Drepturi salariale (banesti). Decizia 1333/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.1333/
Ședința publică din 16 septembrie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția -ă a Finanțelor Publice M, cu sediul în Târgu M,--3, județul M și Ministerul Educației, Cercetării și T, cu sediul în B,--30, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 648 din 14 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursurile au fost tardiv declarate, fiind scutite de taxă judiciară de timbru.
Instanța invocă excepția tardivității recursurilor, acestea nefiind declarate în termenul prevăzut de art. 80 din Legea nr. 168/1999, excepție în raport de care reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 648/14 aprilie 2008, Tribunalul Mureșa respins excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Școlar Județean M, Ministerul Educației, Cercetării și T și Ministerul Economiei și Finanțelor și, drept consecință:
- a obligat în solidar pârâții la plata în favoarea reclamantului a unei despăgubiri egale cu majorările salariale prevăzute de Legea nr. 220/2007 pentru perioada 01.01.2007-01.07.2007.
- a dispus că despăgubirile mai sus menționate vor fi actualizate în funcție de rata inflației, calculată începând cu data scadenței lunare a fiecărei diferențe salariale și până la data plății efective a debitului.
- a obligat pârâtul Inspectoratul Școlar Județean să rectifice înscrierile din carnetul de muncă al reclamantului în sensul acordării drepturilor salariale mai sus menționate.
În adoptarea acestei soluții, prima instanță a reținut, cu referire la excepțiile invocate în cauză, următoarele:
Inspectoratul Școlar Județean M dispune de calitate procesuală pasivă, conform art.11 alin.5 din Legea nr.128/1997, art. 142 lit. g din Legea nr. 84/1995, art. 33 alin. 7 și art. 38 alin. 5 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură de învățământ, art. 2, art. 31 alin. 2 și art. 54 alin. 2 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de învățământ preuniversitar de stat pe județul M, deoarece acest pârât are atribuții specifice angajatorului, inclusiv în asigurarea efectuării legale a plății drepturilor bănești ale personalului didactic.
Pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și T nu dispune de calitate procesuală pasivă în cauză, conform dispozițiilor art. 13 din nr.OUG 32/2001 și ale nr.HG 223/2005.
Ministerul Economiei și Finanțelor dispune de calitate procesuală pasivă, conform art.16 din G nr. 2192/2004 și art. 13 din cap. IV al Legii nr. 379/2005, acesta răspunzând de finanțarea unităților de învățământ preuniversitar.
În ceea ce privește fondul cauzei, tribunalul a avut în vedere următoarele considerente:
Reclamantul este încadrat la unitatea școlară pârâtă, în funcția de cadru didactic în învățământul preuniversitar, având grad didactic I, iar prin anexa nr. 2 nr.OG 11/2007, au fost stabiliți coeficienții de multiplicare pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar, inclusiv pentru profesorii cu grad didactic I, începând cu luna ianuarie 2007.
Prin Legea nr. 220/2007, anexa nr. 2 nr.OG 11/2007 a fost aprobată cu modificări, fiind rectificați coeficienții de multiplicare pentru profesorii cu grad didactic I din învățământul preuniversitar, fără a se modifica și prevederile art. 9 din nr.OG 11/2007 privind aplicarea noii salarizări a cadrelor didactice începând cu luna ianuarie 2007.
În concluzie, prin Legea nr. 220/2007, legiuitorul a reglementat un raport juridic nou, de recalculare a drepturilor salariale, instituind drepturi salariale cu scadențe viitoare, constând în majorări salariale, iar nu în confiscări abuzive ale unor drepturi salariale licit dobândite anterior, deci problema retroactivității nu se pune. Același mecanism legislativ se întâlnește și în ipoteza acordării prin lege a unor despăgubiri în favoarea unor anumite categorii de cetățeni pentru prejudicii anterioare intrării în vigoare a legii, sau în ipoteza reconstituirii unor drepturi (cum ar fi dreptul de proprietate). În toate cazurile, valorificarea beneficiului acordat de lege (executarea raportului juridic nou instituit) se face pentru viitor.
Deci, legea nouă (Legea nr. 220/2007) nu se aplică faptelor și actelor juridice petrecute anterior intrării ei în vigoare ("facta praeterita") constând în faptul prestării muncii și în actul juridic al plății salariului pe perioada ianuarie - iulie 2007. Dimpotrivă, Legea nr. 220/2007 reglementează o "facta pendentia" și o "facta futura", constând în situația juridică nouă recunoașterii unor debite salariale (corelative dreptului la majorările salariale) și a scadenței acestora după intrarea în vigoare a legii noi, ca efect al rectificării de către legislativ a unor coeficienți de multiplicare salarială stabiliți inițial de Guvern.
