Drepturi salariale (banesti). Încheierea /2008. Curtea de Apel Galati

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

ÎNCHEIERE

ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2008

PREȘEDINTE: Benone Fuică

JUDECĂTOR 2: Marioara Coinacel Violeta Neculai

ASISTENȚI JUDICIARI-- -

-

GREFIER

-.-.-.-.-

Pentru astăzi fiind amânată soluționarea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a disp.art.2 al.1 și art.11 din OG nr.137/2000 formulată de reclamanții, G, (), -, G, G, TA, și în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE SI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL GALAȚI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL VRANCEA, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII și chematul în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect drepturi bănești.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 13.10.2008 care s-au consemnat în încheierea din aceeași zi, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat soluționarea cauzei la data de 14.10.2008.

CURTEA:

Asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.2 al.1 și art.11 din OG nr.137/2000 privind prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare, formulată de pârâtul MINISTERUL PUBLIC -Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție

Cererea este inadmisibilă pentru următoarele considerente:

Din modalitatea de redactare a cererii rezultă că pârâtul MINISTERUL PUBLIC -Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.2 al.1 și art.11 din OG nr.137/2000 privind prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare, considerându-le contrare prevederilor înscrise în art.1 al.4 ce reglementează principiului separației puterilor în stat, ale art.126 al.6 ce garantează controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice pe calea contenciosului administrativ și ale art.144 lit.a, c ce stabilesc competența Curții Constituționale de a analiza constituționalitatea unor prevederi din legi sau ordonanțe în vigoare, raportate la art.16 din Constituție privind egalitatea în fața legii.

Din motivare rezultă că se apreciază asemenea prevederi ca fiind neconstituționale în măsura în care aplicarea lor ar da instanțelor de judecată posibilitatea de a cenzura soluția adusă de legiuitor și să acorde drepturi salariale prevăzute exclusiv în beneficiul altor categorii de salariați decât reclamanții, creându-se astfel pe cale judiciară sisteme de salarizare paralele celor instituite prin acte normative.

A mai arătat că noțiunea de discriminare nu se raportează decât la modalitatea de aplicare a unor dispoziții legale, iar nu la examinarea soluțiilor legislative alese de către legiuitor.

În ceea ce privește rolul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării îi revin atribuții de armonizare a dispozițiilor din cuprinsul actelor normative sau administrative care contravin principiului nediscriminării, actele emise de consiliu au un simplu caracter de recomandare iar hotărârile sunt pronunțate doar în materia investigării și sancționării contravenționale a faptelor și actelor de discriminare.

A mai arătat neconstituționalitatea art.2 și 27 din OG nr.137/2000 sub aspectul posibilității de a extinde pe cale judiciară sfera beneficiarilor normei juridice, ca urmare a reținerii unei stări de discriminare instituită prin lege ori prin ordonanțe ale Guvernului.

În interpretarea și aplicarea prevederilor art.29 al.6 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța reține următoarele:

Potrivit legii, excepția de neconstituționalitate ridicată în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unor legi sau ordonanțe ori a unor dispoziții dintr-o lege sau ordonanțe în vigoare trebuie să îndeplinească cumulativ o serie de condiții: să aibă legătură cu soluționarea cauzei, să fie ridicată de părți, din oficiu de către instanța de judecată ori de arbitraj comercial sau de procuror în cauzele la care participă și să nu fi făcut obiectul unei excepții prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

În speță, dispozițiile pentru care se solicită controlul de constituționalitate sunt cele prevăzute de art.2 al.1, art.11 și art.27 din OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, considerate contrare prevederilor fundamentale înscrise în art.1 al.4, art.126 al.6, art.144 lit.a,c și art.16 din Constituția României.

Însă, raportat concret la motivarea dată de pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție excepției invocată, cererea de sesizare a Curții Constituționale apare ca fiind inadmisibilă, în condițiile art.29 al.6 din Legea nr.47/1992.

Cu privire la art.2 al.1 din OG nr.137/2000, aceste reglementări statuează asupra înțelesului noțiunii de discriminare raportat la orice deosebire, excludere restricție sau preferință pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infecții, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice domenii ale vieții publice.

În timp ce asemenea dispoziții sunt de ordin general reglementând înțelesul noțiunii de discriminare, în speța dedusă judecății reclamanții și-au întemeiat acțiunea în materia discriminării pe prevederile art.1 al.2 lit.i privind dreptul la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare.

Dealtfel, în sensul celor arătate prin motivarea dată excepției de neconstituționalitate, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat prin Decizia nr.818/2008 constatând că prevederile art.2 al.3 din OG nr.137/2000 republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

Rezultă astfel că nefiind întrunite condițiile prevăzute de art.29 al.1 și 3 din Legea nr.47/1992 privind legătura cu soluționarea cauzei și cu prevederile constatate neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

Aceleași considerente și în ceea ce privește invocarea art.27 din OG nr.137/2000, nefiind întrunite condițiile prevăzute de art.29 al.1 și 3 din Legea nr.47/1992, acestea din urmă datorită pronunțării Deciziei nr.818/2008 a Curții Constituționale, fiind declarate neconstituționale prevederile art.27 al.1 în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să analizeze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a art.11 din OG nr.137/2000, textul de lege criticat se referă la accesul la educație fiind evident faptul că nu are legătură cu soluționarea cauzei în înțelesul prevederilor art.29 al.1 din Legea nr.47/1992.

În consecință, pentru toate considerentele arătate, avându-se în vedere și dispozițiile art.29 al.6 din Legea nr.47/1992, urmează să fie respinsă ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale astfel cum a fost formulată de pârâtul MINISTERUL PUBLIC -Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Justiție

Pentru continuarea judecății,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de pârâtul MINISTERUL PUBLIC -Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție ca fiind inadmisibilă.

Cu recurs în termen de 48 de ore de la pronunțare.

Termen fond 10.11.2008 8, cu citarea părților.

Pronunțată în ședința publică din 14.10.2008.

PREȘEDINTE JUDECATOR

ASISTENTI JUDICIARI

Grefier

Red.

Dact.

Președinte:Benone Fuică
Judecători:Benone Fuică, Marioara Coinacel Violeta Neculai

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale (banesti). Încheierea /2008. Curtea de Apel Galati