Drepturi salariale (banesti). Decizia 1028/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1028/
Ședința publică de la 01 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Juravschi
JUDECĂTOR 2: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 3: Cristina Ștefăniță
Grefier - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, Tribunalul Brașov, împotriva sentinței civile nr.920/M din 20.05.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat avocat pentru intimata reclamantă, lipsă fiind recurenții pârâți Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B și Tribunalul Brașov, precum și a intimatei pârâte Curtea de APEL BRAȘOV și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura este legal îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Nemaifiind formulate alte cereri, instanța consideră cauza în stare de judecată și în temeiul prevederilor art 150 Cod procedură civilă, acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat solicită admiterea recursului și menținerea sentinței pronunțate la fond ca fiind la adăpost de orice critică.
Menționează că, pentru faptul că instanțele de judecată din țară au pronunțat soluții neunitare în ceea ce privește acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% și pentru viitor, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizia 21/2008 care să sancționeze abuzul Guvernului României care și- permis ca printr-o ordonanță simplă să procedeze la modificarea unei legi organice privind drepturile salariale ale magistraților.
Prin urmare s-a statuat în mod obligatoriu pentru toate instanțele de judecată din țară că magistrații și personalul auxiliar au dreptul la acest spor de 50%.
Față de cele menționate și urmând a se avea în vedere și concluziile scrise depuse la dosar la termenul anterior, solicită ca recursurile formulate în cauză să fie respinse.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința ciivlă nr. 920/20.05.2009, Tribunalul Brașova respins excepția puterii de lucru judecat,invocata de paratul Ministerul Justiției si Libertăților prin întâmpinare.
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului Ministerul Finanțelor Publice,invocata de acesta prin întâmpinare.
A admis acțiunea formulata de reclamanta,cu domiciliul ales la Tribunalul Brașov,situat in mun. B,B-dul 15 nr.45, jud. B,in contradictoriu cu parații Tribunalul Brașov,cu sediul in mun. B,-, jud. B,Curtea de APEL BRAȘOV,cu sediul in mun. B,-, jud. B, Ministerul Justiției si Libertăților,cu sediul in B,-, sector 5 si Ministerul Finanțelor Publice,cu sediul in B,-,sector 5.
A obligat pe parații Tribunalul Brașov,Curtea de APEL BRAȘOV si Ministerul Justiției si Libertăților sa calculeze si sa plătească reclamantei drepturile salariale echivalente cu sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica de 50% din indemnizația de bază brută lunară,începând cu data de 16.05.2008 si pana la data rămânerii definitive si irevocabile a prezentei sentinte,precum si pe viitor.
A obligat pe parații Tribunalul Brașov,Curtea de APEL BRAȘOV si Ministerul Justiției si Libertăților sa calculeze si sa plătească reclamantei sumele reprezentând actualizarea sporului menționat anterior,cu indicele de inflație si dobânda legala la data plații efective.
A obligat pe parata Curtea de APEL BRAȘOV sa efectueze cuvenitele mențiuni in carnetul de munca ale reclamantei.
A obligat pe paratul Ministerul Finanțelor Publice sa aloce fondurile de bani necesare achitării drepturilor bănești actualizate,menționate anterior.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Excepția puterii de lucru judecat,invocata de paratul Ministerul Justiției si Libertăților prin intampinare,este neîntemeiata.
Astfel,potrivit art.1201 civ. "este lucru judecat atunci când a doua cerere in judecata are același obiect,este întemeiata pe aceeași cauza si este intre aceleași părți,făcuta de ele si in contra lor in aceeași calitate".
Se constata ca pentru a exista putere de lucru judecat trebuie sa existe tripla identitate:de parți,de obiect si de cauza".
In speța,fata de acțiunea ce a făcut obiectul dosarului civil nr-,exista identitate de parți si de obiect,dar nu si de cauza.
Astfel,in prima cerere de chemare in judecata reclamanta a invocat inaplicabilitatea dispozițiilor de abrogare a art.47 din Legea nr.50/1996,precum si decizia in interesul legii nr.21/2008 a ICCJ.
In prezenta acțiune,reclamanta invoca, pe lângă aceeași decizie in interesul legii,si situația de discriminare la care s-ar ajunge in cazul in care in sistemul judiciar ar exista, pe de-o parte,magistrați si personalul auxiliar de specialitate care beneficiază de acest spor si,pe de alta parte, magistrați si personalul auxiliar de specialitate care nu beneficiază de acesta,cărora,deși desfasoara aceeași activitate si in aceleași condiții,nu li s-ar recunoaște acest drept.
