționalitatea abrogării dispusă fără drept de către executiv.
Pentru același considerent, reclamanții apreciază ca nelegală abrogarea in întregime a Legii 50/1996, prin Ordonanța 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar, deși nu a fost abilitat in acest scop prin Legea nr.502/2006.
Reclamanții au concluzionat că, nr.OG83/2000 este un act putativ care nu a operat asupra textului art.47 din legea 50/1996 invocând in acest sens și dispozițiile constituționale care statuează principiul separației si echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale
Pârâtul Ministerul Justiției, prin întâmpinarea depusă, la fila 29, solicitat respingerea acțiunii civile, apreciind că nu se poate da curs, de către instanța de fond, cererii formulată de către reclamanți, întrucât aceasta ar echivala cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, respectiv cu o adăugare la lege. S-a mai susținut de asemenea că, potrivit art.1 pct.42 din nr.OG 83/2000, a fost abrogat art. 47 din Legea 50/1996. Se mai solicită de asemenea respingerea capătului de cerere privind plata actualizată cu indicele de inflație a drepturilor bănești solicitate.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa solicitat, prin întâmpinarea depusă, suspendarea soluționării cauzei până la publicarea în Monitorul Oficial al României, a Deciziei nr. XXI din 10.03.2008 pronunțată de în dosar nr.5/2008.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a solicitat respingerea acțiunii, invocând lipsa calității procesuale pasive și susținând că nu poate fi implicat în plata drepturilor de natură salarială solicitate de reclamanți,în calitatea lor de angajați ai Ministerului Justiției.
Prin Încheierea pronunțată în ședința publică din 5.08.2008, urmare intrării în vigoare a nr.OUG75/2008, Tribunalul Hunedoaraa dispus, în temeiul art. I și II din ordonanță, scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea acesteia spre competentă soluționare Curții de APEL ALBA IULIA.
Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe cu păstrarea numărului unic -.
Prin sentința civilă nr.89/30.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor și pe cale de consecință, s-a respins acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fond, s-a admis acțiunea formulată de reclamanți împotriva pârâților Ministerul Justiției, Tribunalul Hunedoara și Curtea de APEL ALBA IULIA, și pe cale de consecință:
- au fost obligați pârâții, în solidar, să plătească reclamanților, corespondent raportului de serviciu al fiecăruia, drepturile bănești, reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50%, începând cu 1.03. 2005 și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii, precum și în continuare, sume care urmează să fie actualizate, cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului material și până la data plății efective;
- a fost obligată pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților, conform prezentei hotărâri.
Pentru a hotărî în acest mod, prim instanță a reținut, că excepția invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor este întemeiată deoarece această instituție nu are atribuții în gestionarea bugetelor instanțelor, această atribuție revenind Ministerului Justiției.
Totodată s-a constatat că între reclamanți și pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor nu există nici un raport juridic de muncă de natură să atragă obligații de natură salarială în sarcina acestui pârât.
Pe fondul cauzei, s- reținut că reclamanții, în calitate de personal auxiliar de specialitate, sunt îndreptățiți să primească sporul de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50% solicitat în baza art.47 din Legea nr.50/1996 modificată deoarece acest text de lege nu a fost abrogat expres prin art. I pct.42 din nr.OG83/2000, care a intrat în vigoare la data de 1.10.2000.
S-a mai reținut că prin Decizia nr. 21/10.03.2008 pronunțată de - Secțiile Unite, în dosar nr.5/2008, s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general și s-a decis că " n interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, "judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, în termenul de 10 zile prevăzut de art.80 din Legea nr.168/1999, pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA IULIA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa solicitat modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii în limitele prevăzute de Decizia nr.21/2008 a și al respingerii capătului de cerere privind obligarea pârâtei la efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă ale reclamanților deoarece acest spor nu se include în retribuția tarifară care se operează în carnetele de muncă ale salariaților, conform art.1din Decretul nr.92/1976.
În drept, a invocat art.304 pct.9 Cod proc.civ.
Prin recursul său, pârâtul Ministerul Justiției a solicitat modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamanților pentru perioada 1.02.2007 și în continuare.
În dezvoltarea motivelor sale de recurs, a susținut că instanța de fond a acordat greșit acest spor și după data de 1.02.2007, deoarece la această dată a intrat în vigoare legea specială de salarizare a personalului auxiliar de specialitate, respectiv nr.OG8/2007, și că acest act normativ a abrogat în totalitate dispozițiile Legii rn.50/1996.
În drept, a invocat art.299 și urm. Cod proc.civ.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, sub toate aspectele, potrivit art.304/1 Cod proc.civ. precum și din oficiu, în limitele statuate de art.306 alin.2 Cod proc.civ, se constată că recursurile sunt nefondate din următoarele considerente:
Prin decizia nr. 21/10.03.2008, - Secțiile Unite, admițând recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al României, a stabilit că, n interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, " judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
În considerentele acestei decizii se reține că "Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, reglementat prin art. 47 din Legea nr. 50/1996 și prin art. 231 din Legea nr. 56/1996, modificată și completată, a fost efectiv plătit magistraților și personalului auxiliar de specialitate, fiind evidențiat ca atare în carnetele de muncă. .inaplicabilitatea normelor de abrogare conținute în art. I pct. 42 și în art. IX alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 impune ca instanțele de judecată să considere rămase în vigoare dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată.
