Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 684/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (Jurindex)

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.684/2009

Ședința publică din 28 mai 2009

PREȘEDINTE: Doriani Ana JUDECĂTOR 2: Crețoiu Victor

- - - JUDECĂTOR 3: Vesa Nicoleta

- - -judecător

- - - grefier

Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de reclamanții împotriva sentinței civile nr.12/2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura este legal îndeplinită.

Având în vedere că judecător - planificată în ședința de judecată pentru acest termen, s-a abținut de la judecarea cauzei, completul de judecată a fost constituit conform procesului verbal de incidență procedurală încheiat la 28 mai 2009.

S-a făcut referatul cauzei după care față de actele și lucrările de la dosar instanța lasă cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara sub nr. 4333/97/200 reclamanții, și au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Hunedoara și Curtea de APEL ALBA IULIA ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților la acordarea despăgubirilor bănești, reprezentând drepturile salariale rezultate din diferența dintre salariul încasat și cel prevăzut în Anexa I lit.A, pct.6-1, din OUG nr. 27/2006 corespunzător funcțiilor exercitate de reclamanți, începând cu 10.04.2006 la zi și pe viitor, reactualizate la zi conform ratei inflației din momentul nașterii dreptului la despăgubiri și până în momentul efectuării plății.

În motivarea acțiunii s-a arătat că reclamanții sunt magistrați - judecători în cadrul Judecătoriei Orăștie.

Deși prin adoptarea OUG nr. 27/2006 s-a urmărit salarizarea magistraților în raport de locul și rolul justiției în statul de drept, de răspunderea, complexitatea și riscurile funcției, de incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de lege pentru această categorie de personal, prin art. 11 din ordonanță se prevede o salarizare preferențială și discriminatorie a procurorilor din cadrul DIICOT și DNA, potrivit coeficienților de multiplicare prevăzuți la nr. critic 6-13 de la litera A din Anexa ordonanței.

Printr-o atare modalitate de salarizare este încălcat principiul egalității cetățenilor în fața legii și a nediscriminării prevăzute în art. 16 alin. 1 din Constituția României.

Folosirea drept criteriu de diferențiere salarială pentru magistrați a apartenenței acestora la anumite segmente restrânse de realizare a justiției este nejustificată și inechitabilă.

Pârâtul Ministerul Justiției a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii având în vedere că OG nr. 137/2000 se referă la drepturile recunoscute de lege, exercitarea acestor drepturi vizând modul de aplicare a unor dispoziții legale ce instituie acele drepturi, iar nu examinarea soluțiilor legislative alese de către legiuitor.

Se apreciază că dispozițiile referitoare la salarizarea procurorilor din cadrul DNA și DIICOT prin raportare la salarizarea judecătorilor nu sunt discriminatorii. Cele două direcții sunt structuri în cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ și, ca atare, salarizarea procurorilor ce își desfășoară activitatea în cadrul DNA și DIICOT trebuie să fie identică cu cea a procurorilor de la Parchetul de pe lângă ÎCCJ.

Acordarea coeficienților de multiplicare 19-23 acestor procurori s-a făcut avându-se în vedere nu criteriul cauzelor instrumentate, ci criteriul gradului instanței sau al parchetului unde funcționează, în acord cu dispozițiile art. 3 din OUG nr. 27/2006 și ale alin. 1 din legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

A fost invocată și excepția necompetenței materiale a tribunalului ca urmare a intrării în vigoare a OUG nr. 75/2008.

Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, având în vedere că pârâta nu are calitatea de angajator al reclamanților și nici vreo atribuție în privința stabilirii drepturilor salariale ale judecătorilor.

Prin încheierea din data de 19.08.2008 Tribunalul Hunedoara, având în vedere intrarea în vigoare a OG nr.75/2008, a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea dosarului Curții de APEL ALBA IULIA.

Pe rolul Curții cauza a fost înregistrată la data de 19.09.2008.

