Drepturi salariale (banesti). Decizia 122/2009. Curtea de Apel Brasov

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ Nr. 122/

Ședința publică din 3 februarie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Dorina Rizea

JUDECĂTOR 2: Mihail Lohănel

JUDECĂTOR 3: Roxana Maria

Grefier șef secție

Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții - PRIN SINDICATUL JUDEȚEAN FAMILIA "SERVICII PUBLICE" - ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ și - PRIN SINDICATUL JUDEȚEAN FAMILIA "SERVICII PUBLICE" - ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ în contradictoriu cu intimata pârâtă COMUNA - PRIN PRIMAR, având ca obiect: "drepturi bănești" împotriva deciziei numărul 1892/S din 02.12.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 13.01.2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.

Instanța a amânat pronunțarea cauzei, în vederea deliberării și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, la data de 20.01.2009, apoi pentru imposibilitatea constituirii completului, a amânat pronunțarea la 27.01.2009, apoi, în vederea deliberării a amânat pronunțarea la 03.02.2009.

CURTEA

Asupra recursului civil de față.

Constată că prin sentința civilă nr. 1892/02.12.2008 Tribunalul Brașova respins acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul Județean Familia "Servicii Publice" Administrație Publică în numele membrilor de sindicat și în contradictoriu cu pârâta Comuna prin primar.

Prima instanță a reținut că indemnizația de dispozitiv, reglementată de Legea nr. 138/1999 și Ordinul nr. 496/20.07.2003 emis de Ministerul Administrației și Internelor, nu este aplicabilă personalului contractual din cadrul primăriei, care nu se încadrează în categoria personalului civil din, ci sunt supuse dispozițiilor Legii nr. 215/2005 privind administrația publică locală, car consacră principiul autonomiei locale, nefiind subordonat ministerului s u s-menționat.

S-a reținut și faptul că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 2 alin. 2 din nr.OG 137/2000 în raport cu categoria de personal contractual din fostul, iar în ceea ce privește hotărârile judecătorești la care reclamanții fac referire aceștia nu au invocat o situație de discriminare în raport de persoanele având aceeași funcție și care au obținut recunoașterea acestor drepturi în justiție.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta arătând că prima instanță a respins prezenta acțiune deși în cadrul acțiunilor similare introduse de această reclamantă a admis acțiunea, soluția în sine fiind o discriminare față de restul salariaților, fapt invocat și prin cererea introductivă de instanță, iar din punct de vedere al interpretării și aplicării legii s-a făcut o greșeală de judecată.

Examinând cauza, prin prisma motivelor invocate, curtea constată că recursul este fondat.

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat acordarea sporului de dispozitiv pentru doi dintre membrii sindicali, indicând că pentru restul salariaților contractuali au fost admise astfel de cereri, motiv pentru care a depus la dosar copii ale hotărârilor invocate și și-a întemeiat în drept acțiunea, printre altele și pe dispozițiile art. 1 alin. 2 din OG nr. 137/2000.

În consecință, reținerea primei instanțe referitoare la faptul că nu s-a invocat o situație de discriminare față de ceilalți salariați cu aceeași funcție, care au obținut recunoașterea drepturilor în instanță, nu este întemeiată.

Este adevărat că această invocare a discriminării față de restul personalului contractual nu se regăsește în petitul acțiunii, dar ea este formulată în cuprinsul motivării și este întemeiată în drept.

Potrivit art. 129 alin. 4 și 6 din Cod procedură civilă judecătorul este obligat să pună în discuția părților situația de fapt și motivarea în drept și să se pronunțe asupra tuturor cererilor formulate de către părți.

Simplul fapt că acțiunea nu are cuprins distinct și în partea de început a sa un asemenea petit nu poate conduce la concluzia că nu există o astfel de cerere, pentru că ne-am afla în fața unui formalism excesiv.

În consecință, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă sentința va fi casată și cauza trimisă spre rejudecare, în integralitatea sa, nefiind posibilă o casare parțială.

Cu ocazia rejudecării prima instanță va analiza și acest capăt de cerere și va respecta și dispozițiile art. 27 din OG nr. 137/2000 privind citarea Consiliului Național de Combatere a Discriminării în astfel de cauze.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de Sindicatul Județean Familia "Servicii Publice" B împotriva sentinței civile nr. 1892/02.12.2008 a Tribunalului Brașov, pe care o casează și trimite cauza pentru rejudecare primei instanțe, respectiv Tribunalului Brașov.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 03.02.2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier șef sectie,

Red. /11.02.2009

Dact. /13.02.2009

Jud. fond: -

Președinte:Dorina Rizea
Judecători:Dorina Rizea, Mihail Lohănel, Roxana Maria

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale (banesti). Decizia 122/2009. Curtea de Apel Brasov