Drepturi salariale (banesti). Decizia 1999/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1999
Ședința publică de la 08 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioana Moțățăianu
JUDECĂTOR 2: Marian Lungu
JUDECĂTOR 3: Marin Panduru
Grefier- - -
*************
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, împotriva sentinței civile nr. 1345 din 08.11.2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimat reclamant și intimații pârâți MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, TIBUNALUL M, CURTEA DE APEL CRAIOVA, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile: recurentul pârât MINISTERUL JUSTUȚIEI, intimata reclamantă și intimații pârâți MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, TIBUNALUL M, CURTEA DE APEL CRAIOVA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, învederându-se că s-a solicitat de către recurentul pârât Ministerul Justiției, în temeiul art 242 pr.civ, judecarea cauzei în lipsă.
Constatându-se cauza în stare de judecată, s-a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Tribunalul Mehedinți prin sentința nr. 1345 de la 08 noiembrie 2007 admis în parte acțiunea formulată de reclamanta și a obligat pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL CRAIOVA și Tribunalul Mehedinți la plata indemnizației lunare de 10 % din salariul de bază pe perioada aprilie 2004-aprilie 2007, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății.
A respins acțiunea față de Ministerul Finanțelor Publice.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că, potrivit art.19 pct.3 din legea nr. 50/1996 grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a celor de executare penală și civilă, a actelor comisiei pentru cetățenie, precum și cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii, beneficiază de o indemnizație lunară de 10 % din salariul brut, calculată în raport de timpul efectiv lucrat.
Reclamanta din cauza de față îndeplinește funcția de grefier în cadrul Judecătoriei Dr.Tr.S, neefectuând activități din cele enumerate mai sus.
Dispozițiile art. 6 alin.2 Codul muncii stipulează că tuturor salariaților care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la plata egală pentru munca egală, principiu instituit și de art.23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Pe de altă parte, art.4 și 16 din Constituția României consacră principiul egalității între cetățeni, prin excluderea privilegiilor și discriminării.
Are loc astfel o discriminare din punct de vedere al salarizării, discriminare ce încalcă dispozițiile legale în materie și anume, art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, OG 137/2000, aprobată prin legea nr.48/2002, modificată prin legea nr.27/2004 și art. 6 alin.2 din Codul muncii.
Instituirea unor astfel de sporuri în favoarea numai a unor categorii de grefieri conduce la aplicarea unui tratament diferențiat care rezidă într-o ilegalitate și a unui tratament diferit în ceea ce privește drepturile salariale, creându-se astfel o discriminare în cadrul aceleiași profesii.
Împrejurarea că reclamanta nu a desfășurat activități din cele prevăzute în art. 19 pct.3 din legea nr.50/1996 și nu este astfel îndreptățită la plata drepturilor prevăzute de acest text de lege, nu poate conduce la respingerea drepturilor sale, întrucât modalitatea de acordare a indemnizației de 10 % reprezintă prin ea însăși o practică discriminatorie, pârâtul Ministerul Justiției neputând invoca propria culpă discriminatorie.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Pârâtul Ministerul Justiției critică sentința în ceea ce privește art.19 alin.3 din Legea 50/1996 care prevăd că beneficiază de procentul de 10 % din salariul brut numai personalul auxiliar prevăzut în mod expres de acestea și numai în raport cu timpul efectiv lucrat în activitățile enumerate.
A mai arătat recurentul că nu poate fi reținută motivarea din cererea de chemare în judecată, în sensul că între grefierii care participă la activitățile prevăzute la art. 19 din legea 50/1996 și cei care nu participă la acestea ar exista o stare de discriminare, întrucât, așa cum s-a statuat și de Curtea Constituțională prin deciziile pronunțate, principiul egalității nu se opune ca o lege să stabilească reguli diferite în raport cu persoane care se află în situații diferite.
A apreciat recurentul că nu se poate reține culpa Ministerului Justiției pe considerentul că dispoz. art. 19 alin.3 din legea 50/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt apreciate de reclamanți ca fiind discriminatorii, știut fiind că activitatea de legiferare aparține Parlamentului.
