Drepturi salariale (banesti). Decizia 1293/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU -
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 1293/
Ședința publică din 10 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Nemenționat
Judecător:
Judecător:
Grefier:
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamantul Sindicatul din Învățământ, cu sediul în Târgu-M,-, județul M, împotriva sentinței civile nr.1101 din 3 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr-.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat în termenul prevăzut de lege, scutit de plata taxei judiciare de timbru și timbrului judiciar, iar pârâtul intimat Municipiul Târgu-M a depus la dosar prin registratura instanței la data de 9 septembrie 2008 o cerere solicitând comunicarea unui exemplar al recursului declarat în prezenta cauză în vederea formulării întâmpinării.
Instanța respinge cererea formulată de Municipiul Târgu-M pentru comunicarea unui exemplar al motivelor de recurs și văzând lipsa părților la termenul de astăzi și față de împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în baza actelor dosarului reține cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin sentința civilă nr.1101 din 3 iunie 2008, Tribunalul Mureșa respins excepția lipsei calității procesual pasive a Inspectoratului Școlar Județean M, a Primarului municipiului Tg-M, a Consiliului local al municipiului Tg-M; a admis acțiunea civilă formulată de reclamanții, -., C, prin reprezentant legal Sindicatul " " Tg-M, în contradictoriu cu pârâții Școala generală nr.2, Inspectoratul Școlar Județean M, Primarul municipiului Tg-M, Consiliul local al municipiului Tg-M, și drept consecință:
-a obligat în solidar pârâții la plata în favoarea fiecărui reclamant a unei despăgubiri egale cu majorările salariale prevăzute de Legea nr.220/2007 pentru perioada 01.01.2007 - 01.07.2007.
- a dispus ca despăgubirile mai sus menționate să fie actualizate în funcție de rata inflației, calculată începând cu data scadenței lunare a fiecărei diferențe salariale și până la data plății efective a debitului.
- a respins excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție invocată de chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor;
-a respins excepția lipsei procesuale pasive a chematului în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor;
- a respins, ca inadmisibilă, cererea de chemare în garanție formulată de Municipiul Tg-M în contradictoriu cu chemații în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Educației,Cercetării și
În adoptarea acestei soluții, prima instanță a reținut, cu privire la excepțiile invocate în cauză, următoarele:
Inspectoratul Școlar Județean M dispune de calitate procesuală pasivă, conform art.11 alin.5 din Legea nr.128/1997, art. 142 lit. g din Legea nr. 84/1995, art. 33 alin. 7 și art. 38 alin. 5 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură de învățământ, art. 2, art. 31 alin. 2 și art. 54 alin. 2 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de învățământ preuniversitar de stat pe județul M, deoarece acest pârât are atribuții specifice angajatorului, inclusiv în asigurarea efectuării legale a plății drepturilor bănești ale personalului didactic.
Consiliul local pârât are calitate procesuală pasivă, conform art.15 alin.1 și art.19 din Legea nr.273/2006, art.13 alin.1 din G nr. 32/2001, art.16 din Normele aprobate prin G nr.2192/2004 și art. 167 alin. 3 din Legea nr. 84/1995, acest pârât asigurând aprobarea în bugetul local a sumelor necesare plății drepturilor bănești solicitate de reclamanți.
Primarul pârât dispune de calitate procesuală pasivă, conform art.63 alin.1 lit. c și alin.4 din Legea nr. 215/2001 și art. 20 alin.1 și alin. 4 din Legea nr. 500/2003, întrucât acest pârât îndeplinește funcția de ordonator de credite în privința sumelor solicitate de reclamanți.
Pârâtul Ministerul Educației,Cercetării și T nu dispune de calitate procesuală pasivă în cauză, conform dispozițiilor art.13 din OUG nr.32/2001 și ale HG nr.223/2005.
Ministerul Economiei și Finanțelor dispune de calitate procesuală pasivă, conform dispozițiilor art. 16 din HG nr.2192/2004 și art.13 din cap.IV al Legii nr.379/2005, acesta răspunzând de finanțarea unităților de învățământ preuniversitar.
În ceea ce privește fondul cauzei, tribunalul a avut în vedere următoarele considerente:
Reclamanții sunt încadrați la unitatea școlară pârâtă, în funcția de cadre didactice în învățământul preuniversitar, având grad didactic I, iar prin anexa nr. 2 nr.OG 11/2007, au fost stabiliți coeficienții de multiplicare pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar, inclusiv pentru profesorii cu grad didactic I, începând cu luna ianuarie 2007.
