Drepturi salariale (banesti). Decizia 1011/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(6956/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ Șl PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE
MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.1011/
Ședința publică din data de 19 februarie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR 2: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 3: Elena
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta pârâtă SC SA (SC SA) B, împotriva sentinței civile nr. 1542 din 12 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman Secția de Litigii de Muncă, Asigurări Sociale și contencios Administrativ Fiscal - Complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-(6073/2007), în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect - drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta pârâtă SC SA (SC SA) B, prin avocat, cu împuternicire avocațială atașată la fila 8 dosar, intimatul reclamant, personal.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Avocatul recurentei pârâte SC SA (SC SA) B, susține verbal motivele de recurs inserate pe larg în cererea scrisă și solicită admiterea acestuia, modificarea în tot a sentinței civile atacate în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiate, fără cheltuieli de judecată.
Intimatul reclamant, personal, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ și Fiscal în Complet Specializat pentru Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SC SA, pentru a fi obligată să-i achite suma de 5424,44 RON, din care 4760 RON drepturile salariale cuvenite și neachitate și 459,1 RON daune materiale pentru neachitarea la termen a drepturilor ce-i revin.
Prin sentința civilă nr.1542/12.03.2008, Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ și Fiscal în Complet Specializat pentru Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a
admis excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă și a constatat prescris dreptul la acțiune pentru plata drepturilor salariale aferente pe anul 2004; a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei SC" SA; a obligat pârâta să plătească reclamantului drepturile bănești cuvenite și neachitate cu ocazia sărbătorilor de Paști pe anul 2005 și de C pe anii 2004 și 2005,calculate în raport de salariul de bază mediu pe unitate,actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Reclamantul a fost salariatul pârâtei SC""SA.
Prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate s-a prevăzut la art.168 alin.1 că salariații SA primesc cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu mediu pe unitate.
Pârâta a invocat faptul că,începând cu anul 2003,aceste drepturi salariale au fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat,însă a refuzat să facă dovada în acest sens.
Pârâta a mai invocat excepțiile conexității și prescripției extinctive a dreptului la acțiune.
Excepția conexității a fost respinsă prin încheierea din data de 5.03.2008, iar excepția prescripției dreptului la acțiune pentru Paști 2004 a fost admisă deoarece potrivit dispozițiilor art.283 alin.1 lit.c Codul muncii,termenul de prescripție fiind de 3 ani în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale.
Astfel, obiectul conflictului constituindu-l plata unor drepturi salariale,iar acțiunea a fost introdusă la 4 decembrie 2007, s-a apreciat că reclamantul putea solicita drepturile restante începând cu data de 4 decembrie 2004, în consecință pentru Paști pe anul 2004acțiunea este prescrisă.
Privitor la fondul cauzei,în temeiul art.168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate: "Cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C salariații SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SA", reclamantul trebuia să primească suplimentări salariale de Paști și de
Pârâta a susținut că nu datorează aceste suplimentări salariale deoarece,începând cu anul 2003 au fost incluse în salariul de bază.
Deși,în temeiul art. 287 Codul muncii sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului,pârâta din speța de față nu a făcut în nici un fel dovada că suplimentările salariale solicitate de reclamant au fost incluse în salariul de bază al acestuia,așa cum a preciza în întâmpinare,începând cu anul 2003.
Mai mult la termenul din 05.03.2008,reprezentantul pârâtei,în ședința de judecată, a precizat că nu mai are acte de depus la dosarul cauzei, deși prin întâmpinare solicitase proba cu înscrisuri,iar la învederarea instanței de a fi de acord cu efectuarea unei expertize contabile în cauză,a precizat că se opune întrucât pe rolul Tribunalului Teleorman sunt peste 800 de cauze în care este pârâtă și i-ar fi imposibil să achite onorariul de expert.
Astfel, instanța, ținând cont de prevederile art.287 Codul muncii,a admis în parte acțiunea formulată de reclamant și a obligat pârâta să-i plătească drepturile salariale restante cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C,calculate în raport de salariul de bază mediu pe unitate,actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
În termen legal împotriva acestei sentințe, a declarat recurs recurenta-pârâtă SC SA B (fostă SC SA), prin reprezentanții săi legali, recurs motivat în drept pe disp. art.299, 3021, 303 alin.1, 3041Cod procedură civilă și criticând sentința sub următoarele aspecte:
- nelegalitate și netemeinicie, în sensul rezolvării fundamental greșite a cererii introductive;
- hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină și este lipsită de temei legal, fiind dată cu aplicarea greșită a legii, în sensul că, atâta vreme cât negocierile între cele două părți nu au avut loc, conform dispozițiilor art.168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă (text nemodificat în perioada anilor 2003-2008), nu se poate vorbi de existența în patrimoniul salariaților a unui drept născut, care să poată fi valorificat printr-o astfel de acțiune.
Solicită recurenta, ca instanța să repună la locul lor regulile și principiile de drept nesocotite de Tribunal.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței recurate în raport de criticile formulate, cât și din oficiu potrivit dispozițiilor art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:
Instanța de fond (în opinia majoritară) a reținut corect situația de fapt și de drept și a făcut o corectă aplicare a legii.
Astfel corect s- reținut, că, conform prevederilor art.168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel SNP "SA, "recurenta-pârâtă avea obligația pentru anii 2003-2007, să acorde salariaților săi, cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, o suplimentare a drepturilor salariale, egală în cuantum cu salariul de bază mediu pe unitate".
În alin.2 s-a menționat că, pentru anul 2003 aceste suplimentări vor fi incluse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu.
Pentru anii 2004-2007, angajatorul nu a probat acest lucru, s-a opus la efectuarea unei expertize contabile pentru a se stabili acest drept (așa cum rezultă din încheierea de ședință din 5.03.2008- fila 34 dosar fond și din considerentele sentinței civile recurate), contrar dispozițiilor art.287 din Codul muncii.
Decizia Comisiei Paritare, despre care se face vorbire în întâmpinare nu a fost depusă la dosar, nedovedindu-se nici calitatea de reprezentant legal al părților și mandatul necesar pentru precizarea primelor de Paști și de
Art.31 din Legea nr.130/1996, permite posibilitatea modificării clauzelor Contractului Colectiv de Muncă, cu precizarea formalităților care trebuie îndeplinite pentru a data eficiență unor astfel de modificări.
Nefăcându-se dovada contrarie celor solicitate de reclamantul-intimat, de către recurenta-pârâră, în mod corect, instanța de fond a făcut aplicarea în cauză a dispozițiilor art.168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă, cu referire la art.161 Codul muncii.
Față de cele de mai sus, criticile urmează a fi înlăturate, Curtea reținând că aceste motive de recurs nu se încadrează în niciunul din motivele prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, și nu determină modificarea sau casarea sentinței recurate.
Apreciind că nu există nici un motiv din cele prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, și nici motive de ordine publică prevăzute de art.306 din același Cod, Curtea în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă SC SA B (fostă SC SA) împotriva sentinței civile nr.1542/12.03.2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ și Fiscal în Complet Specializat pentru Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
.//.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 19 februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex.
10.03.2009
Jud.fond:
Președinte:Liviu Cornel DobranișteJudecători:Liviu Cornel Dobraniște, Petrică Arbănaș, Elena
