Drepturi salariale (banesti). Decizia 1153/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE DREPTURI ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.1153
Ședința publică din 13 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Bratu Ileana
JUDECĂTOR 2: Mitrea Muntean Daniela
JUDECĂTOR 3: Sas
Grefier
La ordine, judecarea recursului declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR B, cu sediul în municipiul B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.767 din 10 iunie 2009 a Tribunalului Botoșani - secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit reprezentantul pârâtului recurent, reprezentanții pârâților intimați Ministerul Finanțelor Publice B, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Botoșani și reclamanții intimați,.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 15mai 2009 sub nr- pe rolul Tribunalului Botoșani reclamanții -, -, și au chemat în judecată pe pârâții Tribunalul Botoșani, Curtea de Apel Suceava, Ministerul Justiției și Libertăților () și Ministerul Finanțelor Publice, solicitând instanței ca, prin sentința ce o va pronunța, să îi oblige pe pârâți în solidar la plata acordarea sporului de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la salariul de bază brut lunar, începând cu 1 martie 2009 și pentru viitor.
În motivarea acțiunii, au arătat că prin Decizia nr. 21 din 10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite - s-a constata că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la sporul de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG nr. 82/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Au mai arătat reclamanții că prin sentința civilă pronunțată în dosarul nr. nr- le-a fost admisă în parte acțiunea formulată, în sensul că li s-a acordat acest spor doar până la data de 28.02.2009, iar capătul de cerere privind acordarea sporului pe viitor le-a fost respins " ca prematur" pentru perioada ulterioară datei de 28.02.2009.
De asemenea, au mai arătat că prin Ordinul nr. 24956 din 5.03.2009 a Ministrului Justiției și Libertăților s-a dispus acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50 % începând cu 1.03.2009.
Prin Decizia nr. 41/ 9.04.2009 a Curții de Apel Suceava, se precizează că se acordă sporul de 50 % începând cu 1.03.2009 doar celor cărora dețin hotărâri judecătorești în care s-au înserat mențiunea " pe viitor" sau " în continuare".
Reclamanții au arătat că sunt discriminați față de colegii din parchete care primesc acest spor fără a avea hotărâri judecătorești și pentru viitor, dar și față de unii colegi din cadrul instanțelor judecătorești care primesc acest spor întrucât dețin hotărâri judecătorești.
Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților solicitat respingerea acțiunii întrucât prin OG 8/2007 a fost abrogată Legea 50/1996 privind salarizarea personalului din sistemul autorității judecătorești.Actul normativ nu mai prevede acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică.
A arătat că prin Decizia 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție are în vedere doar categoriile profesionale ale judecătorilor, procurorilor, magistraților asistenți și personalului auxiliar de specialitate, neincluzând și categoria personalului conex, respectiv a șoferilor și aprozilor ori cea a funcționarilor public, astfel că pretențiile acestora din urmă sunt neîntemeiate.
În conformitate cu dispozițiile art.137 Cod procedură civilă, Tribunalul a analizat cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin întâmpinare.
Referitor la excepția lipsei calității procesual-pasive s-a constatat că reclamanții nu sunt salariații acestui minister, atribuții privind angajarea și salarizarea având ceilalți pârâți, astfel că a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice
Prin sentința civilă nr. 767 din 10iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr- a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice B și, pe cale de consecință respinsă acțiunea față de acest pârât pentru lipsa calității procesuale pasive; a fost admisă acțiunea; au fost obligați pârâții Ministerul Justiției și Libertăților B, Tribunalul Botoșani și Curtea de Apel Suceava să acorde reclamanților, sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50 % prevăzut de art. 47 din Lege 50/1996 republicată în MO 563/1999 de la 1.03.2009 până la 10.06.2009 și în continuare și a fost respinsă ca nefondată acțiunea reclamanților, și.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Dreptul la un spor de 50% din salariul de bază brut lunar pentru risc și suprasolicitare neuropsihică a fost reglementat pentru magistrați și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești prin art.47 din Legea nr.50/1996, republicată.
