Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 708/2009. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 708
Ședința publică de la 12 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 2: Georgeta Pavelescu
JUDECĂTOR 3: Cristina Mănăstireanu
Grefier: - -
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție privind recursurile declarate de recurenții și Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr. 19/04.09.2008 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, intimați fiind:, -, -, -, -, -, -, Curtea De Apel Iași, Tribunalul Vaslui, Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la primul termen după trimiterea acestuia de la.- urmare deciziei nr. 104/ 20.01.2009 a Curții Constituționale -, s-a comunicat intimaților duplicatul motivelor de recurs, nu s-a depus întâmpinare. S-a atașat la dosar un exemplar de pe încheierea de ședință pronunțată de Curtea de Apel Iași, la data de 11.06.2009, prin care s-a admis cererea de abținere formulată de judecător. S-a solicitat judecata în lipsă.
S-a dat citire raportului asupra celor două recursuri, potrivit căruia acestea au fost declarate în termen și motivate.
Nemaifiind alte cereri de formulat și având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și lasă cauza în pronunțare.
Ulterior deliberării,
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului de față,
Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Vaslui sub nr.976/89/15.04.2008 și după adoptarea nr.OUG75/2008, pe rolul Curții de Apel Iași, sub nr.532/45/06.07.2008, reclamanții:, -, -, -, -, -, -, au chemat în judecată pe pârâții: Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de Apel Iași, Tribunalul Vaslui, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând obligarea acestora la plata actualizată a sporului de risc și suprasolicitare psihică, în procent de 50%, prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, calculat din salariul de bază brut lunar, începând cu data de 01.08.2004 și în continuare, pentru viitor.
Reclamanții au solicitat și obligarea Curții de Apel Iași de a efectua mențiunile corespunzătoare în carnetele lor de muncă.
În motivarea acțiunii s-au arătat următoarele:
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar fost reglementat prin Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, care în art. 47 stabilea că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar. Textul fost abrogat fără justificare rațională prin Ordonanța nr. 83/01.09.2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996.
Prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată la data de 10.03.2008 în dosarul nr. 5/2008, ca urmare recursului în interesul legii formulat de Procurorul General al României, s- constatat îndreptățirea în acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG83/2000.
În dovedirea acțiunii, reclamanții au depus la dosar înscrisuri.
Pârâtul Ministerul Justiției formulat întâmpinare, invocând excepția prescripției dreptului la acțiune și a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Prin sentința nr.19/04.09.2008, Curtea de Apel Iașia respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtul Ministerul Justiției, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții:, -, -, -, -, -, pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Iași și Tribunalul Vaslui fiind obligați să plătească acestora sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară, pentru perioada 01.08.2004 și în continuare, actualizat în raport de rata inflației la momentul plății efective.
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții:, -, pârâții fiind obligați să plătească acestora sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară, actualizat în raport de rata inflației la momentul plății efective, după cum urmează:
-reclamantei: 01.08.2004- 01. 09.2006;
-reclamantei: 01.08.2004 - 01. 01.2007;
-reclamantei: 01.08.2004 - 01. 08.2006;
-reclamantului: 01.08.2004 - 01. 05.2008;
-reclamantei: 01.08.2004- 01. 09.2007;
-reclamantei: 01.08.2004 - 01. 01.2008;
-reclamantei: 01.08.2004 - 01. 07.2008;
-reclamantei: 01.08.2004-30.09.2004, 01.09.2006 și în continuare, pe viitor;
-reclamantei: 01.08.2004- 01. 03.2008;
-reclamantului -: 01.08.2004- 15. 09.2005;
-reclamantei: 01.09.2004 și în continuare.
Prin aceeași hotărâre s-a respins acțiunea formulată de reclamanții:, .
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția prescrierii dreptului la acțiune, Curtea a constatat că este nefondată în condițiile în care, prin pct.3.2 Cap. VI Anexa 2 la HG nr.232/2005, se reglementează planul de acțiune pentru implementarea Strategiei de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007 și este prevăzută plata sumelor datorate ca drepturi salariale magistraților și personalului auxiliar de specialitate pentru care nu există hotărâri judecătorești, aferente perioadei 2000-2004. Această prevedere echivalează cu o recunoaștere a drepturilor salariale solicitate, în conformitate cu dispozițiile art.16 lit. "a" din Decretul 167/1958 și art.166 alin.2 Codul muncii, care a întrerupt cursul prescripției extinctive.
