Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 819/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 819/2009
Ședința publică de la 25 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Crețoiu JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa
- - - JUDECĂTOR 3: Monica Maria
- - - judecător
- judecător
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâții Curtea de Apel Alba Iulia și Ministerul Justiției și Libertăților B împotriva sentinței civile nr.675/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care instanța constată, față de actele și lucrările dosarului, cauza în stare de soluționare și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Constată că prin acțiunea de dreptul muncii formulată de reclamanții, (), u, (), -, au fost chemați în judecată pârâții: Tribunalul Sibiu, Curtea de Apel Alba Iulia, Ministerul Justiției, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:
1. obligarea pârâților Tribunalul Sibiu, Curtea de Apel Alba Iulia, Ministerul Justiției să plătească reclamanților sporul de ecran în procent de 15% din salariul de bază al fiecăruia începând cu data de 01.10.2006 când a intrat în vigoare HG 1028/2006 și până la zi ori data încetării activității după caz, conform celor menționate în adeverința anexată acțiunii care face parte integrantă din aceasta.
2. ca plata să se facă actualizat la rata inflației începând cu data nașterii dreptului și până la achitarea integrală și efectivă a creanței datorate cu titlul de mai sus.
3. efectuarea de către pârâta Curtea de Apel Alba Iuliaa cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților conform celor dispuse prin sentința ce se va pronunța în cauză.
4. obligația pârâților Tribunalul Sibiu, Curtea de Apel Alba Iulia, Ministerul Justiției să acorde reclamanților trei zile de concediu de odihnă suplimentar în considerarea condițiilor grele de muncă în care lucrează reclamanții, pe perioada celor trei ani anterior introducerii acțiunii.
În motivarea acțiunii se arată că reclamanții sunt grefieri la Judecătoria Sibiu și lucrează numai pe calculator fiind supuși riscului radiațiilor și suprasolicitării. Pentru aceste condiții grele de muncă, salariați aflați în situații similare reclamanților, dar care lucrează în alte instituții bugetare primesc un "spor de ecran", iar reclamanților a căror muncă nu se diferențiază cu nimic de cea a persoanelor care beneficiază de acest drept, pârâții nu le recunosc și acordă acest drept salarial legal, consecință a recunoașterii implicite realizate odată cu intrarea in vigoare a HG 1028/9.08.2006, la oct. 2006, publicata in MO 710/18.08.2006.
Din economia actului normativ premenționat, rezultă că, fără deosebire, toți cei care lucrează cu echipament care posedă ecran de vizualizare grafic ori alfanumeric, indiferent de procedeul de afișare folosit și care folosește în mod obișnuit un astfel de echipament sunt expuși unor riscuri pentru vedere, probleme fizice, solicitări mentale, ceea ce obligă angajatorul sa planifice sarcinile lucrătorului astfel încât folosirea zilnică a ecranului de vizualizare să fie întreruptă periodic prin pauze sau schimbări de activitate, care să reducă suprasolicitarea în fața ecranului de vizualizare.
Sporul de ecran este încasat de către: funcționarii publici conform art 16 din OG2/2006; personalul auxiliar din cadrul ICCJ- serviciul contabilitate și informatică conform unui ordin intern; salariații Ministerului d e Justiție; salariații din domeniul sanitar, conform 414/2006; salariații din domeniul industriei chimice și petrochimice, conform art. 50(4) din CCM la nivelul acestui grup de unități;
În mod discriminatoriu și nesocotindu-se disp.art 6 din codul muncii (la muncă egală drepturi egale) reclamanții nu beneficiază de acest spor deși zilnic scriu la calculator încheieri de ședințe, sentințe. -
Chiar dacă încasează alte sporuri (cum este sporul de, etc) reclamanții apreciază că sunt îndreptățiți sa li se plătească și acest spor de ecran deoarece sporurile se pot cumula atunci când se datorează unor cauze diferite, fiind implicit generatoare ale unui drept distinct.