Textul de lege a fost abrogat prin art.42 din nr.OG83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996.
Cu privire la acest spor, prin Decizia nr.21/10.03.2008 pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a decis, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești republicată că, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
De altfel, așa cum rezultă chiar din motivarea Deciziei nr. 21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în prezent, în baza unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, unui număr însemnat de persoane - magistrați și personal auxiliar de specialitate - le-a fost recunoscut dreptul de a beneficia de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. Acest fapt, de notorietate, rezultă și din modul de emitere al Ordinelor Ministrului Justiției cu privire la plata acestui spor începând cu luna martie 2009.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, criticând- pentru nelegalitate și netemeinicie motivat de faptul că instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești prin pronunțarea unei hotărâri care să acorde drepturi salariale peste cele prevăzute expres de lege, așa cum rezultă din decizia pronunțată de Curtea Constituțională la data de 27 mai 2009.
A mai arătat recurentul că acordarea sporului de 50 % nu mai subzistă începând cu februarie 2007, în condițiile în care dispozițiile Legii 50/1996 au fost abrogate prin art. 30 din OG nr. 8/2007, noua lege de salarizare personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești.
În drept cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 4 și 9 raportat la art. 312 Cod procedură civilă.
Intimații, legal citați, nu au formulat întâmpinare.
Examinând actele și lucrările dosarului asupra cererii de recurs, curtea reține următoarele:
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații - asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001, rezultând astfel că acest spor se cuvine și pentru viitor.
Articolul 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă, prevede că dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.
Articolul 73 alin. 3 lit. i din Constituția României prevede că prin lege organică se reglementează organizarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi.
Ordonanțele emise de Guvern nu pot interveni cu reglementări în domenii care fac obiectul unei legi organice (art. 115 alin. 1 din Constituție).
De asemenea, reține Curtea că potrivit art. 56 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, abrogarea unui act normativ poate fi dispusă prin acte normative ulterioare, de același nivel sau de nivel superior.
Or, prin art. 30 din nr.OG 8/2007 s-a dispus abrogarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judecătorești, lege organică iar prin ordonanțe nu se putea interveni în domenii care fac obiectul unei legi organice, așa cum mai sus s-a arătat.
Este adevărat că prin decizia nr. 838 din 27 mai 2009 Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească, pe de o parte, și Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte.
atribuției prevăzute de art. 146 lit. e din Constituție cu efectuarea de către Curtea Constituțională a unui control de legalitate/constituționalitate asupra hotărârilor judecătorești, transformând Curtea într-o instanță de control judiciar, ar echivala cu o deturnare a dispozițiilor constituționale privind soluționarea conflictelor juridice și o încălcare flagrantă a competenței Curții Constituționale.
Însăși Curtea Constituțională arată în cuprinsul deciziei mai sus menționate că această decizie pronunțată în soluționarea conflictului juridic de natură constituțională nu produce nici un efect cu privire la valabilitatea deciziilor deja pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în exercitarea atribuției consacrate de art. 329 din Codul d e procedură civilă.
Curtea a statuat și cu alte ocazii că, potrivit competențelor sale care sunt expres și limitativ prevăzute de art. 146 din Constituție și de Legea nr. 47/1992, nu este competentă să cenzureze legalitatea unor hotărâri judecătorești sau să constate că acestea sunt lipsite de efecte juridice (decizia nr. 988 din 1.10.2008).
Articolul 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă, prevede că dezlegarea dată problemelor de drept judecate, prin intermediul deciziilor pronunțate în interesul legii, este obligatorie pentru instanță.
Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 al. 1 Cod procedură civilă și al dispozițiilor legale mai sus arătate, urmează ca instanța să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
D E CI D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, împotriva sentinței civile nr.767 din 10 iunie 2009 a Tribunalului Botoșani - secția civilă (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond
Tehnored.
Ex. 2/27.10.2009
Președinte:Bratu IleanaJudecători:Bratu Ileana, Mitrea Muntean Daniela, Sas
