Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 97/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 97/
Ședința publică de la 08 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Anca Pîrvulescu Izabela Mușat
Asistenți judiciari - -
-
Grefier șef sectie -
Pe rol fiind soluționarea litigiului de muncă intervenit între reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL COVASNA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BRAȘOV, MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa reclamanților, și, precum și a pârâților Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL COVASNA, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța, deliberând, respinge excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, invocată de acest pârât prin întâmpinarea aflată la fila 40 dosar tribunal pentru următoarele motive:
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor justifică calitatea procesual pasivă întrucât acest minister execută dispozițiile legii bugetare și îi revine sarcina de a face propuneri, de a elabora proiectul legii bugetului de stat, precum și a legilor de rectificare, conform art. 28 Legea 500/2002. Acest pârât are obligația de a vira fonduri de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natură salarială, tocmai în recunoașterea calității pe care însuși acest pârât și-o invocă în cadrul
întâmpinării formulate, respectiv " rolul de a răspunde de elaborarea proiectelor bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite".
Se constată că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art 242 pct. 2 Cod procedură civilă.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de4.06.2008 reclamanții, și au chemat in judecata pe pârâții Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL COVASNA și Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând obligarea acestora la plata diferențelor de drepturi salariale echivalente cu sporul de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 1.01.2007 la zi și pentru viitor, drepturi actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legala până la data achitării.
De asemenea se solicită obligarea la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de munca al fiecărui reclamant și obligarea MEF la fondurilor necesare plății drepturilor solicitate.
În motivarea acțiunii se arată că reclamantul funcționează ca procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov din data de 1.02.2008.
Potrivit dispozițiilor art. 47din Legea 50/1996 republicată, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Ulterior, prin art. 50 din OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele a fost abrogat și art. 47 din legea nr. 50/1996, abrogare ce a fost înlăturată prin art. 41 din OUG27/2006 prin faptul că acest ultim act normativ a abrogat în totalitate OUG177/2002.
În aceste condiții, prin motivele acțiunii se arată că dreptul prevăzut de art. 47 din Legea 50/1996 este și a rămas în vigoare de la apariția actului normativ care-l reglementează alături de celelalte sporuri prevăzute de Legea nr. 45/2007 și, pe cale de consecință el trebuia acordat în continuare magistraților și personalului auxiliar, lucru ce nu s-a întâmplat.
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎCCJ a formulat cerere de chemare în garanție a MEF pentru ca acesta săia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare a bugertului Ministerului Public pe anul 2008 care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile din acțiune.
Prin întâmpinare, MINISTERUL PUBLICa solicitat respingerea acțiunii arătând că solicitarea privind plata "pe viitor" pretențiile din acțiune depășește atribuțiile puterii judecătorești adăugându-se la lege.
Referitor la dispozițiile OG nr.137/2000 ce stă la baza pretențiilor se arată că, prin decizia nr.821/2008 a Curții Constituționale prin care s-a admis excepția
de neconstituționalitate invodcată de Ministerul Justiției s-a constatat că dispozițiile art.2 alin.1 și 11 și art.27 din această ordonanță sunt neconstituționale în măsura în care lasă posibilitatea de a fi interpretarea de o asemenea manieră în care instanțele de judecată au posibilitatea să anuleze prevederi legale pe care le consideră discriminatorii și să le înlocuiască cu alte norme de aplicare generală neavute în vedere de legiuitor sau instituite prin acte normative inaplicabile în cazurile deduse judecății.
În concluzie, MINISTERUL PUBLIC solicită respingerea petitului privind acordarea sporului de 15% întrucât este evidentă voința legiuitorului de a acorda acest spor doar anumitor categorii de personal printre care nu se numără și reclamanții, în acest sens pronunțându-se și CNCD prin Hotărârea nr.437/5.11.2007.
Prin întâmpinarea formulată de se invocă lipsa calității procesuale pasive a acestei pârâte având în vedere că nu există nici un fel de raporturi juridice între această instituție și reclamanți iar, pe de altă parte, nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Acțiunea este scutită de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în conformitate cu prevederile art. 285 raportate la cele ale art. 281 din legea nr. 53/2003 - Codul Muncii.
Analizând actele și lucrările dosarului curtea reține următoarele:
Reclamanții sunt angajați ca șoferi în cadrul Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL COVASNA, mai puțin reclamanta care are calitatea de grefier.