Analizând fondul cauzei, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanții au avut în perioada de referință, reținută prin dispozitiv, calitatea de personal auxiliar și conex în cadrul instanțelor pârâte.
Reclamanții au formulat acțiune privind acordarea sporului de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50% prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996.
În speță, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, care prevedeau că, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din indemnizația, respectiv salariul de bază brut lunar.
Prin Decizia nr. XXI din 10.03.2008 pronunțată în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
S-a reținut în motivarea deciziei că dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești au fost într-adevăr abrogate prin art.42 din nr.OG83/2000, însă că această abrogare a fost nelegală întrucât, potrivit disp.art.107 alin.3 (art.108 alin.3 în forma revizuită) din Constituția României, ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și condițiile prevăzute de aceasta, ori prin art.1 pct.Q1 din Legea nr.125/2000, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la modificarea și completarea Legii nr.50/1996.
Din dispozițiile Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative se reține că modificarea, completarea și abrogarea actelor normative constituie evenimente legislative distincte și din acest motiv prevederile constituționale ale art.107 alin.3 impun ca legea specială de abilitare să prevadă limitele și condițiile de investire a Guvernului de a emite ordonanțe.
De asemenea, deși scopul urmărit prin adoptarea nr.OG83/2000 a fost unul legitim, respectiv îmbunătățirea continuă a sistemului de retribuire a magistraților, prin faptul privării lor de dreptul de a beneficia de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică s-a constatat că metoda de atingere a acestuia nu a fost una adecvată, neexistând o relație rezonabilă de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit.
Prin considerentele acestei decizii, s-a reținut că " au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice".
De asemenea, s-a mai constatat de către Înalta Curte de Casație și Justiție că " dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea".
Mai mult, s-a susținut că: " Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 și ale art.231din Legea nr.56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege."
Având în vedere cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin această decizie, care este obligatorie pentru instanțe, în temeiul disp.art.329 Cod.proc.civ. prima instanță a constatat că reclamanții:, -, -, -, -, -, -, sunt îndreptățiți la acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, începând cu data de 01.08.2004 și în continuare, pe viitor.
În ceea ce privește acțiunea reclamanților:, Curtea a reținut că este nefondată, având în vedere faptul că aceștia sunt angajați în perioada de referință pe funcțiile de aprod, agent procedural, șofer și muncitor, funcții ce nu intră în categoria personalului auxiliar de specialitate.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs Ministerul justiției și Libertăților, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Hotărârea pronunțată de prima instanță este criticabilă pentru motivul de recurs prevăzut de art.304 punctul 9 Cod procedură civilă.
Astfel, se arată că în mod greșit instanța de fond respins excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată pentru perioada 01.11.2000-iulie 2004, întrucât termenul de prescripție de 3 ani nu a fost întrerupt prin adoptarea nr.HG232/2005.
Se mai invocă faptul că în cauză prima instanță trebuia să facă aplicația disp.art.12 din Decretul nr.167/1958.
Împotriva aceleiași sentințe civile a formulat recurs și reclamanta, considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică, întrucât funcția de aprod a făcut parte din categoria personalului auxiliar de specialitate beneficiară a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Recursul formulat de Ministerul Justiției și Libertăților, prin reprezentant legal, este fondat pentru următoarele considerente:
Conform disp.art.295 alin.2 din Codul muncii, prevederile acestuia se aplică cu titlu de drept comun și acelor raporturi juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective.
Potrivit disp.art.269 Codul muncii, angajatorul este obligat să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul. În cazul în care angajatorul refuză să îl despăgubească pe salariat, acesta se poate adresa cu plângere instanțelor judecătorești competente.
Art.283 alin.1 din Codul muncii prevede că cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate:.
c)în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator.
Astfel, se reține că, în raport de disp.art. 283 alin.1 lit.c) Codul muncii, în mod eronat instanța de fond respins excepția prescripției dreptului la acțiune.
Se reține în acest sens că momentul nașterii dreptului reclamanților la acțiune îl constituie data când aceștia au cunoscut sau trebuiau să cunoască prejudiciul ce le-a fost cauzat, respectiv data când aceștia, în urma adoptării nr.OG83/2000, au primit indemnizația cuvenită funcției îndeplinite fără acordarea sporului de 50%.
În speță nu se poate reține că dreptul reclamanților la acțiune ar fi fost întrerupt, potrivit disp.art.16 din Decretul nr.167/1958, prin adoptarea nr.HG232/2005, având în vedere faptul că pct.3.2 Cap. VI Anexa 2 la HG nr.232/2005 ce reglementează Planul de acțiune pentru implementarea strategiei de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007 nu poate fi considerat ca o recunoaștere a drepturilor salariale solicitate prin prezenta acțiune.