Reclamanții au depus la dosar o adeverință din care rezultă calitatea și data numirii în funcția de judecător.

În temeiul art. 137 Cod procedură civilă instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepției invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, a lipsei calității procesuale pasive, în sensul respingerii sale, având în vedere că pârâta are calitatea de ordonator secundar de credite, face propuneri pentru fundamentarea bugetelor instanțelor și asigură plata efectivă a drepturilor salariale.

Prin sentința civilă nr.12/2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosarul cu nr. de mai sus a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA. A fost admisă acțiunea,pârâții fiind obligați,în solidar, la acordarea despăgubirilor bănești reprezentând drepturile salariale rezultate din diferența dintre salariul încadrat și cel prevăzut în Anexa 1 lit A pct.6-13 din OUG 27/2006, corespunzător funcțiilor exercitate de fiecare dintre reclamanți, pentru perioada 10.04.2006 - 08.01.2002 și în continuare, sume care urmează a fi actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului material și până la data plății efective.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Reclamanții au calitatea profesională de magistrați, judecători, în cadrul Judecătoriei Orăștie

Prin acțiunea de față aceștia solicită repararea prejudiciului suferit ca urmare a discriminării salariale la care sunt supuși în raport de magistrații procurori care funcționează în cadrul DNA și DIICOT, ambele direcții fiind structuri în cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ.

Astfel, procurorii care activează în cadrul acestor două direcții, prin simplul fapt al nominalizării - pe bază de interviu - și nu al susținerii unui examen de promovare, fără respectarea condițiilor impuse tuturor celorlalți magistrați referitoare la vechime, beneficiază de salarii corespunzătoare procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ, deși nu îndeplinesc condițiile legale prevăzute pentru a accede în aceste funcții (examen și vechime). Sunt frecvente situațiile în care un procuror cu grad de judecătorie este plătit la fel ca și procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ, doar pentru că activează în una din cele două direcții menționate, care sunt structuri ale Parchetului de pe lângă ÎCCJ.

discriminarea salarială a magistraților care activează în cadrul instanțelor și parchetelor de pe lângă judecătorii, tribunale și curți de apel, față de anumiți magistrații, a mai făcut obiectul unor acțiuni în justiție.

Astfel, acordarea sporului de 30% și apoi de 40% din indemnizația brută lunară (denumit și sporul anticorupție) numai judecătorilor și procurorilor care erau implicați în soluționarea cauzelor privind infracțiunile de corupție a generat un val de acțiuni în rândul magistraților, soluțiile divergente pronunțate de către instanțe determinând ÎCCJ să pronunțe decizia în interesul legii nr. VI/2007 prin care a stabilit că sporul "anticorupție" se cuvine tuturor magistraților.

Pentru a pronunța această decizie ÎCCJ a reținut că "s-a creat o inegalitate vădită între nivelul indemnizațiilor acordate magistraților, în contradicție cu principiul egalității cetățenilor în fata legii, consacrat în art. 16 alin. (1) din Constituția României, republicată, cu cel al egalității de tratament salarial pentru munca egală, instituit prin art. 23 alin. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și cu cel al interzicerii oricărei discriminări prevăzut în art. 2 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și în art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În reglementarea anterioară, criteriul pe baza căruia s-a făcut aceasta distincție, în acordarea drepturilor salariale menționate, l-a reprezentat doar luarea în considerare a naturii unor cauze pe care o parte dintre procurori și judecători erau desemnați să le soluționeze pe un anumit parcurs al carierei lor, ceea ce nu a avut justificare atât timp cât specificul atribuțiilor de ansamblu pe care le au toți magistrații din parchete și instanțele judecătorești în întregul lor, procurori, judecători și magistrați-asistenți la Înalta Curte de Casație și Justiție necesită aceeași pregătire de specialitate și experiență, responsabilitate profesională specifică echivalentă, precum și risc identic în exercitarea sarcinilor de serviciu.

