Drepturi salariale (banesti). Decizia 183/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA DE CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR.3356,- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR. 183

Ședința publică din data de 29 ianuarie 2009

PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu

JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Dan Andrei Enescu

- -

Grefier -

Pe rol fiind soluționarea cererii de revizuire a deciziei civile nr.2216 din 28 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI în dosarul nr- formulată de revizuienta, domiciliată în Târgoviște, str.-, -.2,.4, județul D, în contradictoriu cu intimata SC "" SA Târgoviște, cu sediul în Târgoviște, Bd.-, nr.50, județul

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

Cererea de revizuire este scutită de plata taxei de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că revizuienta a depus la dosar motivele cererii de revizuire, care au fost înregistrate de compartimentul registratură sub nr. 739/19.01.2009.

Curtea, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și după deliberare a pronunțat următoarea decizie:

CURTEA

Deliberând asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Dâmbovița, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta SC SA pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei de aoî ncadra pe reclamantă în funcția de consilier juridic definitiv și să îi negocieze salariul corespunzător începând cu luna aprilie 2007, precum și obligarea pârâtei de a-i acorda daune materiale și morale.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a fost încadrată în funcția de jurisconsult deși nu mai există temei legal pentru această funcție, iar reclamanta a refuzat să semneze actul adițional la contractul individual de muncă pe anii 2007-2008 cu privire la acest aspect.

La dosar s-au depus contestația formulată de reclamantă la actul adițional la contractul individual de muncă pe anul 2008, contestația formulată la 19.04.2007, certificatul prin care i se conferă de către Federația Pro Asociația Profesională Consul D calitatea de consilier juridic definitiv în baza Legii nr. 514/2003.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca fiind rămasă fără obiect și ca nefondată în ceea ce privește calcularea salariului.

A susținut pârâta, că în urma recomandărilor D date cu ocazia verificării aspectelor sesizate de reclamantă, prin decizia Directorului General nr.43 din 29.05.2008 în carnetul de muncă al reclamantei s-a rectificat denumirea ocupației din jurisconsult în consilier juridic.

Cât privește contestațiile la actele adiționale la contractul individual de muncă, pârâta a arătat că acestea nu au fost depuse în termen și a invocat excepția tardivității introducerii acțiunii.

A mai susținut pârâta, că reclamanta a beneficiat de creșterile negociate cu sindicatele și consemnate în contractul colectiv de muncă de 4,5 % cu un adaos de 107 lei în luna decembrie 2007 iar în 2008 de 10%.

Pârâta a invocat, de asemenea, excepția autorității lucrului judecat cu privire la capătul de cerere referitor la numirea în funcția de consilier juridic din cadrul oficiului juridic în raport de decizia nr. 947/28.11.2008 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI în dosarul nr-, pe fond se solicitându-se respingerea acțiunii ca nefondată întrucât salariul nu poate fi negociat pentru o singură persoană.

Cât privește despăgubirile morale, s-a invocat faptul că, contractul colectiv de muncă și contractul individual de muncă nu prevăd clauze exprese în acest sens.

S-au depus fișa postului în care reclamanta figurează ca jurisconsult, extras din statul de funcții, decizia nr.43 din 29.05.2008 emisă de SC SA prin care se dispune înscrierea în carnetul de muncă al reclamantei a funcției deținută de consilier juridic în loc de jurisconsult, copie de pe carnetul de muncă al reclamantei, actele adiționale la contractul individual de muncă din 1.03.2007 și respectiv 1.03.2008, proces verbal încheiat la negocierea modificării contractului individual de muncă al reclamantei, contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă pe anii 2007-2008, anexa nr.8 la CCM /2007, contractul colectiv de muncă pe anii 2008-2009 și anexă la CCM pe anul 2008, decizia nr. 947/28.11.2006 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI în dosarul nr-.

Reclamanta a depus răspuns la întâmpinare prin care a precizat că în urma controlului efectuat de ITM în luna mai 2008, SC SA a scos la concurs postul de consilier juridic vacant de la Oficiul Juridic, astfel că nu a dispărut obiectul acțiunii.

