Drepturi salariale (banesti). Decizia 185/2010. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - drepturi bănești -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA nr.185

Ședința publică din 25 februarie 2010

PREȘEDINTE: Bratu Ileana

JUDECĂTOR 2: Mitrea Muntean Dana

JUDECĂTOR 3: Sas

Grefier C

Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul Consiliul Local al Orașului - prin primar, împotriva sentinței civile nr.1252 din 06 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă în dosar nr-.

La apelul nominal au lipsit reprezentantul pârâtului recurent, reclamantul intimat și reprezentantul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care instanța constatând recursul în stare de judecată a rămas în pronunțare cu privire la acesta.

După deliberare,

CURT E A,

Asupra recursului de față, constată:

Prin cererea înregistrată sub nr- la data de 13 mai 2009 pe rolul Tribunalului Botoșani - secția comercială, reclamantul a chemat în judecată pârâtul Consiliul Local al Orașului, solicitând obligarea acestuia la plata:

-sumei de 6,733,602 lei reprezentând spor de vechime în cuntum de 25% pentru intervalul 01.01.2003-31.08.2005

-sumei de 9.059,752 lei reprezentând premiile anuale pentru perioada 1 ianuarie 2003 - 31decembrie 2007.

În fapt, reclamantul a arătat că deși în perioada 1 ianuarie 2003- 31 decembrie 2007 îndeplinit funcția de viceprimar al orașului nu a beneficiat de sporul de vechime și de premiile anuale prevăzute de legislația în vigoare în această perioadă.

A mai argumentat că potrivit art. 19 și 20 din Legea nr. 154/1998 indemnizația lunară reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport de venitul salarial. În raport și cu prevederile OUG 77/2003 privind combaterea discriminării consideră că i se cuvin drepturile salariale arătate în petitul acțiunii.

În dovedire a depus înscrisuri.

La data de 23.03.2009 pârâtul a depus întâmpinare prin care a invocat execpția necompetenței materiale a secției comerciale a tribunalului întrucât reclamantul nu are calitatea de funcționar public. A mai invocat excepția prescrierii dreptului la acțiune în raport cu prevederile art. 283 lit. c din Codul Muncii pentru pretențiile referitoare la sporul de vechime și premiile anuale pentru 2003-2005.

Pe fondul cauzei a arătat că în raport cu prevederile din OUG 108/2005 reclamantul nu este îndreptățit să primească premiul anual pentru 2006 și 2007.

Prin încheierea de ședință din 17.06.2009 cauza a fost scoasă de pe rol și înaintată secției civile a Tribunalului Botoșani în considerarea faptului că reclamantul nu este funcționar public.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul acestei secții sub numărul 2762 din 22.06.2009.

Soluționarea dosarului a avut loc cu citarea CNCD în raport cu prevederile art. 27 din OG 137/2000.

Prin sentința nr.1252 din 06 octombrie 2010, Tribunalul Botoșania admis excepția prescrierii dreptului material la acțiune pentru sporul de vechime aferent intervalului 01.01.2003-31.08.2005 cu privire la reclamant și pe cale de consecință, a respins această pretenție ca prescrisă.

A admis excepția prescrierii dreptului material la acțiune pentru premiile anuale aferente anilor 2003-2004 și a respins această pretenție ca prescrisă.

A admis în parte acțiunea reclamantului și a obligat pârâta să-i plătească acestuia premiile anuale pentru anii 2005, 2006 și 2007.

Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul, analizând cu prioritate excepția invocată în cauză, a considerat că aceasta este întemeiată în parte, în raport cu prevederile art. 283 lit. c din Codul Muncii și art. 166 din același act normativ. Potrivit acestor texte dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate, termenul de prescripție fiind întrerupt în cazul în care intervine o recunoaștere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivând din plata salariului.În speța de față dreptul la acțiune privind pretențiile pentru sporul de vechime aferent intervalului 01.01.2003-31.08.2005 cât și pentru premiile anuale aferente anilor 2003-2004 sunt prescrise întrucât au fost formulate cu depășirea termenului de 3 ani stabilit de art. 283 lit. c calculat în raport cu data la care putea fi solicitat cel mai târziu premiul anual pentru 2004 respectiv 31.12.2005. Reclamantul a atașat la dosar o cerere pe care a depus-o la Primăria, privind acordarea sumelor arătate și în acțiune, pe care există mențiunea de aprobare a primarului unității administrativ teritoriale dar aceasta nu este o recunoaștere din partea debitorului în sensul art. 166 din Legea 53/2003 în condițiile în care primarul nu este reprezentantul pârâtului Consiliul Local.