Opinia potrivit căreia prevederile legale care au creat această diferențiere nu ar fi discriminatorie ignora nu numai dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituția României, republicată, pe cele ale art. 23 alin. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, potrivit cărora "toți oamenii au dreptul, fără nicio discriminare, la salariu egal pentru munca egală", precum și pe cele ale art. 2 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, așa cum s-a făcut referire la acestea, dar și dispozițiile art. 1 alin. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, privind protecția proprietății.

Îndeplinirea cerinței de îmbunătățire substanțială a actului de înfăptuire a justiției, care impune criterii noi de competență și performanță pentru toate categoriile de magistrați, nu ar putea fi asigurată în condiții de inegalitate de tratament salarial în cadrul acestor categorii, determinate de o apreciere diferită a implicării magistraților și a responsabilității lor în înfăptuirea actului de justiție.

Mai mult, folosirea drept criteriu de diferențiere a tratamentului salarial pentru magistrați doar apartenența la anumite segmente restrânse de realizare a justiției, pe considerentul că domeniile în care ar activa ar reclama o specializare particularizată și un risc deosebit, nu se poate justifica atât timp cât varietatea infinită a situațiilor de coliziune cu legea ce se pot ivi și a tipului de reacție necesară pentru asigurarea ordinii de drept presupune eforturi chiar mai importante și riscuri profesionale mai accentuate în multe alte cazuri decât cele pentru care s-a instituit tratamentul salarial preferențial prin dispozițiile la care s-a făcut referire.

Rezultă, deci, că distincția ce se face, ținându-se seama de apartenența magistraților la categoria celor implicați în soluționarea cazurilor privind faptele de corupție sau de criminalitate organizată și de terorism ori doar includerea lor în anumite structuri pe scara ierarhicaeste lipsită de justificare obiectivăși rezonabilă, fiind astfel discriminatorieîn sensul art. 2 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și al art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece nu se poate demonstra existenta unui raport acceptabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat, cu toate particularitățile lui specifice.

Respectarea dreptului fiecărui cetățean la egalitate de tratament remuneratoriu pentru aceeași muncă, în condiții de responsabilitate identică, implică obligația firească a autorității care a generat acordarea discriminatorie a sporului la care s-a făcut referire,de a repara prejudiciul cauzat categoriei de magistrați ce a fost lipsită de echivalentul acelui sporîn perioada în care dispozițiile ce îl reglementau erau în vigoare".

După cum se poate observa considerentele pe care și-a întemeiat ÎCCJ soluția în cadrul recursului în interesul legii își păstrează pe deplin aplicabilitatea în speță, deoarece și în acest caz este vorba de o diferențiere salarială lipsită de o justificare obiectivă și rezonabilă pentru magistrați, bazată pe simpla apartenență a unor procurori la anumite segmente restrânse de realizare a justiției, pe considerentul că domeniile în care ar activa ar reclama o specializare particularizată și un risc deosebit. ÎCCJ a menționat clar că ceilalți magistrați - și care reprezintă majoritatea - se întâlnesc cu situații ce presupun eforturi chiar mai importante și riscuri profesionale mai accentuate în multe alte cazuri decât cele pentru care s-a instituit tratamentul salarial preferențial prin dispozițiile legale menționate de către reclamanți, astfel că diferențierea salarială este discriminatorie.

Totodată ÎCCJ a stabilit în decizia menționată că respectarea dreptului la egalitate de tratament remuneratoriu pentru aceeași muncă, în condiții de responsabilitate identică implică și obligația autorității de a repara prejudiciul cauzat categoriei de magistrați care a fost astfel discriminată.