Recursul formulat de reclamanta este în parte fondat, pentru perioada 15.04.2005 și în continuare, pe viitor, având în vedere faptul că, sub imperiul Legii nr.50/1996, ce reglementează în art.47 sporul solicitat, aprozii făceau parte din personalul auxiliar al instanțelor judecătorești.
Având în vedere cele stabilite de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.21/2008, în sensul că normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică au produs și produc în continuare efecte juridice, se reține că reclamanta este îndreptățită la acordarea sporului de risc și suprasolicitare în cuantum de 50%.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.2 Codul d e procedură civilă, se vor admite recursurile formulate de Ministerul Justiției și Libertăților și de către reclamanta, se va modifica în parte sentința recurată, în sensul de a se admite excepția prescripției dreptului la acțiune, a se respinge acțiunea reclamanților pentru perioada 01.08.2004- 14.04.2005 și a se admite în parte acțiunea formulată de reclamanții:, -, -, -, -, -, -,. Pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Iași și Tribunalul Vaslui vor fi obligați să plătească reclamanților:, -, -, -, -, -, sporul de risc și suprasolicitare în cuantum de 50% din salariul de bază brut lunar, actualizat în raport de rata inflației la data plății efective, începând cu data de 15.04.2005 și în continuare, pe viitor.
Pârâții: Ministerul Justiției, Curtea de apel Iași și Tribunalul Vaslui vor fi obligați să plătească sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50% din salariul de bază brut lunar, actualizat în raport de rata inflației la momentul plății efective, după cum urmează:
-reclamantei: 15.04.2005- 01. 09.2006;
-reclamantei: 15.04.2005- 01. 01.2007;
-reclamantei: 15.04.2005- 01. 08.2006;
-reclamantului: 15.04.2005- 01. 05.2008;
-reclamantei: 15.04.2005- 01. 09.2007;
-reclamantei: 15.04.2005- 01. 01.2008;
-reclamantei: 15.04.2005- 01. 07.2008;
-reclamantei: 01.09.2006 și în continuare, pe viitor;
-reclamantei: 15.04.2005- 01. 03.2008;
-reclamantului -: 15.04.2005- 15. 09.2005.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile formulate de Ministerul Justiției și Libertăților și reclamanta împotriva sentinței civile nr. 19/04.09.2008 pronunțată de Curtea de Apel Iași, sentință pe care modifică în parte în sensul că:
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de către pârât și în consecință, respinge acțiunea formulată de reclamanții:, -, -, -, -, -, -, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Iași și Tribunalul Vaslui, privind plata sporului de risc și suprasolicitare începând cu data de 01.08.2004 și până la data de 14.04.2005, ca fiind prescris dreptul la acțiune.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții:, -, -, -, -, -, -, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Iași și Tribunalul Vaslui.
Obligă pârâții Ministerul Justiției, Curtea de apel Iași și Tribunalul Vaslui să plătească reclamanților:, -, -, -, -, -, sporul de risc și suprasolicitare în cuantum de 50% din salariul de bază brut lunar, actualizat în raport de rata inflației la data plății efective, începând cu data de 15.04.2005 și în continuare, pe viitor.
Obligă pârâții: Ministerul Justiției, Curtea de apel Iași și Tribunalul Vaslui să plătească sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50% din salariul de bază brut lunar, actualizat în raport de rata inflației la momentul plății efective, după cum urmează:
-reclamantei: 15.04.2005- 01. 09.2006;
-reclamantei: 15.04.2005- 01. 01.2007;
-reclamantei: 15.04.2005- 01. 08.2006;
-reclamantului: 15.04.2005- 01. 05.2008;
-reclamantei: 15.04.2005- 01. 09.2007;
-reclamantei: 15.04.2005- 01. 01.2008;
-reclamantei: 15.04.2005- 01. 07.2008;
-reclamantei: 01.09.2006 și în continuare, pe viitor;
-reclamantei: 15.04.2005- 01. 03.2008;
-reclamantului -: 15.04.2005- 15. 09.2005.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu contravin prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red./ Tehnored.:;
2 ex.- 24.06.2009;
Jud. fond:-Curtea de Apel Iași:- -;
-.
Președinte:Smaranda PiperneaJudecători:Smaranda Pipernea, Georgeta Pavelescu, Cristina Mănăstireanu