Drepturi salariale (banesti). Decizia 2685/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2685
Ședința publică din 9 septembrie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ioan Jivan
JUDECĂTOR 2: Vasilica Sandovici
JUDECĂTOR 3: Mihail Decean
GREFIER: - -
La ordine este judecarea recursului declarat de pârâta " " B (fosta B), împotriva sentinței civile nr. 1425/PI/13.03.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantul.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, constatându-se că s-a solicitat judecarea în lipsă, cauza a fost lăsată în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată că reclamantul, prin cerere de chemare în judecată, a solicitat în contradictoriu cu pârâta " " B ( fosta B), pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să fie obligată la plata sumei de 10460 RON cu titlu de drepturi salariale restante, conform Contractului colectiv de muncă (CCM) la nivel de unitate, re-prezentând prime de Paști și de C, pentru perioada 2004 - 2007.
Motivându-și acțiunea, reclamantul a arătat că a avut calitatea de salariat al societății pârâte în baza unui contract individual de muncă și a unui Contract colectiv de muncă negociat pe fiecare an, respectiv 2004, 2005, 2006, 2007. În conformitate cu prevederile art. 168 alin. 1 din Contractul colectiv de muncă pentru anii 2004-2005 încheiat la nivelul între reprezen-tanții angajatorului și reprezentanții sindicatului reprezentativ, "cu ocazia sărbă-torilor de Paști și de C salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe ".
În concret, a arătat reclamantul, că este îndreptățit la plata unei suplimen-tări salariale pentru Paști 2004-2006 și C 2004-2007.
Potrivit adreselor emise de intimată, salariul mediu brut pe anul 2004 fost de 980 lei, iar salariul mediu brut pe anul 2005 fost de 1400 lei, salariul mediu brut pe anul 2006 fost de 1850 lei, salariul mediu brut pe anul 2007 fost de 2000 lei.
În drept, a invocat dispozițiile art. 166 din Codul muncii și art. 168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă la nivelul societății, renegociat și reeditat pentru anii 2004,2005,2006 și 2007, art. 67 lit.b din Legea nr. 168/1999.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând inexistența dreptului subiectiv la acordarea primelor de Paști și de C, după ce în 2003 părțile contractului colectiv de muncă au hotărât includerea acestora în salariul de bază a fiecărui angajat, devenit parte constitutivă a salariului, însăși faptul nediminuării salariului în anul 2004 la nivelul de dinaintea includerii primelor, în 2003, fiind o dovadă certă a îndeplinirii obligației.
A mai arătat pârâta că, în scopul de a exprima într-o manieră mai clară intenția reală a părților, cu ocazia negocierilor colective din anul 2005, prevederile CCM a fost modificate, intenționându-se ca noua reglementare să prevadă că operațiunea includerii drepturilor salariale în salariul de bază nu a avut aplicabilitate limitată, doar pentru anul 2003, ci continuă să producă efecte și în anii următori.
Întrucât redactarea clauzei art.168 din Codul muncii era una defectuoasă, părțile au înțeles să facă ele însele interpretarea acestei clauze, operațiune ce s-a concretizat în documentul intitulat " Notă asupra precizării situației primelor de paște și C, prevăzută la art.168 din Contractul colectiv de muncă al ", care la pct. II al acestui act stabilește că "Începând cu anul 2003, având în vedere că primele au fost incluse în salariile de bază ale angajaților, părțile contractului au înțeles că prevederile art.168 alin.1 au rămas fără obiect luând în considerare că primele nu mai erau individualizate în mod distinct, ci erau parte a salariului de bază ca întreg. Astfel, negocierile colective anuale au privit exclusiv majorarea salariului de bază ca întreg, așa cum acesta a rezultat după data includerii primelor în salariu."
Prin urmare, a arătat pârâta că acea clauză neclară, susceptibilă de interpretare, a primit interpretarea părților, așa încât nu mai poate furniza interpretări unilaterale.
Prin sentința civilă nr.1425/PI/13.03.2008 a Tribunalului Timișs -a admis acțiunea formulată și precizată de reclamant și în consecință: pârâta a fost obligată să plătească reclamantului suma de 7200 lei drepturi salariale restante și neachitate, cu titlu de prime de Paști și de C pe perioada 2005-2006, ce va fi actualizată la data plății efective.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că reclamantul, printre alte drepturi salariale este beneficiarul primelor de Paști și de C prevăzute la art. 168 alin.1 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate pe anul 2003, că reclamantul a calculat în cuprinsul acțiunii salariul de bază mediu brut, iar prin notele de ședință depuse la dosarul cauzei la termenul din 11.03.2008, acesta și-a restrâns aceste pretenții.
Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate constituie convenția părților, aceasta rămânând neschimbată și pentru perioada 2004-2007 iar art. 168 rămas nemodificat.
Prima instanță a apreciat că afirmația pârâtei că aceste drepturi salariale ar fi fost incluse în salariu și că s-ar fi dat un alt înțeles consensului părților de către comisia paritară, nu a putut fi dovedită.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta " " B, solicitând modificarea ei, cenzurând întinderea obligației la care s-a ajuns folosind date eronate.
Recursul a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art. 299, art. 3021, art. 303 alin.1 și art.3041Cod procedură civilă, raportate la art. 80 și art. 81 alin. 1 din Legea nr. 168/1999.
În motivarea cererii de recurs s-a invocat reținerea greșită a situației de fapt, susținând în continuare, contrar statuării tribunalului, apărarea inexistenței dreptului subiectiv la acordarea primelor de Paști și de C, după ce în 2003 părțile Contractului colectiv de muncă au hotărât includerea acestora în salariul de bază a fiecărui angajat, neimpunând susținerea unor drepturi inexistente, pe baza interpretării " per a contrario ".
În speță, întrucât redactarea clauzei art. 168 din CCM este una defec-tuoasă, atât timp cât cvasitotalitatea acțiunilor cu obiect similar ( atât la cât și la ) reliefează o interpretare bazată pe argumentul de logică " per a contrario", pentru a nu mai exista îndoieli, părțile contractului au înțeles să facă ele însele interpretarea clauzei art. 168 CCM, operațiunea interpretării concretizându-se în documentul intitulat " Notă asupra precizării situației primelor de Paști și de C, prevăzute la art.168 din CCM al ", în sensul că prevederile art. 168 alin.1 au rămas fără obiect, luând în considerare faptul că primele nu mai erau individualizate în mod distinct, fiind incluse în salariul de bază.
Prin întâmpinare, reclamantul a solicitat respingerea recursului ca nefondat, menționând, în esență, că recurenta nu a dovedit inexistența dreptului subiectiv la acordarea primelor de Paști și de C după anul 2003, în fața instanței de fond, în sensul că a ceste drepturi salariale au fost incluse în salariul de bază și ulterior anului 2003.
Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate în cauză și a dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea a constatat că este neîntemeiat, pentru considerentele care vor urma.
Prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, argumentată în fapt și în drept, funcție de înscrisurile existente la dosarul cauzei și cu respectarea garanțiilor procesuale, inclusiv a dreptului la apărare.
În ce privește motivele de recurs invocate, privind interpretarea clauzei art.168 din CCM, se va constata că dispozițiile aliniatului 1 acestui articol, au rămas neschimbate, modificarea alin. 2 al aceluiași articol, intervenind în anul 2006.
Astfel, art.168 alin.1 din CCM la nivel de unitate pe anii 2004-2005 încheiat la nivelul între reprezentanții angajatorului și reprezen-tanții sindicatului reprezentantiv prevede: " Cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe ".
Susținerile recurentei în sensul inexistenței dreptului subiectiv la acor-darea primelor de Paști și de C ulterior anului 2003, întrucât părțile CCM au hotărât includerea acestora în salariul de bază al fiecărui angajat, nu pot fi reținute, însăși recurenta menționând că modificarea alin. 2 al art. 158 interve-nit în anul 2006 și nu în anul 2005.
Prin urmare, clauzele contractuale au rămas neschimbate, iar faptul că salariile au rămas aceleași în anul 2004, de dinaintea includerii în 2003, nu este o dovadă certă a includerii primelor în salariu.
Art.168 alin. 2 din CCM la nivel de unitate pe anii 2003 - 2004 dispune că "pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat", același articol din CCM pe anii 2005 - 2006, prevăzând că,în anul 2003, suplimentările salariale de la aliniatul 1 al prezentului articol au fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat ".
Din modul de formulare al ambelor variante ale art. 68 alin.2 din CCM la nivel de unitate pe anii 2003 - 2006, rezultă că drepturile prevăzute de art.168 alin.1 din aceleași contracte au fost incluse în salariile angajaților societății pârâte doar pentru anul 2003.
De altfel, salariul de bază mediu pe, la care se referă art. 168 alin.1 din aceste contracte, nu este același în fiecare an, pentru a se susține că eventuala includere a echivalentului acestui salariu în salariile cuvenite angajaților în anul 2003 reprezintă o executare corespunzătoare a obligației angajatorului, iar angajatorul nu a probat susținerea sa referitoare la faptul că suplimentările prevăzute de art. 168 alin. 1 din CCM pe anii 2004 - 2006 se regăsesc în salariile angajaților, deși sarcina probei îi revenea, conform art. 287 din Codul muncii.
Pe de altă parte, atâta vreme cât art. 155 din Codul muncii stabilește expres componentele salariului, menționându-le separat și distinct, între acestea fiind și primele,- ca adaosuri, includerea acestora în salariul de bază, care este o altă parte componentă a salariului, nu este legală; pentru că o astfel de includere este in defavoarea angajatului, știut fiind că oac reșterii are numai salariul de bază, din care se calculează într-un anumit procent celelalte componente ale salariului - indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri -, primele fiind fără îndoială adaosuri. Or, includerea celorlalte componente ale salariului în salariul de bază diminuează venitul net al angajatului, în condițiile în care indemnizațiile, sporurile și celelalte adaosuri, cum sunt și primele, nu mai pot fi calculate într-un anumit procent din salariul de bază, care crește periodic și în care sunt incluse.
Sub un alt aspect aceste includeri în salariul de bază a celorlalte compo-nente ale salariului, încalcă și prevederile cu caracter imperativ ale art. 38 din Codul muncii, potrivit cărora: Salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate. Or, fiind recunoscute legal și distinct drepturile salariale ale angajaților, prin art. 154 și art. 155 din Codul muncii, cu definirea legală și a componentelor salariului, evidențierea separată a acestor componente în statele de plată a salariilor este obligatorie pentru angajatori, care nu pot încheia cu angajații tranzacții prin care să încalce dispozițiile acestor texte de lege, fără a fi lovite de nulitate.
Potrivit și cu dispozițiile art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta " COM-" B (fosta B), împotriva sentinței civile nr. 1425/PI/13.03.2008, pronunțară de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantul.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 9 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - -
GREFIER,
- -
Red. /17.09.2008
Tehnored.: / 2 ex./17.09.2008
Prima inst. - și - Trib.
Președinte:Ioan JivanJudecători:Ioan Jivan, Vasilica Sandovici, Mihail Decean