Art 40 punctu1 2 lit. c din codul muncii prevede că: angajatorul are obligația de a le acorda toate drepturile ce decurg din lege.ori dacă pentru unele persoane care îndeplinesc exact aceeași activitate la locul de muncă expunându-se riscurilor cauzate de ecranul de vizualizare al calculatorului se plătește sporul de ecran, în considerarea dispozițiilor art 6 din codul muncii (care reglementează protecția salariaților care include protecție socială, de securitate și sănătate în muncă, respectarea demnității și conștiinței sale, fără nici o discriminare. fiind interzisă orice discriminare cu privire la salarizare dacă munca este egală, adică prestată în aceleași condiții) ar fi injust ca subsemnaților să li se respingă pretențiile formulate în cauza pendinte.
Deși lucrează în condiții grele și beneficiază de sporul corespunzător acestor condiții, totuși nu le-au fost acordate cel puțin 3 zile în plus la concediul de odihnă anual așa cum este prevăzut in art 142 codul muncii.
Temeiul juridic al sporului de ecran îl constituie inclusiv disp.art 8 alin. (1) din HG nr. 281/1993, cu modificările și completările ulterioare, spor care se acordă în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, respectiv a) pentru condiții periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective.
Pârâții au formulat întâmpinare solicitând: - Ministerul Justiției - respingerea ca nefondată, Curtea de Apel Alba Iulia - ca nelegală, iar Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării - pentru lipsa calității procesuale pasive.
În motivarea întâmpinărilor se arată că:
Ministerul Justiției: - sporul de ecran la care se refera reclamanții în acțiunea formulată nu reprezintă altceva decât o reglementare sub nomen juris propriu a sporului pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, iar nu un spor distinct, așa cum afirmă aceștia, spor care, de altfel, nu este reglementat ca atare în favoarea reclamanților prin nici un act normativ.
În ceea ce privește personalul auxiliar de specialitate, art. 48 din Legea nr. 50/1996 prevedea că: "(1) Pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, în laboratoarele de criminalistică, tipografii, în compartimentele de multiplicare sau în alte locuri de muncă se poate acorda un spor de 15% din salariul de bază brut, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții".
Ulterior, potrivit art. 22 din nr.OG 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești: "(1) Pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, personalul salarizat potrivit prezentei ordonanțe beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
(2) Locurile de muncă și categoriile de personal care beneficiază de acest spor se aprobă prin ordin al ministrului justiției, al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, in funcție de condițiile deosebite, grele, vătămătoare și periculoase stabilite, potrivit legii".
Din interpretarea textelor de lege incidente în materia salarizării personalului auxiliar mai sus-menționate rezultă cu claritate că acordarea sporului de 15% este condiționată de stabilirea, pe baza unei expertize de specialitate, a existenței unor condiții deosebite de muncă, care condiții pot fi grele, vătămătoare sau periculoase.
Curtea de Apel Alba Iulia: - apreciază că primul petit este nefondat, neavând nici un temei legal. Reclamanții nu invocă nici un text de lege care i-ar îndreptăți la încasarea unui astfel de spor. Hotărârea Guvernului nr. 1028/2006 stabilește cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare; arătând care sunt obligațiile angajatorului pentru asigurarea normelor de igienă și securitate în muncă. Instanțele îndeplinesc obligațiile stabilite prin această hotărâre. În conținutul acestei hotărâri nu se face nicăieri referire la acordarea vreunui spor pentru activitatea desfășurată la calculator; iar față de cel de al doilea petit: ntradevăr, potrivit dispozițiilor art. 142 din Codul muncii "Salariații care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap și tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare". Reclamanții nu se încadrează însă în categoriile enumerate expres de articolul sus menționat, neputându-se susține că lucrează în condiții grele, periculoase ori vătămătoare și nici nu s-au făcut dovezi în sensul ca ar fi îndeplinite celelalte condiții prevăzute de lege legate de o anumită stare personală.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării - la rândul său arată în întâmpinare că nu are calitate procesuală pasivă deoarece este o instituție abilitată de lege să aplice dispozițiile legale în materie de nediscriminare dar el nu poate avea calitatea de pârât ci de expert în domeniul nediscriminării pentru a-ți exprima părerea cu privire la o eventuală încălcare a legislației în materie de nediscriminare.