Prin Legea nr. 220/2007, anexa nr. 2 nr.OG 11/2007 a fost aprobată cu modificări, fiind rectificați coeficienții de multiplicare pentru profesorii cu grad didactic I din învățământul preuniversitar, fără a se modifica și prevederile art. 9 din nr.OG 11/2007 privind aplicarea noii salarizări a cadrelor didactice începând cu luna ianuarie 2007.
În concluzie, prin Legea nr. 220/2007, legiuitorul a reglementat un raport juridic nou, de recalculare a drepturilor salariale, instituind drepturi salariale cu scadențe viitoare, constând în majorări salariale, iar nu în confiscări abuzive ale unor drepturi salariale licit dobândite anterior, deci problema retroactivității nu se pune. Același mecanism legislativ se întâlnește și în ipoteza acordării prin lege a unor despăgubiri în favoarea unor anumite categorii de cetățeni pentru prejudicii anterioare intrării în vigoare a legii, sau în ipoteza reconstituirii unor drepturi (cum ar fi dreptul de proprietate). În toate cazurile, valorificarea beneficiului acordat de lege (executarea raportului juridic nou instituit) se face pentru viitor.
Deci, legea nouă (Legea nr. 220/2007) nu se aplică faptelor și actelor juridice petrecute anterior intrării ei în vigoare ("facta praeterita") constând în faptul prestării muncii și în actul juridic al plății salariului pe perioada ianuarie - iulie 2007. Dimpotrivă, Legea nr. 220/2007 reglementează o "facta pendentia" și o "facta futura", constând în situația juridică nouă recunoașterii unor debite salariale (corelative dreptului la majorările salariale) și a scadenței acestora după intrarea în vigoare a legii noi, ca efect al rectificării de către legislativ a unor coeficienți de multiplicare salarială stabiliți inițial de Guvern.
Însă, pârâții au omis să aplice prevederile Legii nr. 220/2007, începând cu luna ianuarie 2007, încălcând și prevederile art. 154 - 155, art.161 - 164 alin.1 și 2 din Codul muncii, cauzând un prejudiciu salarial conform dispozițiilor art. 269 din Codul muncii.
În consecință, instanța a admis acțiunea astfel cum aceasta a fost formulată.
Împotriva hotărârii anterior descrise a declarat recurs reclamantul Sindicatul din învățământ " " Tg-M, solicitând casarea în parte a hotărârii, rejudecarea pricinii și admiterea acțiunii civile introductive de instanță față de toți reclamanții, relevându-se că printr-o omisiune în cazul a 12 cadre didactice instanța de fond nu a soluționat pricina.
În drept, recurentul nu face referire la niciunul din motivele de casare sau de modificare prev. de art.304 pr.civ. urmând ca instanța de recurs să facă aplicațiunea art.304 ind.1 pr.civ. în sensul examinării cauzei sub toate aspectele de legalitate și temeinicie.
Recursul dedus judecății este fondat pentru considerentele ce succed:
Potrivit art.312 alin.5 pr.civ. în cazul în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, instanța de recurs, după casare, va trimite cauza spre rejudecare instanței care a pronunțat hotărârea casată sau altei instanțe de același grad.
Textul de lege menționat are în vedere două ipoteze, respectiv procesul a fost soluționat pe o excepție, primită nelegal care a zădărnicit cercetarea fondului sau pur și simplu lipsește orice dovadă a cercetării fondului. Pentru ultima ipoteză se au în vedere soluțiile în care nu s-au administrat probele propuse de părți, lipsește încheierea de dezbatere în fond sau minuta, soluționarea cauzei pe un alt temei juridic fără a-l pune în discuția părților, precum și omisiunea rezolvării cauzei față de toate părțile litigante.
În sensul menționat, este de principiu că instanța de fond trebuie să judece pricina cu care a fost investită în limitele obiectului cauzei și față de toate părțile litigante, orice omisiune sub acest ultim aspect constituind un motiv de necercetare a fondului pricinii.
În cauza dedusă judecății, este fără dubiu faptul că prima instanță nu a soluționat procesul civil dedus judecății față de 12 cadre didactice (reclamanți), situație care echivalează cu necercetarea fondului cauzei și care atrage incidența art.312 alin.5 pr.civ.
Față de cele ce preced, curtea va admite recursul declarat de reclamant, va casa hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare instanței de fond, Tribunalul Mureș.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul Sindicatul din învățământ " " cu sediul procesual ales în Tg-M-, împotriva sentinței civile nr.1101 din 3 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș.
Casează în tot hotărârea atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, Tribunalul Mureș.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 10 septembrie 2008.
PRESEDINTE JUDECĂTORI
-
GREFIER
Red.
Tehnored.
2 exp.22.09.2008.
Jud.fond:- Asit.jud.-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