Ca urmare, inaplicabilitatea normelor de abrogare parțială, determinată de neregularitatea modului în care au fost adoptate, face ca efectele art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, și, respectiv, ale art. 231 din Legea nr. 56/1996, modificată și completată, să se producă și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000. .
Sub acest aspect, în raport de cele reținute, rezultă fără echivoc faptul că au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice.
Acest lucru presupune că nici în prezent dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea, deoarece, așa cum s-a arătat, prin prevederile din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 au fost depășite limitele și condițiile legii de abilitare, fiind astfel încălcate dispozițiileart. 107alin. (3) din Constituția României din 1991, în vigoare la data adoptării ordonanței [art. 108 alin. (3), în forma republicată în 2003 Constituției României].
Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 și ale art. 231 din Legea nr. 56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege."
Potrivit art. 329 alin. 3.pr.civilă " dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe", instituția recursului în interesul legii găsindu-și rațiunea în necesitatea formării și menținerii unei jurisprudențe unitare pe întreg teritoriul țării, astfel că deciziile pronunțate asupra recursurilor în interesul legii au valoarea unui izvor de drept secundar, apropiindu-se de actele normative, întrucât au caracter general - abstract și un caracter de obligativitate.
Așadar, cum Jas tabilit forța interpretării judecătorești dată dispozițiilor art. 47 din Legea nr.50/1996, curtea constată că recursul declarat de pârâți este fondat doar în parte, în ce privește acordarea drepturilor salariale cu încălcarea dispozițiilor art.283 alin.1 lit. c Codul muncii, referitoare la termenul de prescripție de 3 ani.
Astfel, se constată că potrivit art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă " termenul prescripției este de 3 ani dacă nu există alte prevederi legale derogatorii", iar conform art. 283 alin.1 lit. c din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii cererile în materia conflictelor de muncă pot fi formulate "în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat".
Întrucât dreptul la acțiune s-a născut la data de 1.01.2001, data intrării în vigoare a nr.OG83/2000, acțiunea a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara la data de 15.04.2008 iar în cauză nu este incidentă nici una din cauzele de suspendare sau întrerupere a cursului prescripției prevăzute de art. 13,14 și 16 din Decretul nr.167/1958, instanța de recurs constată că dreptul la acțiune al reclamanților este prescris pentru perioada 1.03.2005 - 14.04.2005 deoarece în speță este vorba despre prestații succesive, pentru fiecare prestație curgând un termen de prescripție distinct.
Referitor la aspectele critice invocate de Curtea de APEL ALBA IULIA, referitoare la efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă, se constată că aceste critici nu pot fi reținute deoarece chiar dacă acestea nu fac parte din indemnizația de încadrare, ele trebuiesc menționate în carnetele de muncă, conform dispozițiilor Ordinului nr.136/1976 pentru aprobarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare și evidență a carnetului de muncă.
În raport de cele ce preced, în temeiul art.312 alin.2 Cod proc.civ coroborat cu art.81 alin.1 din Legea nr.168/1999, Curtea va admite ca fondate ambele recursuri și va dispune modificarea, în parte, a sentinței atacate, în sensul acordării sporului de 50%, începând cu data de 15.04.2005, în loc de 1.03.2005, cum a hotărât prima instanță, în mod greșit.
Se vor menține în rest dispozițiile sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
Continuarea deciziei civile nr.654/2009
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite, ca fondate, recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr. 89/30.10.2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.
Modifică, sentința atacată, în sensul admiterii, în parte, a acțiunii civile formulate de reclamanții:, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Hunedoara și în consecință:
Obligă pârâții să plătească reclamanților, corespondent raportului lor de serviciu, sporul de risc și suprasolicitare psihică în procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară prev. de art.47 din Legea nr. 50/1996, în cuantum actualizat cu rata inflației de la data scadenței și până la data plății efective, după cum urmează:
-15.04.2005- 25.05.2009 și în continuare pentru reclamanții, și;
- 18.05.2006- 15.06.2007 pentru reclamanta;
-15.09.2005- 25.09.2009 și în continuare, pentru reclamanta;
- 15.04.2005 - 2007(data pensionării) pentru reclamanta;
- 01.03.2006 - 01.11.2006, respectiv 19.02.2007-01.01.2008 pentru reclamanta;
- 15.04.2005-28.05.2007 pentru reclamanta ;
- 15.04.2005 - 2006 (data pensionării) pentru reclamanta;
- 15.04.2005-1.06.2005, data pensionării, pentru reclamanta;
-11.09.2007- 25.05.2009 și în continuare, pentru reclamanta;
-11.06.2007- 25.05.2009 și în continuare, pentru reclamanta,
-01.06.2007-25.05.2009 și în continuare, pentru reclamanta;
-03.01.2008- 25.05.2009 și în continuare, pentru reclamantele ,;
-01.03.2008-25.05.2009 și în continuare, pentru reclamanta;
-01.08.2007- 30.01.2008 pentru reclamanta .
Respinge pretenții reclamanților pe perioada 01.03.2005 - 14.04.2005, ca fiind prescrise.
Menține, în rest sentința civilă atacată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 mai 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
Tehnored. / 22.06.09
Jud. fond.;
Președinte:Manuela StoicaJudecători:Manuela Stoica, Ana Doriani, Monica Maria