Pe fond enumeră criteriile pe care instanța trebuie să le aibă în vedere atunci când apreciază existența discriminării.
În drept sunt invocate disp. art. 16, 20, 27 din OG 137/2000.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța s-a pronunțat mai întâi, în baza art. 137.civ.Cod Penal asupra excepției invocate de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pe care a admis-o având în vedere că potrivit art. 16-20 din OG 137/2000 rep. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării este instituție abilitată și investită de lege să aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare pe teritoriul României, să constate și să sancționeze contravențiile prevăzute de OG 137/2000 și are competența de a se pronunța cu privire la săvârșirea tuturor faptelor de discriminare prin orice metodă și în orice domeniu de activitate.
În consecință s-a admis excepția și a respins acțiunea față de acest pârât.
Prin sentința civilă nr.675/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- s-a dmits excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, u, (), lulian, -, împotriva pârâților Tribunalul Sibiu, Curtea de Apel Alba Iulia și Ministerul Justiției și în consecință:
Au fost obligați pârâții să plătească despăgubiri constând în spor de lucru la calculator de 15% din salariul de bază brut, începând cu data de 0l.oct. 2006 și în continuare, sume actualizate cu rata inflației începând cu data nașterii dreptului și până la data plății efective reclamanților, Iâmpeanu,., u, (), lulian, -. lonel,.
Au fost obligați pârâții să plătească despăgubiri constând în spor de lucru la calculator de 15% din salariul de bază brut, în valoare actualizată cu rata inflației începând cu data nașterii dreptului și până la data plății efective, reclamanților după cum urmează:
- pentru perioada 01.10.2 006 - 31.10.2007;
- pentru perioada 01.10.2006 - 04.12.2006;
- perioada 01.10.2006 - 14.01.2007;
- perioada 0l.10.2006 - 31.12.2006.
A fost obligată pârâta Curtea de Apel Alba Iulia la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
S-au respins celelalte cereri. S-a respins acțiunea formulată împotriva pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Pentru a hotărî astfel, pe fondul cauzei, instanța a reținut existența unei discriminări indirecte a reclamanților, în condițiile în care alte categorii profesionale, din alte domenii beneficiază de sporul de ecran echivalent cu sporul de calculator.
Se invocă în considerente pentru admisibilitatea acțiunii dispozițiile art.5 Codul muncii, art.14 din CEDO, art.16 din Constituție, arătând că grefierii prestează muncă la calculator chiar și în sala de judecată, expunându-și ochii stimulilor dați de acesta.
Pentru zilele de concediu suplimentare solicitate s-a reținut că acestea nu se justifică întrucât Legea nr.5687/2004 și Codul muncii nu le prevede.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Curtea de Apel Alba Iulia și Ministerul Justiției și Libertăților.
Curtea de Apel Alba Iuliaa solicitat admiterea recursului său și modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii.
În expunerea de motive arată că pretențiile reclamanților nu au suport legal, aceștia neinvocând niciun text legal care să-i îndreptățească la sporul de calculator, nr.HG1028/2006 făcând referire doar la cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, arătând care sunt obligațiile angajatorului în acest sens.
Se mai susține că Ordinul Ministerului Sănătății nr.414/2006 nu are nicio legătură cu acordarea sporului în discuție.
Pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților Bas olicitat în temeiul art.304 pct.9 Cod pr.civilă admiterea recursului său, întrucât prin hotărârea pronunțată instanța a încălcat normele constituționale încercând să creeze norme, deși sporul de calculator nu reprezintă altceva decât ceea ce este reglementat ca fiind spor pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, iar nu un spor distinct (art.48 din Legea nr.50/1996 și art.22 din nr.OG8/2007).
Acest din urmă spor este acordat reclamanților și n u se mai impune încă o dată acordarea lui.
În drept invocă art.304 pct.9 coroborat cu art.312 Cod pr.civilă.