In aceste condiții, instanța constatat ca fundamentul pretenției afirmate(regula de drept aplicabila in speța) este diferita,întrucât reclamanta a invocat discriminarea numai in cea de-a doua cerere de chemare in judecata,si anume cea cu care este investita instanța in prezentul dosar.
Nefiind îndeplinita in cauza condiția triplei identități cerute de dispozițiile art.1201 civ.instanța de fond a respins excepția puterii de lucru judecat,invocata de paratul Ministerul Justiției si Libertăților.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului Ministerul Finanțelor Publice a fost respinsă pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 15 din nr.HG83/2005, instanțele judecătorești sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat. iar potrivit art. 118 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit dispozițiilor Legii nr. 500/2002, Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume, pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, acesta având, în principal, următoarele atribuții: "elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
Astfel, rolul Ministerului Finanțelor Publice este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete, fiind necesar ca acesta să pună la dispoziția Ministerului Justiției fondurile necesare plății drepturilor salariale.
Ca urmare, instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice.
Pe fondul cauzei,prima instanța a reținut ca reclamanta are calitatea de judecător la Tribunalul Brașov,așa cum rezulta din adeverința nr.506 din data de 27.04.2009.(fila 18)
Acțiunea reclamantei de obligare a paraților la plata sporului de risc și solicitare neuropsihică de 50% din indemnizația de bază brută lunară începând cu data de 16.05.2008 si pana la data rămânerii definitive si irevocabile a prezentei hotărâri,precum si pentru viitor este întemeiata,având in vedere,pe de-o parte,Decizia in interesul legii nr.21/2008,obligatorie pentru instanțele judecătorești,care constata ca judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001,iar pe de alta parte,pentru ca,daca s-ar respinge cererea reclamantei,s-ar crea o situație de discriminare fata de alți colegi judecători si procurori,care,prin hotărâri judecătorești irevocabile,beneficiază de acest spor si pentru viitor.
Astfel, potrivit art.2 alin.1 din OG nr.137/2000," prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice."
Se observa ca in speța sunt îndeplinite pe deplin aceste condiții,întrucât este de notorietate faptul ca,prin hotărâri judecătorești irevocabile pronunțate in tara,s-a creat un tratament diferențiat intre persoane aflate in situații comparabile(toți judecători si procurori),existând in prezent magistrați care beneficiază de acest spor si pentru viitor,dar si magistrați aflați in situația reclamantei din prezenta cauza,care nu beneficiază de acest drept legal si pentru viitor.
Actualizarea prin aplicarea indicelui de inflație se justifica prin necesitatea corelării drepturilor salariale de care reclamanta ar fi beneficiat la momentul la care acesta era datorat de câtre angajator si drepturile salariale de la momentul la care aceste sume de bani intra efectiv in patrimoniul beneficiarei,pentru a nu se diminua puterea de cumpărare.
Dobânda legala la suma datorata trebuie acordata pentru acoperirea prejudiciului constând in lipsa de folosința a banilor,pe perioada cuprinsa intre momentul la care trebuiau acordate aceste drepturi salariale si momentul plații efective,având în vedere prevederile art.1082 și art.1084 civ.
Având în vedere că instanța a admis pititul 1 din acțiune,în temeiul art.1din Decretul nr.92/1976,instanța a obligat pe pârâta Curtea de APEL BRAȘOV să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei.
Potrivit art. 15 din HG 83/2005, instanțele judecătorești și parchetele sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
În conformitate cu art. 3 alin.1 pct.2 din HG nr. 208/2005, Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat, al legii anuale bugetare și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
Ca urmare,este necesar ca acest minister să pună la dispoziția Ministerului Justiției si Libertatilor fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante.
Față de considerentele de fapt și de drept dezvoltate mai sus, instanța de fond a obligat pe pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile de bani necesare achitării drepturilor bănești actualizate,menționate anterior.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs de recurenții Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B, Ministerul Justiției și Libertăților și Tribunalul Brașov criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de recurs invocate de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților este reiterată excepția puterii lucrului judecat pentru aceleași considerente invocate și în fața instanței de fond.
Referitor la recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin reprezentant legal Direcția Generală a Finanțelor Publice B, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, față de atribuțiile pe care le are, de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget.
Se mai arată în continuarea motivelor de recurs că acest recurent nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale ale angajaților altor ordonatori de credite.