De asemenea, reclamanta a susținut că, contestațiile la actele adiționale au fost formulate în termen de 48 de ore de la data comunicării și a menționat că în urma susținerii definitivatului a primit un salariu mai mic decât cel al unui consilier juridic definitiv.

În ceea ce privește excepția autorității lucrului judecat, reclamanta a precizat că nu s-a mai judecat până acum, obligația încadrării în funcția de consilier juridic fiind impusă de Inspectoratul Teritorial d e Muncă, cuantumul salariilor se impunea a fi negociat și modificat și pentru o singură persoană întrucât s-a alocat un fond de 1% din salarii la dispoziția directorului și pentru fiecare angajat 10%.

A mai arătat reclamanta, că fiind frustrată de situația în care se află, a solicitat și admiterea capătului de cerere privind acordarea daunelor morale.

După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr.1229 din 10 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, s-a admis acțiunea promovată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta SC SA, a fost obligată

pârâta să o încadreze pe reclamantă în funcția de consilier juridic definitiv și să i se asigure salariul corespunzător acestei funcții începând cu luna aprilie 2007, s-au respins capătul de cerere privind acordarea de daune morale, excepția tardivității promovării acțiunii și a autorității lucrului judecat, invocate de pârâtă.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamanta este încadrată la SC SA în funcția de jurisconsult, așa cum rezultă din fișa postului depusă la dosar de pârâtă înregistrată sub nr. 452/24.01.2005.

Prin decizia nr. 43/29.05.2008 Directorul General al SC SA a dispus ca până la data de 30.05.2008 să se înscrie în carnetul de muncă al salariatei denumirea funcției deținute de consilier juridic în loc de jurisconsult, efectuând rectificările începând cu data de 1.11.2004, data încadrării salariatei pe funcția de jurisconsult.

Această decizie a fost emisă în urma măsurilor dispuse de organul de control al Inspectorului Teritorial d e Muncă din 15.05.2008.

Reclamanta a primit certificatul de consilier juridic definitiv emis de Federația Pro România Asociația Profesională Consult

In raport de această situație și având în vedere art.4 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, tribunalul a admis acțiunea și a obligat pe pârâtă să o încadreze corespunzător reglementărilor în vigoare, apreciind că înscrierea în carnetul de muncă al salariatei a denumirii funcției de consilier juridic nu se poate face fără numirea efectivă a reclamantei în această funcție, cu atât mai mult cu cât funcția de jurisconsult nu se mai regăsește în dispozițiile legale amintite.

Pe cale de consecință, instanța de fond a reținut că se impune admiterea celui de-al doilea capăt de cerere privind negocierea salariului pentru funcția pe care o exercită efectiv de consilier juridic definitiv.

Având în vedere că negocierea salariului este subsecventă numirii în funcție, și dreptul de a cere această negociere se naște după numirea în funcție iar obligația de a fi numită în funcție se dispune prin hotărâre, instanța de fond a respins excepția tardivitatății promovării acestui capăt de cerere.

De asemenea, instanța de fond a respins și excepția privind autoritatea lucrului judecat întrucât dosarul - aflat pe rolul Curții de APEL PLOIEȘTI înregistrat în urma recursului declarat de la sentința civilă nr. 929/5.07.2006 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr. 3786/2006 a avut un alt obiect, anume modificarea actului adițional la contractul individual de muncă pe anul 2006.

Prima instanță a respins și capătul de cerere privind acordarea de daune morale ca nedovedit.

Împotriva sentinței a declarat recurs în termen legal pârâta Sc, solicitând admiterea căii de atac și, urmare a rejudecării fondului, respingerea acțiunii formulate de reclamantă ca neîntemeiată.

A arătat recurenta că prima instanță s-a antepronunțat atunci când, în ședința publică din data de 26.06.2008 a amânat judecata pentru data de 10.07.2008 pentru a emite reclamantei o nouă decizie cu privire la încadrarea sa în funcție, obligarea pe cale judecătorească a angajatorului de a emite o decizie prin care să încadreze un salariat pe o funcție excedând atribuțiilor instanțelor judecătorești.