Pentru aceste considerente, Curtea a admits acțiunea cu soluționarea căreia a fost investită și a dispus obligarea pârâților la acordarea despăgubirilor bănești reprezentând drepturile salariale rezultate din diferența dintre salariul încasat și cel prevăzut în Anexa I lit.A pct.6-13 din nr.OUG27/2006, corespunzător funcțiilor exercitate de fiecare dintre reclamanți, pentru perioada 10.04.2006 - 8.01.2009 (data pronunțării) și în continuare, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului material și până la data plății efective. Actualizarea acestor sume se impune a fi acordată pentru a asigura reclamanților repararea integrală a prejudiciului cauzat prin neacordarea acestor sume pe perioada în discuție, deoarece unul din principiile care guvernează răspunderea civilă este și cel al reparării integrale a prejudiciului.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Curtea de APEL ALBA IULIA și Ministerul Justiției și Libertăților.

Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, apreciind că în litigiile având ca obiect drepturi salariale calitatea procesuală pasivă are doar Ministerul Justiției în calitate de ordonator principal de credite. Mai artă că nu are calitatea de angajator al reclamanților și nici atribuții în privința stabilirii drepturilor salariale.

Pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiate.

În expunerea de motive arată că prima instanță a depășit limitele puterii judecătorești angajându-și atribuții de legiferare prin acordarea unor drepturi neprevăzute de OUG 27/2006.

În mod just legiuitorul a stabilit drepturi diferite de care beneficiază procurorii de la DNA și DIICOT funcție de răspunderea și complexitatea muncii lor,fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului egalității persoanelor în fața legii.

Prin admiterea acțiunii prima instanță a instituit un sistem de salarizare paralel cu cel stabilit de legiuitor,neținând seama de criteriul de departajare privind nivelul instanței.

Judecătorii și procurorii desfășoară activități diferite pentru înfăptuirea justiției, astfel încât se pot adopta prevederi diferite în ceea ce privește raporturile de serviciu ale celor două categorii de magistrați, fără a se aduce atingere principiului nediscriminării.

Contrar susținerilor primei instanțe, în cauză nu sunt incidente prevederile OG 137/2000.Legiuitorul nu a avut în vedere modul de reglementare a unor relații sociale prin lege ori alte acte normative. Exercitarea unor drepturi se referă la modul de aplicare a unor dispoziții legale care instituie acele drepturi iar nu examinarea soluțiilor legislative alese de către legiuitor.

Modul de stabilire prin lege a unor drepturi în formarea unor categorii profesionale în mod diferit față de alte categorii ori nereglementarea de către legiuitor a anumitor aspecte care țin de statutul profesional al unei categorii nu este o problemă ce poate fi apreciată din punct de vedere al discriminării, depășind cadrul legal reglementat prin OG 137/2000.

În acest sens sunt și Deciziile nr.821/3.iulie 2008 și nr.1325/4.12.2008 ale Curții Constituționale, precum și Hotărârea 355/01.08.2007 a CNCD.

În mod greșit instanța de fond a dispus obligarea pârâților la plata diferențelor salariale în discuție actualizate în funcție d erata inflației la data plății, cu încălcarea evidentă a prevederilor art.1088 Cod civil.

Admiterea capătului de cerere privind plata și pe viitor a diferențelor salariale în discuție, este inadmisibilă. Cererea se referă la un drept pe viitor, care nu s-a născut încă. Drepturile respective nefiind prevăzute în legislația în vigoare, prin acordarea lor instanța depășește limitele puterii judecătorești, arogându-și atribuții de legiferare.

Deliberând asupra recursurilor de față prin prisma criticilor formulate și din oficiu, potrivit prevederilor art.304/1 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:

Recursurile sunt nefondate.

Contrar susținerilor pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA, prima instanță a respins în mod corect excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către aceasta.

Potrivit prevederilor art.64 din Legea nr.304/2004, curțile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, elaborează proiecte de buget pentru instanțele din circumscripția lor, proiecte în care sunt incluse și drepturile salariale ale judecătorilor.

Astfel, Ministerul Justiției asigură fondurile necesare pentru instanțe în calitate de ordonator principal de credite, iar curțile de apel, în calitate de ordonatori secundari de credite, poartă răspunderea folosirii sumelor primite de la buget și efectuează plata drepturilor salariale întregului personal din sistemul judiciar.