Intimații nu au depune întâmpinare în recurs.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma aspectelor critice invocate, Curtea apreciază recursurile de față ca fondate urmând a le admite în temeiul art.312 Cod pr.civilă, pentru considerentele cev or fi mai jos expuse:
Reclamanții au calitatea de personal auxiliar în cadrul Judecătoriei Sibiu, astfel cum rezultă din adeverința nr.479/26.03.2008 emisă de Curtea de Apel Alba Iulia (3 dosar fond).
Prin cererea introductivă de instanță solicită acordarea sporului de 15% din salariul de bază brut începând cu 1.-, constând în sporul de lucru la calculator (spor de ecran).
Un asemenea spor nu este prevăzut în legislația specială de salarizare specifică acestei categorii profesionale.
Un spor de 15% pentru condiții de muncă deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase a fost anterior prevăzut de art.48 din Legea nr.50/1996, apoi de art.30 din nr.OUG177/2002, nr.OUG27/2006 și în prezent este preluat de art.22 din nr.OUG8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, care statuează că:
"(1) Pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, personalul salarizat prezentei ordonanțe beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
(2) Locurile de muncă și categoriile de personal care beneficiază de acest spor se aprobă prin ordin al ministrului justiției, al președintelui, al procurorului general al Parchetului de pe lângă sau, după caz, al procurorului șef al, în funcție de condițiile deosebite, grele, vătămătoare și periculoase stabilite, potrivit legii."
Rezultă așadar că acordarea sporului de 15% este condiționată de stabilirea existenței unor condiții de muncă ce pot fi deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase pe baza unei expertize de specialitate care să determine în raport de timpul de lucru efectiv posibilitatea dobândirii chiar a unei boli profesionale, iar ulterior de emiterea ordinului ministrului justiției.
Având în vedere cele patru categorii de situații prevăzute de art.22 din nr.OG8/2007, mai trebuie precizat că rațiunea legiuitorului a fost aceea de a acorda acest spor o singură dată, concluzie ce se desprinde din folosirea sintagmei "sau" pentru delimitarea situațiilor ce ar putea exista, iar reclamanta beneficiază deja de acest spor.
Mai mult decât atât, nr.HG1028/2006 de care fac vorbire reclamanții în motivarea cererii lor se referă la cerințele minime de securitate și sănătate în muncă și nu prevede un asemenea spor de lucru la calculator.
De asemenea, ordinele invocate de reclamanți vizează reglementări pentru personalul din domeniul sanitar, al industriei chimice și petrochimice etc și nu au nicio legătură cu categoria de personal și cu domeniul de activitate din care face parte pentru a-i fi aplicabile.
Deci, cererea acestora de acordare a sporului anterior menționat se privește a fi nefondat.
Față de aceste aspecte, Curtea va admite recursurile de față, va modifica în parte sentința atacată în sensul respingerii acțiunii reclamanților și va menține celelalte dispoziții ale hotărârii în ceea ce privește soluționarea excepției invocate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții Curtea de Apel Alba Iulia și Ministerul Justiției și Libertăților B împotriva sentinței civile nr.675/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
(continuarea minutei deciziei civile nr.819/2009)
Modifică în parte sentința atacată în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamanții, u, (), împotriva pârâților Tribunalul Sibiu, Curtea de Apel Alba Iulia, Ministerul Justiției și Libertăților
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25.06.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
-CO
Semnează vicepreședinte
Curtea de Apel
Grefier,
-CO
Semnează prim grefier
Red.
Tehnored. 2 ex.
Jud. fond.,
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Minuta deciziei civile Nr. 819/2009
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții Curtea de Apel Alba Iulia și Ministerul Justiției și Libertăților B împotriva sentinței civile nr.675/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința atacată în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamanții, -, -, )., )., -, CĂ, împotriva pârâților Tribunalul Sibiu, Curtea de Apel Alba Iulia și Ministerul Justiției și Libertăților
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR
ss indescifrabil ss indescifrabil ss indescifrabil
pentru conformitate,
Președinte:Victor CrețoiuJudecători:Victor Crețoiu, Nicoleta Vesa, Monica Maria
