Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 75/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA NR. 75
Ședința publică din data de 05 februarie 2009
PREȘEDINTE: Andrianu Virgil
JUDECĂTOR 2: Sas Laura Biscan Liliana
Asistenți - -
judiciari: - -
Grefier:
Pe rol se află judecarea acțiunii civile ce are ca obiect drepturi salariale formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel, Tribunalul Suceava, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării
La apelul nominal au lipsit reclamanții și reprezentanții pârâților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, Curtea, din oficiu, având în vedere Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009, prin care Curtea Constituțională a României, a constatat neconstituționalitatea art. I și II din nr.OUG 75/2008, raportat la dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. c din Codul d e procedură civilă, a invocat excepția de necompetență materială a instanței în soluționarea prezentei cauze și a rămas în pronunțare cu privire la aceasta.
După deliberare,
CURTEA,
Prin cererea adresată acestei instanțe și înregistrată sub nr. 23/39/6.01.2009 reclamanții, au solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel, Tribunalul Suceava, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării B, obligarea pârâților să recunoască discriminarea, să calculeze și să plătească drepturile reprezentând diferențele salariale dintre indemnizațiile reclamanților și cele ale procurorilor respectiv personalului auxiliar din cadrul și DIICOT, începând cu data de 20.11.2005 și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești, precum și pentru viitor până la încetarea stării de discriminare actualizate potrivit indicelui de inflație la data plății, obligarea la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților și obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății acestor drepturi.
În motivarea cererii reclamanții au arătat că modul de selecție al procurorilor în cadrul DIICOT și A, pe baza unui interviu, la care poate participa orice procuror cu o vechime de doar 6 ani în funcție de procuror - în timp ce pentru a fi promovat în mod obișnuit la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție vechimea minimă necesară este de 8 ani - ridică aspecte de discriminare față de ceilalți procurori, din cadrul parchetelor obișnuite, care pentru a fi promovați la gradul de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să parcurgă toate treptele ierarhice, de la nivel de procuror la parchet de pe lângă judecătorie, apoi de pe lângă tribunal și curtea de apel, respectând condiționări de vechime și de promovare a unor examene complexe, pe când în cadrul DIICOT sau pot fi și au fost promovați direct și procurori aflați la nivelul unui parchet de pe lângă judecătorie.
De asemenea acest mod de selecție este discriminatoriu în raport cu judecătorii de la curțile de apel și celelalte instanțe inferioare, care pentru a fi promovați la Înalta Curte de Casație și Justiție și pentru a benefica de o indemnizație stabilită pornind de la coeficient de multiplicare 19, trebuie să parcurgă de asemenea toate treptele ierarhice, de la nivel de judecător de judecătorie, apoi de tribunal și curte de apel, cu respectarea condițiilor de vechime și de promovare a unor examene complexe.
Mai mult decât atât, un procuror odată selectat la DIICOT sau și salarizat la nivelul unui procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, își păstrează aceeași indemnizație după revenirea la parchetul de unde provine sau alt parchet unde are dreptul să funcționeze potrivit legii, aplicându-i-se cunoscutul principiu din dreptul muncii potrivit căruia drepturile câștigate se păstrează, considerându-se că indemnizația de procuror cu grad corespunzător celui de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este un drept câștigat, care nu mai poate fi diminuat.
Astfel, prin rotație la DIICOT și, toți procurorii pot ajunge la nivelul de salarizare al unui procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe baza unui simplu interviu, eludând prevederile legale ce reglementează promovarea la acest nivel și trecând peste ierarhii care nu ar putea fi parcurse decât după ani buni de experiență la nivelul parchetelor de pe lângă fiecare nivel de instanță respectiv parchete de pe lângă judecătorie, tribunal și curte de apel.
În realitate modul de salarizare mai sus indicat nu reprezentă altceva decât acordarea în continuare în mod mascat a sporului de 30%, respectiv 40% pentru procurorii din cadrul DIICOT și, spor acordat anterior intrării în vigoare a nr.OUG 27/2006 numai unor categorii de magistrați, printre care și procurorii arătați și care s-a stabilit a fi discriminatoriu, pentru eliminarea discriminări trebuind acordat tuturor magistraților, conform Deciziei nr. VI/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În dovedirea cererii au depus la dosar în copie sentința civilă nr. 123 din 28.01.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- (8).
Pârâtul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
A arătat pârâtul că reclamanții nu sunt discriminați în raport cu personalul la care se referă art. 28 al. 5 din nr.OUG 43/2002 și la care se referă art. 3 alin. 7 din nr.OG 8/2007 întrucât, așa cum s-a statuat de către Curtea Constituțională, principiul egalității nu se opune ca o lege să stabilească reguli diferite în raport cu persoanele care se află în situații diferite.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
A arătat pârâtul că în toate legile bugetare anuale precum și în legile de rectificare a bugetului statului este prevăzut obligația pentru ordonatorii de credite de a stabili salariile de bază, criteriile, sumele necesare pentru cheltuielile de personal și de acordare a drepturilor bănești curente.
La primul termen de judecată instanța a invocat excepția necompetenței materiale în soluționarea prezentei cauze.
Examinând actele și lucrările dosarului, asupra excepției invocate, instanța reține următoarele:
Art. I alin. 1 din nr.OUG 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției stabilește că cererile având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, formulate de personalul salarizat potrivit nr.OUG 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și potrivit nr.OG 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, aprobată prin Legea nr. 247/2007, cu modificările ulterioare, sunt soluționate în prima instanță, de curțile de apel.
Prin decizia nr. 104 din 20.01.2009 Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. I și II din nr.OUG 75/2008 sunt neconstituționale.
Această decizie are efecte obligatorii în prezenta cauză, așa cum impune art. 147 alin. 4 din Constituția României.
Prin dispozițiile art. 284 alin. 1 din Codul muncii, coroborat cu art. 2 pct. 1 lit. c Cod proc. civilă, tribunalului i s-a conferit plenitudinea de competență în ceea ce privește soluționarea conflictelor de muncă.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 158 alin. 3 Cod proc. civilă și a dispozițiilor legale mai sus arătate, urmează ca instanța să decline competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTARĂȘTE:
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel, Tribunalul Suceava, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării B, în favoarea Tribunalului Suceava.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică din 5 februarie 2009.
Președinte, Judecător, Asistenți judiciari, Grefier,
Red.
tehnored.
ex.2/24.02.2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
Secția conflicte de muncă și asigurări sociale
Dosar nr- din 25 februarie 2009
CĂTRE,
TRIBUNALUL SUCEAVA,
- Secția civilă -
Vă înaintăm alăturat, dosarul acestei instanțe nr-, întrucât prinsentințanr. 75din5 februarie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Suceava - secția conflicte de muncă și asigurări sociale, privind pe reclamanții, și pârâții Ministerul Justiției B, Curtea de Apel Suceava, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava - secția civilă.
Dosarul conține un număr de ___ file.
Președinte, Grefier,
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
Secția conflicte de muncă și asigurări sociale
Dosar nr- din 25 februarie 2009
CĂTRE,
TRIBUNALUL SUCEAVA,
- Secția civilă -
Vă înaintăm alăturat, dosarul acestei instanțe nr-, întrucât prinsentințanr. 75din5 februarie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Suceava - secția conflicte de muncă și asigurări sociale, privind pe reclamanții, și pârâții Ministerul Justiției B, Curtea de Apel Suceava, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava - secția civilă.
Dosarul conține un număr de ___ file.
Președinte, Grefier,
Președinte:Andrianu VirgilJudecători:Andrianu Virgil, Sas Laura Biscan Liliana