În ceea ce privește premiul anual pentru 2005 prin legea bugetului de stat nr.511/2004 art.8 alin.5 s-a prevăzut că plata premiului anual pentru anul 2005 se efectuează din prevederile bugetare pe anul 2006, începând cu ianuarie 2006.Cu alte cuvinte reclamantul putea primi suma corespunzătoare cel mai târziu la 31.12.2006. Ca urmare poate să solicite plata acestor drepturi până cel mai târziu la 31.12.2009. Cum prezenta cerere a fost înregistrată la 13.05.2009, excepția prescrierii dreptului la acțiune pentru acest premiu nu este întemeiată.

Pe fondul cauzei, în baza actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul a constatat că potrivit art.18 alin.1 din Legea 40/1991 persoanele ce lucrau în cadrul administrației publice locale, deci inclusiv primarii și viceprimarii aveau dreptul la primirea premiului anual egal cu salariul de bază brut lunar ori indemnizația de bază brută lunară după caz.

Așa cum s-a arătat mai sus prin Legea bugetului de stat nr.511/2004 art.8 alin.5 s-a prevăzut că plata premiului anual pentru anul 2005 se efectuează din prevederile bugetare pe anul 2006, începând cu ianuarie 2006.

Ca urmare în ceea ce privește anul 2005 reclamantul avea dreptul la plata premiului anual.

În ceea ce privește premiile anuale pentru anii 2006 și 2007 se reține că potrivit art.3 alin.5 din OG3/2006 și art.3 alin.5 din OG10/2007 s-a stabilit că persoanele care ocupă funcții de demnitate publică alese nu beneficiază de premii, de sporul de vechime în muncă și nici alte sporuri prevăzute de lege.

Dar în aplicarea art.2 alin.1 din OG137/2000 raportat la prevederile Legii 40/1991, Tribunalul Botoșania acordat persoanelor aflate în aceeași situație cu reclamantul, primari sau viceprimari ai comunelor de pe raza județului B, premiul anual pentru acești ani ( 1620/2007, 1527/2008).

Or, atâta timp cât s-a stabilit că acestor persoane li se cuvine premiul anual pentru 2006 și 2007 în aplicarea principiului nediscriminării, în condițiile în care toți ceilalți salariați din cadrul administrației publice locale li s-a plătit aceste premii anuale, instanța va stabili că și reclamantul are dreptul la acordarea premiului anual pentru cei doi ani.

În ceea ce privește anul 2008 tribunalul a constatat că prin art.3 alin.5 din OG10/2008 s-a stabilit că primarii sau viceprimarii nu beneficiază de premii sau sporul de vechime.

Prin Deciziile 818, 819, 820 și 821 și respectiv 1325/2008 Curtea Constituțională a stabilit că prevederile OG137/2000 sunt neconstituționale în măsura în care prin acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

În raport cu aceste decizii, tribunalul nu a mai putut constata, că primarii sau viceprimarii ar trebui să beneficieze de premiul anual acordat altor categorii de bugetari.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Consiliul Local al Orașului, criticând-o pentru nelegalitate.

În motivarea recursului, pârâtul a arătat că art. 2 din nr.OUG 108/2005 prevede că pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică alese și numite de administrația publică locală, indemnizația prevăzută în anexă este unica formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției. Reclamantul a îndeplinit în perioada respectivă funcția de viceprimar al orașului, funcție de demnitate publică. Textul de lege invocat este imperativ.

În consecință, pârâtul recurent a solicitat casarea parțială a sentinței în ceea ce privește plata premiilor anuale pentru anii 2005, 2006, 2007.

În drept, pârâtul recurent a invocat dispozițiile art. 304/1, art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă și ale art. 2 din nr.OUG 108/2005.

Analizând sentința recurată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, precum și a motivelor invocate în recurs, care se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:

Conform disp. art.18 alin.1 din Legea nr. 40/1991, persoanele care lucrau în cadrul administrației publice locale, deci inclusiv primarii și viceprimarii aveau dreptul la primirea premiului anual egal cu salariul de bază brut lunar ori indemnizația de bază brută lunară după caz.