De asemenea, a susținut că în mod eronat prima instanță a reținut că reclamanta e încadrată la unitatea pârâtă în funcția de jurisconsult, de vreme ce la data soluționării cauzei la dosar se afla decizia nr.43/29.05.2008 emisă de directorul general prin care s-a rectificat denumirea postului pe care reclamanta e încadrată din jurisconsult în consilier juridic, conform recomandărilor făcute în actul de control al ITM D, ulterior, la data de 30.07.2008 prin decizia Consiliului de Administrație nr.24 dispunându-se modificarea statului de funcții prin corectarea denumirii postului de jurisconsult din cadrul serviciului marketing -birou contracte în acela de consilier juridic.

În același sens, prin decizia nr.53/31.07.2008 directorul general a dispus rectificarea denumirii funcției de jurisconsult din textul deciziei nr.34/01.11.2004, prin care reclamanta era numită în cadrul biroului contracte, în aceea de consilier juridic.

A mai învederat că actele adiționale pentru anii 2007 și 2008 la contractul individual de muncă al reclamantei au fost emise în temeiul art.77 alin. (5) din CCM pe 2007 și 2008, contestația la actul adițional din 2007 fiind tardiv formulată față de împrejurarea că la data de 19.04.2007 reclamanta a înregistrat o contestație sub nr.1744 prin care își exprima nemulțumirea cu privire la salariul indexat, având cunoștință de conținutul actului adițional din 2007.

A mai precizat că în mod greșit prima instanța a respins excepția autorității de lucru judecat a sentinței nr.929/05.07.2006 a Tribunalului Dâmbovița, definitivă prin decizia nr. 947/28.11.2006 a Curții de APEL PLOIEȘTI, pronunțată într-o acțiune în care aceeași reclamantă contesta indexarea salariului din actul adițional pe 2006 și solicita anularea deciziei nr.34/ 01.11.2004.

A mai precizat că în mod just prima instanță a respins capătul de cerere privind acordarea de daune morale, având în vedere Decizia nr.XL/07.05.2007 pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii în sensul că daunele morale pot fi acordate salariaților numai în cazul în care legea, contractul colectiv de muncă sau contractul individual de muncă cuprinde clauze exprese în acest sens.

Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Prin decizia civilă nr.2216 din 28.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, s-a admis recursul declarat de intimata SC SA Târgoviște, împotriva sentinței civile nr.1229 din 10 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-petentă, s-a modificat în parte sentința în sensul că s-a respins ca rămas fără obiect capătul de cerere privind obligarea pârâtei la încadrarea reclamantei în funcția de consilier juridic și ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea pârâtei la negocierea salariului reclamantei începând cu luna aprilie 2007 și totodată, s-au menținut restul dispozițiilor sentinței.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de control judiciar a reținut că raportat la împrejurarea că acțiunea soluționată prin hotărârea recurată are ca obiect obligarea pârâtei să o încadreze pe reclamantă în funcția de consilier juridic definitiv și de a-i negocia în mod corespunzător salariul începând cu luna aprilie 2007, că prin sentința nr.929/05.07.2006 a Tribunalului Dâmbovița, definitivă prin decizia nr.

947/28.11.2006 a Curții de APEL PLOIEȘTI, a fost soluționată acțiunea prin care reclamanta solicita în contradictoriu cu aceiași pârâtă modificarea actului adițional la contractul individual de muncă pe anul 2006 și anularea deciziei nr.34/01.11.2004 prin care s-a dispus încadrarea sa în funcția de jurisconsult, dat fiind că între cele două cauze nu există identitate de obiect și cauză, în mod just prima instanță a respins excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtă.

De asemenea, raportat la faptul că cererea de obligare la negocierea unui salariu corespunzător e subsecventă primului capăt de cerere, soluția de respingere a excepției tardivității acestui capăt de cerere apare ca temeinică și legală.