Analizând recursul formulat se constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Din cuprinsul cererii de chemare în judecată se poate observa că reclamanta a invocat în susținerea pretenției sale o practică discriminatorie instituită prin prevederile legale ce reglementează salarizarea acestora, în sensul acordării acelui spor la salariu doar anumitor salariații din cadrul instituției în care își desfășoară activitatea.
Instanța de fond a reținut că în speță nu s-a dovedit existența unui scop legitim care să justifice discriminarea respectivă, faptul că reclamanta nu a desfășurat activități din cele prevăzute în art. 19 pct. 3 din legea 50/1996, neputând conduce la faptul că nu ar avea dreptul la indemnizația respectivă, deoarece modalitatea de acordare a acesteia reprezintă prin ea însăși o practică discriminatorie.
Recurentul în recursul formulat a arătat că in speță nu există discriminare deoarece nu poate fi vorba de existența unor persoane aflate în situații comparabile sau analoage așa cum prevede art. 14 din CEDO, în condițiile în care personalul prevăzut de art. 19 din legea nr. 50/1996, îndeplinește sarcini diferite și suplimentare față de ceilalți.
Critica recurentului nu este întemeiată.
Potrivit art. 14 din CEDO diferența de tratament devine discriminare,atunci când se introduc distincții între situații analoge și comparabile fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă.
De asemenea potrivit art 2 din OG 137-2000 prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex sau orientare sexuală, apartenență la o categorie defavorizată sau orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea sau înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
Salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea se stabilesc potrivit art.3 din OG nr 8/2007,pe baza valorii de referință sectorială, și a coeficienților de multiplicare, pe grade sau trepte profesionale, în raport de funcția deținută, nivelul studiilor, vechimea în specialitate și de nivelul instanței.
Prin alin. 8 al aceleiași articol, au fost preluate prevederile din art. 19 din legea 50/1996, în sensul că grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului,a actelor de executare penală și civilă, beneficiază de o indemnizație de 10% din salariul lunar calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activități.
Această prevedere este discriminatorie, așa cum a reținut și instanța de fond, întrucât nu stabilește un criteriu obiectiv care să o justifice.
În principiu activitatea grefierilor unei instanțe sau parchet este aceeași, constând în participarea la ședințele de judecată, la întocmirea și comunicarea diferitelor acte de procedură, atât în faza judecării cauzelor cât și în faza executării dispozițiilor judecătorești sau a celor date de procurorii parchetelor de pe lângă instanțele de judecată.
Din acest punct de vedere aceștia se află în situații comparabile și analoage, neexistând un criteriu obiectiv care să stabilească că activitatea desfășurată de către cei vizați de alin. 8 al OG 8/2007, ar fi una mai complexă decât a celorlalți.
Această concluzie este întărită și de faptul că judecătorii sau procurorii care au de asemenea atribuții în efectuarea actelor de executare penală sau civilă precum și în soluționarea cauzelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, nu beneficiază de această indemnizație considerându-se deci că nu efectuează o muncă mai complexă decât ceilalți.
Nici faptul că prin fișa postului sunt stabilite atribuțiile fiecărui grefier pe secții și compartimente, nu constituie o împrejurare care să înlăture caracterul discriminatoriu al prevederilor respective, așa cum susține recurentul, acesta neputând constitui un criteriu obiectiv, în înțelesul prevederilor și practici CEDO.
De asemenea, nu se poate spune că aceștia depun o muncă suplimentară așa cum susține recurentul, deoarece activitatea acestora se desfășoară tot în cadrul aceluiași program de lucru, și nu există o normare concretă a muncii fiecăruia pentru a se pute spune cu obiectivitate că cei îndreptățiți la acea indemnizație desfășoară o muncă suplimentară sau esențial diferită de ceilalți.
Constatând deci, că sub acest aspect sentința atacată este una legală și temeinică, în baza art 312 Cod pr. civilă recursul formulat de recurent va fi respins ca nefondat.
PENTRRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, împotriva sentinței civile nr. 1345 din 08.11.2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă și intimații pârâți MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, TIBUNALUL M, CURTEA DE APEL CRAIOVA.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 aprilie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
16.04.2008
Red.jud.-
2 ex/AS
Președinte:Ioana MoțățăianuJudecători:Ioana Moțățăianu, Marian Lungu, Marin Panduru