Potrivit disp. art. 2 din nr.OUG 108 din 14 iulie 2005 privind unele măsuri în domeniul salarizării persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică, alese și numite, din administrația publică locală, (1) Pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, alese și numite, din administrația publică locală, indemnizațiile prevăzute înanexăreprezintă unica formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției și reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) nu beneficiază de sporul de vechime în muncă și nici de alte sporuri prevăzute de lege.

Articolul 3 din Ordonanța de urgență sus-menționată, prevede că aceasta a intrat în vigoare la data de 1 septembrie 2005.

Potrivit disp. art. 8 al. 5 din Legea nr. 511/22.11.2004 - Legea bugetului de stat pe anul 2005, " Plata premiului anual aferent anului 2005 pentru personalul din instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile de pe lângă unele instituții publice finanțate integral din venituri proprii, se efectuează din prevederile bugetare pe anul 2006, începând cu luna ianuarie 2006."

Prin urmare, în ceea ce privește anul 2005, reclamantul intimat avea dreptul la plata premiului anual.

În ceea ce privește premiile anuale pentru anii 2006 și 2007, Curtea constată că potrivit art. 3 alin. 5 din OG3/2006 și art. 3 alin. 5 din OG10/2007, s-a stabilit că persoanele care ocupă funcții de demnitate publică alese nu beneficiază de premii, de sporul de vechime în muncă și nici alte sporuri prevăzute de lege.

Astfel, art. 3 alin. 5 din nr.OG 3 din 12 ianuarie 2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2006 personalului bugetar salarizat potrivitOrdonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivitanexelor nr. IIșiIIIla Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, prevede că "În aplicarea prevederilor alin. (4) persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, alese și numite, nu beneficiază de premii, de sporul de vechime în muncă și nici de alte sporuri prevăzute de lege."

De asemenea, art. 3 al. 5 din nr.OG 10 din 31 ianuarie 2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivitOrdonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivitanexelor nr. IIșiIIIla Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, prevede că " În aplicarea prevederilor alin. (4) persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, alese și numite, nu beneficiază de premii, de sporul de vechime în muncă și nici de alte sporuri prevăzute de lege."

Prin urmare, pentru anii 2006 și 2007, reclamantul intimat nu mai putea beneficia de premiul anual.

Deși prima instanță a apreciat că în aplicarea principiului nediscriminării, reclamantul intimat are dreptul la acordarea premiului anual pentru anii 2006 și 2007, Curtea constată că în cauză sunt incidente și aplicabile constatările din dispozițiile deciziilor nr. 818 - 821/2008 ale Curții Constituționale, potrivit cărora "prevederile art. 1, art. 2 alin. 3 și art. 27 alin. 1 din nr.OG 137/2000, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative". De asemenea, în cauză sunt incidente și aplicabile constatările din decizia nr. 1325/2008 ale Curții Constituționale, potrivit căreia dispozițiile nr.OG 137/2000 sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

Or, în cauza de față, obligarea pârâtului recurent la plata către reclamantul intimat a premiilor anuale pentru anii 2006 și 2007, ar constitui o adăugare la textul de lege, o încălcare a atribuțiilor conferite puterii judecătorești.

Potrivit dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, "Decizia prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare este definitivă și obligatorie."

Pentru aceste considerente, în temeiul disp. art. 312 al. 1 - 3 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul și va modifica în parte sentința recurată, în sensul că va respinge ca nefondată cererea reclamantului de obligare a pârâtului la plata premiilor anuale pentru anii 2006 și 2007, urmând să mențină celelalte dispoziții ale sentinței recurate, ce nu sunt contrare prezentei decizii.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE

Admite recursul declarat de Consiliul Local al orașului - prin primar, împotriva sentinței civile nr.1252 din 06 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă în dosar nr-.

Modifică în parte sentința recurată în sensul că respinge ca nefondată cererea privind plata premiilor anuale pentru anii 2006 și 2007.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei decizii.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 25 februarie 2010.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.

Jud.fond:.

Tehnored.

Ex.2

24.03.2010

Președinte:Bratu Ileana
Judecători:Bratu Ileana, Mitrea Muntean Dana, Sas

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale (banesti). Decizia 185/2010. Curtea de Apel Suceava