Drepturi salariale (banesti). Decizia 1019/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția Comercială
Dosar nr-
DECIZIA NR. 1019/
Ședința publică din 15 septembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihail Lohănel JUDECĂTOR 2: Roxana Maria Trif
- - - - - JUDECĂTOR 3: Dorina
- - - judecător
- - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții, DB., C, în contradictoriu cu intimații pârâți GUVERNUL ROMÂNIEI, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, CURTEA DE APEL P și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII B, având ca obiect "drepturi bănești" împotriva sentinței civile nr. 574 din 18 februarie 2008 pronunțate de Tribunalul Prahova - Secția Civilă în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 1 septembrie 2009, potrivit încheierii de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise și având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru datele de 8 și 15 septembrie 2009.
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Constată că prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova reclamanții au solicitat acordarea creșterilor salariale prevăzute de Ordonanța Guvernului României nr. 10/2007 art. 1 (1) în cele 3 etape, astfel: cu 5 % începând cu data de 1 ianuarie 2007, față de nivelul din luna decembrie 2006, cu 2 % începând cu data de 1 aprilie 2007, față de nivelul din luna martie 2007, cu 11 % începând cu data de 1 octombrie 2007, față de nivelul din luna septembrie 2007.
De asemenea s-a mai solicitat ca aceste creșteri salariale aplicate valorii de referință sectorială să fie actualizate cu indicele de inflație de la data când trebuiau acordate și până la plata efectivă.
Prin sentința civilă nr. 574/2008 pronunțată de Tribunalul Prahovas -a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor și a Guvernului, acțiunea fiind respinsă față de aceste pârâte.
A fost respinsă excepția necompetenței materială, iar pe fond acțiunea reclamanților.
Pentru a se pronunța astfel, s-a reținut că în ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive a Ministrului Economiei și Finanțelor, tribunalul a admis-o și a respins acțiunea îndreptată împotriva acestuia, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă motivat de faptul că Ministerul Economiei și Finanțelor, nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere, care la rândul lor sunt ordonatori principali de credite (așa cum este Ministerul Justiției) și nu repartizează sume de la buget acestora, acestea fiind alocate conform destinațiilor bugetare în conformitate cu legea bugetului de stat, astfel încât nu poate fi obligat Ministerul Economiei și Finanțelor să facă efectiv o plată pentru salariații altor instituții.
În ceea ce privește lipsa calității procesual pasive a Guvernului României, de asemenea tribunalul a admis-o, deoarece potrivit prevederilor constituționale și ale Legii nr. 90/2001, modificată și completată, raporturile juridice în care participă Guvernul României nu pot fi de natură civilă, ci numai raporturi administrative.
De asemenea executivul nu are raporturi de muncă cu reclamanții și nici obligații corelative drepturilor lor de personal.
Față de excepția necompetenței materiale invocate de către acest pârât, tribunalul a respins-o motivat de faptul că în speță sunt incidente dispozițiile legale referitoare la raporturile de muncă, competența generală în acest domeniu aparținând acestei instanțe.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești a beneficiat de creșteri salariale în cursul anului 2007, prin creșterile coeficienților de salarizare în trei tranșe, respectiv începând cu 1 ianuarie 2007, aprilie 2007 și octombrie 2007.
Aflându-se între categoriile profesionale care în cursul anului 2007 au beneficiat de majorări salariale, decizia luată la nivelul Guvernului de a nu mai acorda și alte majorări în cursul anului, decât celorlalte categorii din sectorul bugetar care nu au beneficiat de alte creșteri, nu reprezintă o situație care să fi avut drept rezultat plasarea personalului auxiliar de specialitate într-o stare de discriminare prin nerespectarea dreptului la o remunerație echitabilă satisfăcătoare.
Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanții, DB., C, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, se arată că, instanța de fond nu a reținut aplicabilitatea dispozițiilor art. 155 din 53/2003 care prevăd că noțiunea de "salarii" cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri, precum și a dispozițiilor art. 2 din nr.OG 137/2000 care reglementează criticile discriminatorii ale cetățenilor în față legii, reținându-se greșit că personalul auxiliar de specialitate din instanțele judecătorești a beneficiat de creșterile salariale pe parcursul anilor 2006 și 2007 și în consecință faptul că nu li s-a acordat indemnizările prevăzute de nr.OG 10/2007, nu constituie o discriminare.
Ultima critică se referă la admiterea greșită de către instanța de fond a excepției lipsei calității ]procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, ignorându-se prevederile art. 19 din Legea nr. 500/2002.
Se conchide, apreciind că, excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului a fost admisă corect de instanța de fond.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs și a prevederilor art. 3041Cod procedură civilă curtea reține că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Reclamanții solicită extinderea dispozițiilor legale ale ordonanțelor care prevăd majorările salariale ale unor categorii profesionale salarizate de la bugetul de stat și personalului auxiliar de specialitate din justiție, respectiv, pentru - alte situații decât cele avute în vedere prin dispozițiile acestor acte normative, invocând prevederile nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
Prin nr.OG 10/2007 au fost acordate creșteri salariale pe parcursul anului 2007 personalului bugetar și celui care ocupă funcții de demnitate publică, fiind exclus de la aceste indexări salariale, personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești.
Având în vedere prevederile HG83/2005 și dispozițiile deciziei nr. 447/2005 a Curții Constituționale, instanța reține că este dreptul legiuitorului să reglementeze criteriile de determinare a cuantumului indemnizațiilor sau al salariilor personalului retribuit de la bugetul de stat, precum și a sporurilor sau adaosurilor la indemnizațiile și salariile de bază și nu a judecătorului a cărui sarcină este de a interpreta și aplica legea în vigoare și nu de a modifica sau completa un act normativ.
Prin urmare, prevederile nr.OG 137/2000 nu se aplica în cauză, întrucât având în vederea statutul reclamanților și a categoriilor profesionale prevăzute în nr.OG 10/2007, nu ne aflăm în cazul unor situații identice, unde ar exista tratament diferit pentru persoanele ce se găsesc în aceste situații identice.
De altfel, așa cum corect a reținut și prima instanță, reclamanții au beneficiat de creșteri salariale în cursul anului 2007 prin aplicarea coeficienților de salarizare în trei tranșe, respectiv, 1 ianuarie 2007, aprilie 2007 și octombrie 2007 conform prevederilor nr.OG 8/2007, neputând beneficia și de drepturile altor categorii profesionale.
Ultima critică este înlăturată de curte, pe considerentul că, prima instanță a soluționat corect excepția lipsei calității procesuale pasive a având în vedere că între aceste părți nu există raporturi juridice de muncă precum și pentru faptul că, nu este ordonator principal de credite ci el elaborează proiectul de buget pe baza proiectului ordonatorului principal de credite.
Pentru aceste considerente, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă Curtea va respinge recursul reclamanților și va menține ca legală și sentința civilă atacată.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții, DB., C, împotriva sentinței civile nr. 574/18 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția Civilă în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 septembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red./28.09.2009
Dact./5.10.2009/8 ex.
Jud.fond: /
Președinte:Mihail LohănelJudecători:Mihail Lohănel, Roxana Maria Trif, Dorina