Prin dispozițiile deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în cadrul recursului în interesul legii la data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza finală din Codul d e Procedură Civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori,problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr. 21/2008 a, în sensul că sporul de 50% se cuvine doar categoriilor profesionale expres și limitativ prevăzute în cuprinsul deciziei, printre care se găsește și personalul conex.
Astfel potrivit art. 3 alin 3 din L 567/2004 dar și potrivit art 3 alin 3 din L 17/2006, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de la lângă acestea este format din " grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și grefieri informaticieni". Funcțiile de șofer, agent procedural și aprod suntconexepersonalului auxiliar de specialitate, potrivit alin 3 al acelorași texte de lege, iar decizia în interesul legii nr. 21/2008 pronunțată de ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție nu se referă și la aceste funcții.
Față de aceste considerente, acțiunea reclamanților, va fi respinsă, iar acțiunea reclamantei care are, potrivit copiei carnetului de muncă calitatea de grefier va fi admisă.
Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedusă judecății pentru reclamanta și "pentru viitor", curtea reține că aceasta cerere este întemeiata deoarece drepturile salariale constituie prin excelență " prestări periodice" în înțelesul art.110 alin.2 Cod procedură civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate "înainte de termen".
Excepțiile prevăzute de art 110 Cod procedură civilă, fără a crea un dezavantaj debitorului deoarece acesta nu pierde termenul executării obligației sale, creează un avantaj procesual creditorului care se găsește deja pregătit pentru data împlinirii fiecărui termen al prescripției periodice cu o hotărâre pe care o va putea pune în executare dacă debitorul nu-și îndeplinește de bună voie obligațiile ce-i revin, prevenindu-se astfel o serie inutilă de procese distincte pentru fiecare " " scadentă., această excepție procesuală are menirea de a preîntâmpina păgubirea creditorului prin așteptarea îndeplinirii fiecărui termen al prestației periodice iar hotărârea obținută poate fi executată doar în perioada în care temeiul pretențiilor (contractul sau legea ) este în vigoare iar debitorul este ținut de acesta.
Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale va fi acordată de către instanță în baza dispozițiilor art. 1082 și art. 1073 cod civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.
Actualizarea debitului si plata dobânzii legale constituie doua drepturi distincte care se cuvin de la data nașterii dreptului principal iar restricția prevăzuta de art. 1088 Cod Civil nu se aplica obligațiilor rezultând din fapte juridice si din lege, cum este cazul în speța.
Cererea de obligarea la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al fiecărui reclamant va fi admisă în baza dispozițiilor art. 1 - 8 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.
De asemenea, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor va fi obligat să vireze fondurile necesare achitării drepturilor solicitate.
În acest sens curtea reține că potrivit HG nr.736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art.131 pct.1 din Legea 303/2004 activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Prin art. 19 din Legea 500/2002 - privind finanțele publice - se prevede că Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează activitatea de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotărârea să fie opozabilă acestei instituții care asigură fondurile necesare salarizării puterii judecătorești.
Referitor la cererea de chemare în garanție a MEF curtea o va respinge întrucât această instituție a fost chemată în judecată în calitate de pârâtă pentru a fi obligată la alocarea fondurilor necesare plății sumelor solicitate prin acțiune. Prin urmare, cererea de chemare în garanție formulată de MINISTERUL PUBLIC este lipsită de interes întrucât în cuprinsul acțiunii există un capăt de cerere prin care se solicită același lucru ca și cel la care se tinde prin cererea de chemare în garanție.
Față de aceste considerente, curtea va admite acțiunea reclamantei și va respinge acțiunea celorlalți reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea reclamanților, și cu domiciliul ales la locul de muncă, Sf. G,-, jud C, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC, Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, cu sediul în B,-, sector 5, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV cu sediul în B,-, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL COVASNA cu sediul în Sf. G,-, jud C Și Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 5.
Respinge cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor formulată de MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.
Admite acțiunea reclamantei cu domiciliul ales în Sf. G,-, jud C, în contradictoriu cu aceeași pârâți și în consecință:
Obligă pârâții 1-3 să plătească reclamantei drepturile salariale echivalente sporului de 50% din salariul de bază brut lunar începând cu data de 1.02.2008 și pe viitor, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală a data plății efective.
Obligă Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei.
Obligă Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce sumele necesare plății.
Definitivă și executorie.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 08 Octombrie 2008
Președinte, - - | Judecător, - - |
Cu votul consultativ al asistenților judiciari
- - -
Grefier șef secție
-
Red CȘ 16.10.2008
Dact AG 20.10.2008/ 12 ex
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Anca Pîrvulescu Izabela Mușat