În ceea ce privește fondul cauzei se mai arată că sumele solicitate nu pot fi acordate pentru că norma de finanțare a resurselor bugetare și a repartizării acestora pe destinații este înscrisă în legea bugetului, și potrivit acesteia nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Pârâții Curtea de APEL BRAȘOV și Tribunalul Brașov mai critică sentința și pentru faptul că abrogarea dispozițiilor legale care prevedeau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistraților și personalului auxiliar de specialitate reprezintă o problemă de legiferare. Prin abrogarea acestui spor nu s-a ajuns la diminuarea salariului ci dimpotrivă s-a dorit crearea unui sistem de salarizare diferit, bazat pe principii noi. De asemenea este criticată soluția de actualizare a sumelor acordate și de acordare a dobânzii legale de la data scadenței debitului, contrar dispozițiilor art. 1088 cod civil potrivit cărora dobânda curge din ziua cererii de chemare în judecată.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile sunt nefondate și în consecință vor fi respinse în baza dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, referitor la critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, trebuie menționat faptul că din dispozitivul sentinței de fond, rezultă că acest recurent a fost obligat numai să vireze fondurile necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamanți și prezenta recurentă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții, instanța de fond a procedat la obligarea de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins.
În ceea ce privește excepția autorității lucrului judecat invocată de Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea reține că în mod corect această excepție a fost respinsă de Tribunalul Brașov deoarece din cuprinsul sentinței civile nr. 987/M/2008 Tribunalului Brașov nu rezultă considerentele instanței care au stat la baza respingerii pretențiilor pe viitor, ori nemotivarea unei hotărâri echivalează cu nepronunțarea asupra fondului respectivului drept. În plus, astfel cum a reținut și prima instanță, în speță nu există identitate de cauză pentru a opera autoritatea de lucru judecat întrucât pretențiile din prezentul dosar sunt actuale, ori, la data pronunțării sentinței amintite acestea nu erau născute, fiind " viitoare".
În ceea ce privește restul criticilor din toate recursurile, care vizează fondul cauzei, instanța apreciază că acestea sunt nefondate, astfel că pretențiile reclamanților sunt întemeiat, iar prima instanță în mod corecta a admis acțiunea.
Potrivit dispozițiilor deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza finală din Codul d e Procedură Civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori,problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr. 21/2008 a,astfel încât acțiunea reclamantei a fost în mod corect admisă.
Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedusă judecății și " pentru viitor", curtea reține că aceasta cerere este întemeiata deoarece drepturile salariale constituie prin excelență " prestări periodice" în înțelesul art. 110 alin. 2 Cod procedură civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate "înainte de termen".
Excepțiile prevăzute de art. 110 Cod procedură civilă, fără a crea un dezavantaj debitorului deoarece acesta nu pierde termenul executării obligației sale, creează un avantaj procesual creditorului care se găsește deja pregătit pentru data împlinirii fiecărui termen al prescripției periodice cu o hotărâre pe care o va putea pune în executare dacă debitorul nu-și îndeplinește de bună voie obligațiile ce-i revin, prevenindu-se astfel o serie inutilă de procese distincte pentru fiecare " " scadentă., această excepție procesuală are menirea de a preîntâmpina păgubirea creditorului prin așteptarea îndeplinirii fiecărui termen al prestației periodice iar hotărârea obținută poate fi executată doar în perioada în care temeiul pretențiilor ( contractul sau legea ) este în vigoare iar debitorul este ținut de acesta
Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale va fi acordată de către instanță în baza dispozițiilor art. 1082 și art. 1073 Cod Civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.
Actualizarea debitului si plata dobânzii legale constituie doua drepturi distincte care se cuvin de la data nașterii dreptului principal iar restricția prevăzuta de art. 1088 Cod Civil nu se aplica obligațiilor rezultând din fapte juridice si din lege, cum este cazul in speță.
Față de aceste considerente, în baza art. 312 cod procedură civilă, curtea va respinge recursurile pârâților conform dispozitivului prezentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile formulate de recurenții Tribunalul Brașov, Ministerul Justiției și Libertăților, MEF prin DGFP B împotriva sentinței civile nr. 920/M/09 a Tribunalului Brașov pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 01 Octombrie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red CȘ 5.10.2009
Tehnored AG 6.10.2009/ 2 ex
Jud fond /
Președinte:Camelia JuravschiJudecători:Camelia Juravschi, Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță
