Drepturi salariale (banesti). Decizia 2419/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SecțiaLitigii de muncă și
asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2419
Ședința publică din data de 14 august 2008
PREȘEDINTE: Florin Dogaru
JUDECĂTOR 2: Vasilica Sandovici
JUDECĂTOR 3: Aurelia Schnepf
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de către pârâta SC SA T împotriva sentinței civile nr. 214/31.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. 8570/2007 în contradictoriu cu reclamantul-intimat, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă avocat în substituirea avocat în reprezentarea pârâtei-recurente SC SA T, lipsă fiind reclamantul intimat.
Procedura de citare este îndeplinită legal.
Recursul este scutit de taxă de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentanta pârâtei-recurente depune la dosar delegația avocatului ales și delegația de substituire.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta pârâtei recurente solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată.
Prin sentința civilă nr. 214 din 31.01.2008 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Timișa admis acțiunea precizată, formulată de reclamantul împotriva pârâtei SC SA T și în consecință a obligat pârâta să elibereze reclamantului o adeverință din care să rezulte salariul lunar brut avut de acesta în perioada 12.02.1969-11.06.2000.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:
În carnetul de muncă al reclamantului s-a menționat că acesta a fost încadrat în muncă la SA pe perioada 12.02.1969 - 11.06.2000, iar angajatorul nu a eliberat documentul solicitat de către reclamant respectiv adeverința din care să rezulte salariul lunar brut realizat de către acesta pe perioada menționată.
Împotriva hotărârii a declarat recursul în termenul legal pârâta solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii în sensul respingerii acțiunii.
În motivele de recurs hotărârea este criticată pentru netemeinicie și nelegalitate fără a se indica temeiul de drept.
Astfel, se arată că pârâta în calitate de angajator a eliberat reclamantului documentul solicitat care atestă activitatea desfășurată, vechimea în muncă și specialitatea, iar în ceea ce privește eliberarea adeverinței privind salariul brut pe perioada 12.02.1969 - 11.06.2000 recurenta arată că acest fapt contravine dispozițiilor legale privind stabilirea pensiei și nu este posibilă întrucât nu mai deține statele de plată decât din anul 1986.
De asemenea, precizează că din evidențele pe care le dețin rezultă că reclamantul nu a beneficiat de alte sporuri cu caracter permanent necesare bazei de calcul a pensiei decât de cele legale în baza cărora i-a fost stabilită pensia pentru grupa a II-a de muncă, iar pentru munca prestată peste program acesta a fost plătit ca ore suplimentare și nu ca spor permanent.
Recurenta menționează că adeverința eliberată cuprinde toate sporurile permanente iar nemulțumirea reclamantului reprezintă reaua credință a acestuia în interesul de a obține mărirea pensiei prin includerea unor sporuri neacordate de lege.
Intimatul nu s-a prezentat și nu a formulat în scris întâmpinare.
Examinând motivele de recurs în temeiul art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Reclamantul s-a adresat instanței de judecată în sensul de a fi obligată pârâta la eliberarea adeverinței din care să rezulte că aceasta a fost angajat în cadrul societății pârâte pe perioada 12.02.1969 - 11.06.2000, cu mențiunea indicării salariului brut lunar pe acea perioadă.
Prima instanță a aplicat corect dispozițiile art. 40 alin. 2 lit. h Codul muncii, stabilind obligația angajatorului de a elibera la cerere toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului, în speță adeverința necesară reclamantului în vederea stabilirii pensiei.
Recurenta învederează, fără nicio dovadă, că nu deține statele de plată anterioare anului 1986, iar pe de altă parte arată că reclamantului nu-i pot fi luate în calcul pentru stabilirea pensiei anumite sporuri pe perioada solicitată în adeverința reclamată. Aceasta echivalează cu depășirea cadrului legal al cererii dedus judecății întrucât obiectul acțiunii precizate în fond îl reprezintă obligarea la eliberarea adeverinței privind calitatea de angajat și venitul brut realizat în perioada 12.02.1969 - 11.06.2000.
Așa fiind, se constată că motivele de recurs sunt neîntemeiate astfel că potrivit dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă urmează a fi respins recursul.
Nefiind ocazionate cheltuieli de judecată de către reclamantul intimat, acestea nu se vor acorda.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta SC SA T împotriva sentinței civile nr. 214/31.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. 8570/2007 în contradictoriu cu reclamantul-intimat.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14 august 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red. /30.09 2008
Tehnored.: M/ 2 ex./30.09. 2008
Prim inst.: și
Președinte:Florin DogaruJudecători:Florin Dogaru, Vasilica Sandovici, Aurelia Schnepf
