Drepturi salariale (banesti). Decizia 103/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 103
Ședința publică de la 26 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 2: Nelida Cristina Moruzi
JUDECĂTOR 3: Daniela
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursurile formulate de DIRECȚIA GENENERALĂ FINANȚELOR PUBLICE V și GUVERNUL ROMÂNIEI împotriva sentinței civile nr.1344/22.11.2007 a Tribunalului Vaslui (dosar nr-), intimați fiind, MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL SUCEAVA și TRIBUNALUL SUCEAVA.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen și că s-a solicitat judecata în lipsă de către recurentul GUVERNUL ROMÂNIEI.
Instanța, având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare pe acesta.
După deliberare,
INSTANȚA
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr.1344 din 22.11.2007 Tribunalul Vaslui ia act de renunțarea reclamantei la judecarea capătului de cerere privind efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă în ceea ce privește acordarea sporului de 40%.
Admite acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Statul Român - prin Ministerul Finanțelor Publice, Guvernul României, Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA și TRIBUNALUL SUCEAVA, și în consecință:
Obligă pârâții să plătească reclamantei despăgubiri proporțional cu prejudiciul suferit constând în suma echivalentă cu sporul de 40% din indemnizația de încadrare brută lunară pentru perioada septembrie 2004 - 10.04.2006, actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume până la data plății efective.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță reține că prin cererea introductivă, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA și TRIBUNALUL SUCEAVA despăgubiri proporțional cu prejudiciul suferit prin neacordarea sporului de 40% din indemnizația de încadrare brută lunară.
Potrivit art.28 alin.4 din OUG nr.24/2004, procurorii și judecătorii ce participă la judecarea cauzelor în care urmărirea penală a fost efectuată de către procurori din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism beneficiază de un spor de 40% la indemnizația de încadrare brută lunară.
Instanța reține că acest text de lege este în contradicție cu principiul egalității în fața legii consacrat de dispozițiile art.16 alin.1 și 2 din Constituția României care prevăd că "cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări".
Potrivit dispozițiilor art.1 alin.2 lit. i din OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate și în exercitarea dreptului la un salariu egal pentru muncă egală, la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare. 3 al acestui articol prevede că exercitarea drepturilor enunțate în acest articol privește persoanele aflate în situații comparabile.
Noul Cod al muncii, enumeră (art.5) ca principiu fundamental al dreptului muncii, principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii, interzicând orice discriminare față de un salariat, fie ea discriminare directă sau indirectă. 2 al acestui articol arată că se consideră discriminare directă acele acte și fapte de deosebire, excludere, restricție sau preferință, care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea sau înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării drepturilor prevăzute în legislația muncii.
Potrivit dispozițiilor art.6 alin.2 din Codul muncii, tuturor salariaților care prestează o muncă le este recunoscut dreptul la plată egală pentru muncă egală.
Față de aceste dispoziții legale, instanța reține că dispozițiile art.28 alin.4 din OUG nr.24/2004 au introdus o discriminare care nu are la bază un criteriu obiectiv între judecătorii care participă la judecarea cauzelor cu infracțiuni de corupție sau în care urmărirea penală a fost efectuată de procurorii din cadrul DIICOT și ceilalți judecători, fiind în contradicție cu principiul egalității în fața legii, consacrat de art.16 din Constituția României.
Mai reține instanța că această diferențiere salarială de 40% este nejustificată, deoarece, deși scopul urmărit este legitim, metoda de atingere a acestui scop nu este cea mai corectă, având în vedere faptul că incoruptibilitatea trebuie asigurată pentru toți magistrații la toate nivelurile de judecată și în toate dosarele. Astfel, acordarea sporului menționat doar pentru anumite categorii de judecători nu poate duce la asigurarea incoruptibilității magistraților și la asigurarea respectării principiilor statului de drept.
Principiul egalității de tratament față de toți salariații consacrat de Codul muncii este prevăzut și de OG nr.137/2000, care prevede în art.21 că în toate cazurile de discriminare menționate în prezenta ordonanță, persoanele discriminate au dreptul să pretindă despăgubiri proporțional cu prejudiciul suferit.
Având în vedere aceste prevederi legale, în speța dedusă judecății, instanța reține că pentru o justă și integrală despăgubire, plata drepturilor salariale de 40% din indemnizația de încadrare brută reprezintă o reparație echitabilă a prejudiciului cauzat reclamantei prin prevederile art.28 alin.4 din OUG nr.24/2004.
De asemenea, văzând și dispozițiile art.155 Codul muncii care prevăd că "salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile precum și alte adaosuri", instanța constată că reclamanta este îndreptățită la plata de despăgubiri corespunzătoare sporului de 40% de care a fost lipsită pentru perioada solicitată.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Guvernul României și Ministerul Economiei și Finanțelor.
1. Recurentul Guvernul României motivează că nu are calitate procesuală pasivă, așa cum s-a reținut prin încheierea de la termenul din data de 8.11.2007. Cu toate acestea prin dispozitivul sentinței a fost obligat la plata drepturilor bănești solicitate de reclamantă.
2. Recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor motivează că nu are calitate procesual-pasivă, excepție ce a fost admisă prin încheierea din 8.11.2007. Cu toate acestea, prin dispozitivul sentinței a fost obligat la plata drepturilor bănești solicitate de reclamantă.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
Recursurile sunt întemeiate.
În principal Curtea constată evidenta contradicție dintre încheierea pronunțată de instanță la data de 8.11.2007 și dispozitivul hotărârii în ceea ce privește soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților recurenți. Astfel dacă la termenul din 8.11.2007 instanța constată lipsa de calitate procesual-pasivă în raportul juridic dedus judecății, în sentința dată la data de 22.11.2007 obligă și cei doi pârâți (Guvernul României și Ministerul Economiei și Finanțelor) la plata drepturilor bănești către reclamantă.
Curtea reține că prin cererea introductivă de instanță reclamanta a chemat în judecată Guvernul României și Ministerul Finanțelor Publice (alături de Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA și TRIBUNALUL SUCEAVA ) pentru a fi obligați la plata drepturilor salariale constând în sporul de 40% pentru perioada septembrie 2004 - 10.04.2006 conform dispozițiilor OG 24/2004.
Cei doi recurenți, Guvernul României și Ministerul Economiei și Finanțelor nu sunt părți în raportul juridic de muncă al reclamantei pentru a fi obligați la plata unor drepturi salariale.
Dat fiind faptul că raportul de drept procesual se poate lega valabil numai între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății, Curtea văzând dispozițiile art.102(1) Constituția României, Legea 90/2001 precum și dispozițiile Legii 500/2002 constată că nici Guvernul României și nici Ministerul Economiei și Finanțelor nu au calitate procesual-pasivă.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă va admite recursul, va modifica în parte sentința și va respinge acțiunea în contradictoriu cu recurenții pentru lipsa calității procesuale pasive.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite recursurile declarate de Guvernul României, prin reprezentant legal, și Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat prin V, împotriva sentinței civile nr.1344/22.11.2007 a Tribunalului Vaslui, sentință pe care o modifică în parte, în sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții Guvernul României și Ministerul Economiei și Finanțelor și, în consecință, respinge acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu aceștia.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.02.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui:
-
-
28.III.2008.-
2 ex.-
Asupra recursului declarat împotriva. constată următoarele
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Pronunțată în ședința publică de la 26 Februarie 2008
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
03 Martie 2008
Președinte:Carmen BancuJudecători:Carmen Bancu, Nelida Cristina Moruzi, Daniela