În consecință, în speță Curtea de APEL ALBA IULIA are calitate procesuală pasivă, dar numai alături de Ministerul Justiției în sensul că acesta din urmă asigură fondurile necesare pentru instanțe, iar Curtea de Apel efectuează plata drepturilor salariale și efectuează mențiunile legale în carnetele de muncă.

Contrar susținerilor pârâtului Ministerul Justiției, prima instanță nu a depășit limitele puterii judecătorești admițând acțiunea formulată de reclamanți. În speță nu poate fi vorba de acordarea unor drepturi neprevăzute de nr.OUG27/2006.

Prima instanță a reținut corect că procurorii care funcționează în cadrul și sunt nominalizați pe bază de interviu, fără respectarea condițiilor impuse celorlalți magistrați pentru promovare, bucurându-se de drepturi salariale fără a avea vechimea legal stabilită, situație în care se creează o discriminare salarială față de magistrații care își desfășoară activitatea la nivelul altor instanțe.

De asemenea în mod corect instanța de fond a reținut că discriminarea salarială a magistraților a mai făcut obiectul unor acțiuni în justiție. Astfel în privința sporului de 30% și apoi de 40% din indemnizația brută lunară acordat numai anumitor magistrați, a determinat ÎCCJ să pronunțe decizia în interesul legii nr.VI/2007, prin care s-a stabilit că sporul se cuvine tuturor magistraților.

În consecință, prima instanță a apreciat just că în speța de față sunt aplicabile în totalitate considerentele deciziei sus menționate.

Astfel, îndeplinirea cerinței de îmbunătățire substanțială a actului de înfăptuire a justiției nu poate fi asigurată în condiții de inegalitate de tratament salarial în cadrul categoriilor de magistrați arbitrar stabilite, diferențierea fiind astfel discriminatorie,fiind lipsită de justificare obiectivă și rezonabilă.

Respectarea dreptului la egalitate de tratament remunoratoriu pentru aceiași muncă, în condițiile de responsabilitate identică implică obligația autorității de a repara prejudiciul cauzat categoriei de magistrați care au fost astfel discriminată.

Admițând acțiunea, prima instanță nu a stabilit un sistem de salarizare paralel cu cel stabilit de legiuitor,ci în sensul deciziei nr.VI/2007 a ÎCCJ, în condiții identice a înlăturat o inechitate prin stabilirea acelorași criterii pentru toți magistrații.

Contrar susținerilor pârâtului Ministerul Justiției, în mod corect instanța de fond a dispus obligarea pârâților la plata diferențelor salariale în discuție actualizate în funcție de rata inflației la data plății, fără ca prin aceasta să fie încălcate prevede rile art.1088 cod civil.

În condițiile procesului inflaționist nimic nu poate împiedica obligarea pârâților la plata diferențelor salariale în favoarea reclamanților actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii obligației de plată și până la plata efectivă a sumelor datorate.

Această soluție este în consens cu jurisprudența constantă concretizată în renunțarea la principiul nominalismului și corecția debitului cu rata inflației,vizând exacta îndeplinire a obligației în aceste condiții.

Orice obligație bănească are o anumită valoare, iar în condițiile unei economi afectată de inflație, între valoare și câtime nu mai există identitate.

Având în vedere că,în funcție de momentul îndeplinirii obligației, câtimea nu mai reprezintă aceiași valoare absolută,iar obligația îndeplinită în condițiile legii înseamnă acordarea acelorași valori, îndeplinirea exactă a obligației se realizează prin corelarea câtimii cu coeficientul ratei inflației pe perioada de întârziere a îndeplinirii obligației de restituire.

Greșit apreciază pârâtul și faptul că obligarea la plată și pe viitor a diferențelor salariale în discuție ar fi inadmisibilă,fiind vorba de un drept pe viitor, care nu s-a născut încă. Prin înlăturarea inechității dreptul există, la fel existând și obligația părților de a-l respecta.