Însă, pârâții au omis să aplice prevederile Legii nr. 220/2007, începând cu luna ianuarie 2007, încălcând și prevederile art. 154 - 155, art.161 - 164 alin.1 și 2 din Codul muncii, cauzând un prejudiciu salarial conform dispozițiilor art. 269 din Codul muncii.
În consecință, instanța a admis acțiunea astfel cum aceasta a fost formulată, cu excepția pretențiilor formulate în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și T, care nu dispune de calitate procesuală în cauză.
Împotriva hotărârii anterior descrise au declarat recurs pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția -ă a Finanțelor Publice M și Ministerul Educației,Cercetării și
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a solicitat modificarea sentinței atacate, iar în urma rejudecării cauzei, respingerea cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă față de Ministerul Economiei și Finanțelor, datorită lipsei calității procesuale pasive a acestuia.
În drept, s-a invocat motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, susținându-se că instanța de fond a nesocotit faptul că o cerere de chemare în judecată a Ministerului Economiei și Finanțelor, în materia litigiilor de muncă este inadmisibilă, întrucât între părțile în litigiu, reclamant și ceilalți pârâți, pe de o parte, și Ministerul Economiei și Finanțelor, pe de altă parte, nu există raporturi juridice de muncă.
Împrejurarea că Ministerul Economiei și Finanțelor răspunde pentru elaborarea bugetului de stat nu poate constitui temeiul obligării acestei instituții la plata drepturilor de natură salarială pretinse de reclamantul intimat.
În ceea ce privește acordarea diferențelor de drepturi salariale aferente perioadei 01.01.2007 - 01.07.2007, în procent de 10% din salariul de bază, prevăzut de Legea nr.220/2007, pentru aprobarea nr.OG11/2007, recurentul a susținut că pretențiile reclamantului sunt nefondate și contrare principiului neretroactivității legii, consacrat de dispozițiile art.1 din Codul civil și ale art.15 alin.2 din Constituția României, deoarece legea menționată a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 17 iulie 2007, intrând în vigoare, potrivit dispozițiilor art.78 din Constituție, la 3 zile de la acest moment. Prin urmare, sporul pretins de reclamant se impune a se aplica începând cu data intrării în vigoare a Legii nr.220/2007, iar nu și pentru perioada anterioară.
Pârâtul Ministerul Educației,Cercetării și Tai nvocat motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, solicitând modificarea integrală a sentinței atacate, iar ulterior rejudecării, respingerea acțiunii ca nefondată.
O primă critică formulată vizează contradictorialitatea dintre considerente și dispozitiv, în sensul că, deși s-a reținut că "pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și T nu dispune de calitate procesuală pasivă în cauză, conform dispozițiilor art.13 din nr.OUG32/2001 și ale nr.HG223/2005", prin dispozitiv, acțiunea a fost admisă inclusiv față de acest minister.
De asemenea, soluția primei instanțe a fost contestată și sub aspectul rezolvării date fondului litigiului, susținându-se că prevederile Legii nr.220/2007 au fost interpretate în contradicție cu principiul constituțional al neretroactivității legii civile, în condițiile în care, din cuprinsul acesteia nu rezultă că noii coeficienți de multiplicare se aplică de la 1 ianuarie 2007, iar nu de la data intrării în vigoare a legii.
Învestită cu soluționarea recursurilor, Curtea a invocat la primul termen de judecată, excepția tardivității, care, constatându-se a fi întemeiată, va fi admisă în baza următoarelor considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 80 din Legea nr. 168/1999, privind soluționarea conflictelor de muncă, termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotărârii pronunțate de instanța de fond, iar prevederile art. 103 alin. 1 Cod procedură civilă sancționează cu decăderea neexercitarea căii de atac în termenul legal, cu excepția cazului în care partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
În cauza dedusă judecății, hotărârea primei instanțe a fost comunicată pârâților-recurenți la data de 13 iunie 2008, astfel cum rezultă din dovezile de predare-primire aflate la filele 40 - 41 din dosarul Tribunalului Mureș.
Or, recursurile au fost declarate la data de 27 iunie 2008, prin urmare, cu depășirea termenului de 10 zile prevăzut de art. 80 din Legea nr. 168/1999.
Pentru considerentele expuse, recursurile pârâților vor fi respinse ca tardive, aceștia neformulând o cerere de repunere în termenul de recurs, prin invocarea vreunei împrejurări mai presus de voința lor, care i-ar fi împiedicat să exercite calea de atac în termenul legal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca tardive recursurile pârâților Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția -ă a Finanțelor Publice M, cu sediul în Târgu M,--3, județul M și Ministerul Educației, Cercetării și T, cu sediul în B,--30, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 648/14 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16 septembrie 2008.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored
2 exp./15.10.2008.
Jud.fond:;
Asit.jud.;
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