În ceea ce privește fondul cauzei, prima instanță, deși a reținut că prin decizia nr.43/29.05.2008 a directorului general al SC SA s-a dispus ca până la data de 30.05.2008 să se înscrie în carnetul de muncă al salariatei denumirea funcției deținute de consilier juridic în loc de jurisconsult, efectuând rectificările începând cu data de 1.11.2004, data încadrării salariatei pe funcția de jurisconsult, în mod greșit a admis primul capăt de cerere și a obligat pe pârâtă să o încadreze pe reclamantă în funcția de consilier juridic, acesta rămânând fără obiect, cu atât mai mult cu cât reiese că prin decizia nr.24/30.07.2008 Consiliul de Administrație din cadrul SC SA Târgoviște a decis modificarea statului de funcții al unității prin modificarea denumirii postului de jurisconsult din cadrul Serviciului Marketing - Biroul Contracte în aceea de consilier juridic, prin decizia nr.53/31.07. 2008 directorului general al SC SA dispunându-se în sensul că în textul deciziei nr.34/01.11.2004 a directorului general privind numirea reclamantei în funcția de jurisconsult în cadrul Biroului Contracte se înlocuiește/rectifică denumirea funcției de jurisconsult cu aceea de consilier juridic.

A mai reținut instanța de control judiciar, că și soluția de obligarea a pârâtei de a-i asigura reclamantei un salariu corespunzător funcției începând cu 1 aprilie 2007 apare ca neîntemeiată în condițiile în care din actele dosarului reiese că reclamanta are un salariu corespunzător grilei de salarizare anexă la contractul colectiv de muncă pe unitate, potrivit cu studiile superioare, iar negocierile de salarii sunt atribuții ce revin organelor de conducere ale angajatorului iar nu instanței.

Cu privire la această decizie numita a formulat revizuire în temeiul art.322 alin.1 Cod procedură civilă, solicitând admiterea cererii, cu consecința pronunțării unei hotărâri favorabile în sensul respingerii recursului declarat de intimata SC SA Târgoviște.

În motivarea cererii de revizuire, revizuenta a preluat aspecte de fond ale pricinii, arătând că deciziile emise în cauză au fost emise tardiv și că în mod eronat instanța de recurs le-a luat în considerare.

Examinând cererea de revizuire în raport de susținerile invocate, de actele și lucrările dosarului, precum și de dispozițiile legale care au incidență în materia revizuirii, Curtea constată că cererea este nefondată, pentru următoarele considerente:

Sub un prim aspect, Curtea reține că revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac, este admisibilă numai în cazurile limitativ prevăzute de lege, respectiv cazurile prev. de art.322 Cod procedură civilă.

Fiind, deci, o cale de retractare a unor categorii de hotărâri expres prevăzute de art.322 al.1 Cod procedură civilă, revizuirea nu poate fi exercitată

pentru alte motive decât cele 8 prevăzute de lege, fiind astfel inadmisibilă punerea în discuție a unor probleme de fond, a unor fapte și împrejurări care au fost discutate de instanță cu ocazia soluționării litigiului.

Din acest punct de vedere, Curtea constată că în cererea de revizuire nu este indicat niciunul din cazurile prev. de art.322 Cod procedură civilă care ar deschide calea revizuirii, ci sunt preluate susțineri care se referă la specte de fond ale pricinii, la apărări pe care revizuenta le-a invocat pe parcursul derulării procesului și care nu au fost reținuite de instanțe, acestea neconstituind motive de revizuire a hotărârii ce se atacă.

Pentru aceste considerente, Curtea, constată că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege în materia revizuirii conform art.322 și următ.Cod procedură civilă, sens în care va respinge cererea de revizuire ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată cererea de revizuire formulată de revizuienta, domiciliată în Târgoviște, str.-, -.2,.4, județul D, împotriva deciziei civile nr. 2216 din 28 octombrie 2008 pronunțată de

Curtea de APEL PLOIEȘTI în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata SC "" SA Târgoviște, cu sediul în Târgoviște, Bd.-, nr.50, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică astăzi, 29 ianuarie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Dan Andrei Enescu

- - - - - - -

Grefier,

Red.

Tehnored.

2 ex./26.02.2009

operator de date cu caracter personal

număr notificare 3120/2006

Președinte:Ioana Cristina Țolu
Judecători:Ioana Cristina Țolu, Dan Andrei Enescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale (banesti). Decizia 183/2009. Curtea de Apel Ploiesti