Față de cele ce preced, constatând că sentința recurată este legală și temeinică,fiind la adăpost de criticile formulate, în conformitate cu prevederile art.312 cod pr.civ.Curtea va respinge ca nefondate recursurile de față.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursurile declarate de pârâții Curtea de APEL ALBA IULIA și Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr.12/2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 28.05. 2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - CO - - - -

-semnează vicpereșdintele-

Curții de Apel

Grefier,

- -

Red.CV

Tehnored.TM/ 2 ex

Jud.

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

COPIA DECIZIEI CIVILE NR.684/2009

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 28.05. 2009.

Președinte, Judecător, Judecător

ss indescifrabil ss indescifrabil ss indescifrabil

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

ÎNCHEIEREA NR.180/R/CC/2009

Ședința din camera de consiliu din 28 mai 2009

Președinte:- - - judecător

- - - judecător

- - -judecător

- - - grefier

Pe rol se află soluționarea cererilor de abținere formulate de judecătorii - și în cauza ce formează obiectul dosarului nr- privind pe reclamanții în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, a, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.

Procedura este îndeplinită fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

CURTEA DE APEL

Prin cererile depuse la dosar de către judecătorii - și au solicitat a li se încuviința abținerea de la judecata acțiunii ce formează obiectul dosarului nr-.

In motivarea cererilor au arătat că se abțin de la judecarea pricinii întrucât au făcut parte din completul ce a soluționat fondul cauzei, a cărei sentință este atacată,invocând art.24 cod procedură civilă.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art.24 Cod procedură civilă și apreciind într-un sens mai larg interpretarea art. 6 al în vederea asigurării garanțiilor depline pentru desfășurarea unui proces echitabil în fața instanței imparțiale.

DISPUNE

Admite cererile de abținere formulate de judecătorii - și în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică din 28 mai 2009.

Președinte, Judecător, Judecător, - - - - - -

Grefier,

- -

CURTEA DE APEL

Asupra cauzei civile de față:

În motivarea acțiunii s-a arătat că reclamanții sunt magistrați - judecători în cadrul Judecătoriei Orăștie.

Printr-o atare modalitate de salarizare este încălcat principiul egalității cetățenilor în fața legii și a nediscriminării prevăzute în art. 16 alin. 1 din Constituția României.

Folosirea drept criteriu de diferențiere salarială pentru magistrați a apartenenței acestora la anumite segmente restrânse de realizare a justiției este nejustificată și inechitabilă.

A fost invocată și excepția necompetenței materiale a tribunalului ca urmare a intrării în vigoare a OUG nr. 75/2008.

Pe rolul Curții cauza a fost înregistrată la data de 19.09.2008.

Reclamanții au depus la dosar o adeverință din care rezultă calitatea și data numirii în funcția de judecător.

În temeiul art. 137 Cod procedură civilă instanța se va pronunța mai întâi asupra excepției invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, a lipsei calității procesuale pasive, în sensul respingerii sale, având în vedere că pârâta are calitatea de ordonator secundar de credite, face propuneri pentru fundamentarea bugetelor instanțelor și asigură plata efectivă a drepturilor salariale.

CURTEA, analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Reclamanții au calitatea profesională de magistrați, judecători, în cadrul Judecătoriei Orăștie

Discriminarea salarială a magistraților care activează în cadrul instanțelor și parchetelor de pe lângă judecătorii, tribunale și curți de apel, față de anumiți magistrații, a mai făcut obiectul unor acțiuni în justiție.

Pentru aceste considerente, Curtea va admite acțiunea cu soluționarea căreia a fost investită și va dispune obligarea pârâților la acordarea despăgubirilor bănești reprezentând drepturile salariale rezultate din diferența dintre salariul încasat și cel prevăzut în Anexa I lit.A pct.6-13 din nr.OUG27/2006, corespunzător funcțiilor exercitate de fiecare dintre reclamanți, pentru perioada 10.04.2006 - 8.01.2009 (data pronunțării) și în continuare, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului material și până la data plății efective. Actualizarea acestor sume se impune a fi acordată pentru a asigura reclamanților repararea integrală a prejudiciului cauzat prin neacordarea acestor sume pe perioada în discuție, deoarece unul din principiile care guvernează răspunderea civilă este și cel al reparării integrale a prejudiciului.

În cauză nu au fost solicitate cheltuieli de judecată, astfel că nu se vor acorda.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA.

Admite acțiunea civilă formulată de reclamanții, și toți cu domiciliul procesual ales la Judecătoria Orăștie cu sediul în Orăștie,-, jud. H, împotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR cu sediul în B,-, sector 5, TRIBUNALUL HUNEDOARA cu sediul în D,-, jud.H și CURTEA DE APEL ALBA IULIA cu sediul în A I, P-ța - -, nr.1, jud.A, și în consecință:

Obligă pârâții, în solidar, la acordarea despăgubirilor bănești reprezentând drepturile salariale rezultate din diferența dintre salariul încasat și cel prevăzut în Anexa 1 lit.A pct.6-13 din OUG nr.27/2006, corespunzător funcțiilor exercitate de fiecare dintre reclamanți, pentru perioada 10.04.2006 - 08.01.2009 și în continuare, sume care urmează a fi actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului material și până la data plății efective.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 08.01.2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

Cu opinie separată în

sensul respingerii acțiunii

Asistenți judiciari,

Grefier,

Red.M/19.01.2009

Tehnored. 9 ex

Motivarea opiniei separate:

Opiniem pentru soluția de respingere a acțiunii pentru următoarele considerente:

Reclamanții au calitatea de judecători.

Actul normativ care reglementează statutul acestei categorii socio - profesionale este Legea 303/2004 statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.

Salarizarea judecătorilor a fost reglementată începând cu 10 04 2006 de dispozițiile OUG27/2006

Potrivit dispozițiilor OUG27/2006 drepturile salariale ale judecătorilor se stabilesc astfel:

OUG 27/2006

Art. 3 - (1) Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți au dreptul pentru activitatea desfășurată la o indemnizație de încadrare brută lunară stabilită în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură prevăzută de art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.

În ceea ce privește Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism acestea sunt structuri integrate în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În ceea ce privește salarizarea procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism acesta este reglementată OUG 26/2007:

" Art. 11 - (1) Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și cei din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt salarizați potrivit nr. crt. 6 - 13 de la lit. A din anexă, în raport cu funcțiile pe care le dețin sau cu care sunt asimilați potrivit legii."

Criteriile de la 6la 13 din anexă se referă la salarizarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Dispozițiile referitoare la salarizarea personalului din cadrul acestor structuri își au justificarea în faptul că, potrivit legii, ele sunt integrate în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Față de aceste dispoziții legale rezultă că modul de salarizare a magistraților care funcționează în cele două structuri specializate respectă dispozițiile generale cuprinse în legile de salarizare ale magistraților, potrivit cărora, salarizarea se face printre altele și în raport cu nivelul instanței. Întru-cât cele două structuri au alt nivel de instanță decât instanța la care funcționează reclamanții este legal ca aceștia să beneficieze și de o altă salarizare. Dealtfel reclamanții nu au contestat dreptul legiuitorului de a stabili drepturile salariale în raport cu nivelul instanței.

În ceea ce privește aspectele legate de modul de selectare a personalului în cadrul acestor structuri, de consecvența legiuitorului în privința criteriilor de numire și promovare prin raportare la principiile generale ce guvernează această materie în întregul sistem judiciar, acestea nu pot face obiectul prezentei cauze, care vizează doar aspecte de ordin pecuniar.

Față de cele ce preced opiniem că cererea reclamanților este nefondată și se impunea a fi respinsă.

Președinte,

Președinte:Doriani Ana
Judecători:Doriani Ana, Crețoiu Victor, Vesa Nicoleta

#Judecator Doriani Ana

Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 684/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 684/2009. Curtea de Apel Alba Iulia